2rh-244/17 — cu privire la încasarea remunerației de autor

Dosarul nr.2rh- 244/17 Instanța de fond: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău – V. Buhnaci Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, A. Bostan, Iu. Cotruță Instanța de recurs: CSJ – T. Vieru, S. Filincova, O. Sternioală, N. Craiu, M. Ghervas, Î N C H E I E R E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Svetlana Filincova, Oleg Sternioală, Nicolae Craiu, Maria Ghervas, examinând cererea de revizuire declarată de către Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”, în cauza civilă la acțiunea Asociației Obștești „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” împotriva Asociației „Drepturi de Autor și Conexe”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la încasarea remunerației de autor, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 20 septembrie 2017, C O N S T A T Ă: Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (în continuare AO „ANPCI”) la data de 19 septembrie 2013 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, cu completările ulterioare împotriva Asociaței „Drepturi de Autor și Conexe” (în continuare AsDAC), intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare AGEPI) privind încasarea sumelor colectate în calitate de remunerație de autor în perioada de la 01 august 2012 până la 11 decembrie 2012,

precum și sumelor colectate ulterior în baza licenților eliberate utilizatorilor pentru perioada de la 01 august 2012 până la 11 decembrie 2012 în sumă totală de 2 256 821,52 lei și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată ( f.d.1-4, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15 februarie 2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către AO „ANPCI” ( f.d. 34, 37-48, vol. III). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 februarie 2017 a admis apelul declarat de către AO „ANPCI”, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15 februarie 2016 cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a admis cererea de chemare în judecată, a încasat din contul AsDAC în beneficiul AO „ANPCI” remunerația pentru drepturi de autor și conexe în valoare de 2 256 821,52 lei, a încasat de la AsDAC în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50 000 lei ( f.d.

221,222-232, vol. III). 1 Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 20 septembrie 2017 s-a admis recursul declarat de către AsDAC, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15 februarie 2016 ( f.d. 172-181, vol. IV). Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, la data de 13 noiembrie 2017 AO „ANPCI” a contestat-o cu revizuire, solicitând casarea deciziei contestate, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea recursului depus de către AsDAC ( f.d.

1-3 vol. V). În motivarea revizuirii revizuenta și-a întemeiat pretențiile în baza art. 449, lit. b) al CPC, invocând ca circumstanță nouă faptul că prin încheierea Președintelui Curții Supreme de Justiție din data de 14 septembrie 2017 s-a desființat completul care urma să examineze materialele cauzei, astfel nu sunt clare circumstanțele formării unui nou complet și posibilitatea fiecărui magistrat în parte de a face cunoștință cu materialele dosarului, ținând cont de termenul restrâns și a multiplelor dosare examinate de către aceștea. În conformitate cu prevederile art. 450, lit. c), art. 449, lit. b) CPC cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.

La caz, AO „ANPCI” a declarat revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 20 septembrie 2017, Cererea de revizuire depusă la data de 13 noiembrie 2017 se consideră a fi depusă în termen. Conform prevederilor art. 451, alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC cererea de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându- se probele ce le confirmă. Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449, lit. b) CPC Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră, că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Revizuenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449, lit. b) CPC invocând drept circumstanță nouă și esențială faptul că cauza a fost examinată superficial, ori potrivit încheierii din data de 14 septembrie 2017 completul, care urma să examineze cauza numită pentru data de 20 septembrie 2017 a fost desființat. Astfel, nefiind clar cum a fost constituit un nou complet de judecători și care a fost modalitatea de redistribuire a dosarului noului complet și cum a fost posibil ca într-un termen restrâns magistrații să studieze dosarul.

Colegiului reține, că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este important ca circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării 2 hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. La caz, AO „ANPCI” invocă drept circumstanță nouă faptul neclarității în opinia sa a constituirii unui nou complet de judecată și posibilitatea în termeni restrânși a studierii cauzei de către acesta. Instanța de revizuire remarcă, că cele invocate de revizuentă în susținerea poziției sale, nu se încadrează în prevederile art. 449, lit. b) CPC, ori nu sunt fapte esențiale ale pricinii.

Prerogativa formării completelor de judecată în virtutea legii aparține Președintelui Curții Supreme de Justiție și are drept scop organizarea bunei funcționări a instanței. În încheierea Președintelui Curții Supreme de Justiție din data de 14 septembrie 2017 s-a indicat expres motivul desființării completului nr. 3 și formării unui alt complet. Formarea unui alt complet de judecători nu a influențat modul de examinare a dosarului. Prin urmare, cele invocate de revizuentă în cererea de revizuire prezintă în esență dezacordul cu soluția adoptată și nu prezintă fapte de natură să influențeze soluția adoptată. Revizuirea hotărârii judecătorești rămasă irevocabilă este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată.

Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării. Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

3 În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caractere substanțiale și obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate, Colegiul consideră, că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. b), 453, lit. a) ale CPC Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecători Svetlana Filincova Oleg Sternioală Nicolae Craiu Maria Ghervas 4