2rh-244/17 — cu privire la încasarea remunerației de autor

Dosarul nr.2rh- 244/17

Instanța de fond: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău – V. Buhnaci

Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, A. Bostan, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: CSJ – T. Vieru, S. Filincova, O. Sternioală, N. Craiu, M. Ghervas,

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Svetlana Filincova, Oleg Sternioală,

Nicolae Craiu, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire declarată de către Asociația Obștească

„Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”,

în cauza civilă la acțiunea Asociației Obștești „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” împotriva Asociației „Drepturi de Autor și Conexe”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

încasarea remunerației de autor,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 20 septembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” (în continuare AO „ANPCI”) la data de 19 septembrie 2013 s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată, cu completările ulterioare împotriva Asociaței

„Drepturi de Autor și Conexe” (în continuare AsDAC), intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare AGEPI) privind

încasarea sumelor colectate în calitate de remunerație de autor în perioada de la 01

august 2012 până la 11 decembrie 2012, precum și sumelor colectate ulterior în baza

licenților eliberate utilizatorilor pentru perioada de la 01 august 2012 până la 11

decembrie 2012 în sumă totală de 2 256 821,52 lei și încasarea tuturor cheltuielilor de

judecată ( f.d.1-4, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15 februarie

2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către

AO „ANPCI” ( f.d. 34, 37-48, vol. III).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 februarie 2017 a admis

apelul declarat de către AO „ANPCI”, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din data de 15 februarie 2016 cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a

admis cererea de chemare în judecată, a încasat din contul AsDAC în beneficiul AO

„ANPCI” remunerația pentru drepturi de autor și conexe în valoare de 2 256 821,52

lei, a încasat de la AsDAC în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50 000 lei (

f.d. 221,222-232, vol. III).

1

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 20 septembrie 2017 s-a

admis recursul declarat de către AsDAC, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău

din 14 februarie 2017 și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din data de 15 februarie 2016 ( f.d. 172-181, vol. IV).

Nefiind de acord cu decizia instanței de recurs, la data de 13 noiembrie 2017

AO „ANPCI” a contestat-o cu revizuire, solicitând casarea deciziei contestate,

rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea recursului depus

de către AsDAC ( f.d. 1-3 vol. V).

În motivarea revizuirii revizuenta și-a întemeiat pretențiile în baza art. 449, lit.

b) al CPC, invocând ca circumstanță nouă faptul că prin încheierea Președintelui

Curții Supreme de Justiție din data de 14 septembrie 2017 s-a desființat completul

care urma să examineze materialele cauzei, astfel nu sunt clare circumstanțele

formării unui nou complet și posibilitatea fiecărui magistrat în parte de a face

cunoștință cu materialele dosarului, ținând cont de termenul restrâns și a multiplelor

dosare examinate de către aceștea.

În conformitate cu prevederile art. 450, lit. c), art. 449, lit. b) CPC cererea de

revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu

puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.

La caz, AO „ANPCI” a declarat revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de

Justiție din data de 20 septembrie 2017,

Cererea de revizuire depusă la data de 13 noiembrie 2017 se consideră a fi

depusă în termen.

Conform prevederilor art. 451, alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC

cererea de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-

se probele ce le confirmă.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449, lit. b) CPC Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră, că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care:

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Revizuenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449, lit. b) CPC

invocând drept circumstanță nouă și esențială faptul că cauza a fost examinată

superficial, ori potrivit încheierii din data de 14 septembrie 2017 completul, care

urma să examineze cauza numită pentru data de 20 septembrie 2017 a fost desființat.

Astfel, nefiind clar cum a fost constituit un nou complet de judecători și care a fost

modalitatea de redistribuire a dosarului noului complet și cum a fost posibil ca într-un

termen restrâns magistrații să studieze dosarul.

Colegiului reține, că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este important

ca circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării

2

hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică

să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

La caz, AO „ANPCI” invocă drept circumstanță nouă faptul neclarității în

opinia sa a constituirii unui nou complet de judecată și posibilitatea în termeni

restrânși a studierii cauzei de către acesta.

Instanța de revizuire remarcă, că cele invocate de revizuentă în susținerea

poziției sale, nu se încadrează în prevederile art. 449, lit. b) CPC, ori nu sunt fapte

esențiale ale pricinii. Prerogativa formării completelor de judecată în virtutea legii

aparține Președintelui Curții Supreme de Justiție și are drept scop organizarea bunei

funcționări a instanței.

În încheierea Președintelui Curții Supreme de Justiție din data de 14 septembrie

2017 s-a indicat expres motivul desființării completului nr. 3 și formării unui alt

complet. Formarea unui alt complet de judecători nu a influențat modul de examinare

a dosarului. Prin urmare, cele invocate de revizuentă în cererea de revizuire prezintă

în esență dezacordul cu soluția adoptată și nu prezintă fapte de natură să influențeze

soluția adoptată.

Revizuirea hotărârii judecătorești rămasă irevocabilă este posibilă doar în

cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care

sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată.

Colegiului precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate

fi criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei

hotărâri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data

pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de

revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare

a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței

de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care

înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive

legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

3

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o

parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caractere substanțiale și

obligatorii.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate,

Colegiul consideră, că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. b), 453, lit. a) ale CPC Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Asociația

Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4