2ra-1321/17 — încasarea remunerației de autor

2ra-1321/17 — încasarea remunerației de autor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-1321/17

Instanța de fond: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău – V. Buhnaci

Instanța de apel: CA Chișinău – D. Manole, A. Bostan, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Svetlana Filincova, Oleg Sterniaolă,

Nicolae Craiu, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Asociația „Drepturi de Autor și Conexe”,

în cauza civilă la acțiunea Asociației Obștești „Asociația Națională pentru

Protecția Creației Intelectuale” împotriva Asociației „Drepturi de Autor și Conexe”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală cu privire la

încasarea remunerației de autor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 14 februarie 2017, prin

care s-a admis apelul declarat de către Asociația Obștească „Asociația Națională

pentru Protecția Creației Intelectuale”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din data de 15 februarie 2016, s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a

admis acțiunea,

C O N S T A T Ă :

Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” (în continuare AO „ANPCI”) la data de 19 septembrie 2013 s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată, cu completările ulterioare împotriva Asociaței

„Drepturi de Autor și Conexe” (în continuare AsDAC), intervenient accesoriu

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală (în continuare AGEPI) privind încasarea

sumelor colectate ilegal în calitate de remunerație de autor în perioada de la 01 august

2012 până la 11 decembrie 2012, precum și sumelor colectate ulterior ilegal în baza

licenților eliberate utilizatorilor pentru perioada de la 01 august 2012 până la 11

decembrie 2012 în sumă totală de 2 256 821,52 lei și încasarea tuturor cheltuielilor de

judecată ( f.d.1-4, vol. I).

1

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 21 octombrie 2011

AGEPI, în conformitate cu prevederile art. 48 din Legea privind dreptul de autor și

drepturile conexe nr.139 din 02 iulie 2010, a avizat AO „ANCPI” cu drept de a

activa în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de

autor și conexe ale autorilor, interpreților, producătorilor de fonograme și

organizațiilor de difuziune.

La data de 12 ianuarie 2012 AGEPI a emis decizia nr. 1/57 privind avizarea

AO „ANPCI” în calitate de organizație de gestiune colectivă pentru toate categoriile

de drepturi de autor și conexe existente și pentru toate genurile de activitate care

presupun utilizarea lor.

De asemenea a indicat că prin certificatul eliberat la data de 14 decembrie

2010, AGEPI a desemnat AsDAC cu dreptul de a elibera beneficiarilor licențe pentru

valorificarea obiectelor drepturilor de autor și conexe ale interpreților, pe un termen

de doi ani, începând cu data de 01 august 2012 până la 31 iulie 2012.

În legătură cu adoptarea unei legi noi, care a întrat în vigoare la data de 01

ianuarie 2011, legea veche a fost abrogată, iar concomitent cu aceasta a fost anulat și

certificatul eliberat de AGEPI din data de 14 decembrie 2010.

Prin decizia nr. 2/2146 din data de 05 decembrie 2012 AGEPI a avizat AsDAC

pentru gestiunea umor categorii restrânse de drepturi de autor și drepturi conexe,

publicată în Monitorul Oficial din data de 11 decembrie 2012.

AO „ANPCI” indică, că în perioada 01 august 2012 - 11 decembrie 2012 a fost

unica organizație de gestionare colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și

conexe, fiind legal avizată de AGEPI.

Necătând la aceasta, după data de 01 august 2012 și până la 11 decembrie 2012

AsDAC și-a continuat în mod ilegal activitatea de gestiune colectivă a drepturilor de

autor și conexe, eliberând în continuare utilizatorilor licențe și încasând în continuare

remunerația de autor, atât în baza licențelor noi eliberate, cât și în baza licențelor

eliberate anterior.

Așadar, în perioada 01 august 2012 – 11 decembrie 2012 unica organizație de

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și drepturilor conexe legal

înregistrată și avizată de AGEPI este AO „ANPCI”, care în opinia acesteia este

îndreptățită să solicite încasarea remunerației de autor colectate ilegal de către

AsDAC pentru perioada de la 01 august 2012 – 11 decembrie 2012 în mărime de 2

256 821,52 lei.

Menționează, că AGEPI prin scrisoarea nr. 2030 din 12 noiembrie 2012 a

obligat AsDAC să transfere AO „ANPCI” toate sume acumulate ilegal în perioada

respectivă, pentru distribuire titularilor de drepturi de autor și conexe, iar prin

scrisoarea nr. 2035 din data de 11 noiembrie 2012 informează că acumularea

remunerației de autor poate fi realizată în condiții legale numai de către AO „ANPCI”

drept unica organizație de gestiune colectivă avizată de către AGEPI, iar în cazul

licențelor eliberate de alte organizații de gestiune colectivă, care au avut acest drept

2

până la 01 august 2012 remunerația, urmează să fie transmisă AO „ANPCI” pentru a

fi distribuită titularilor de drepturi.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15 februarie

2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de AO

„ANPCI” ( f.d. 34, 37-48, vol. III).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data de 14 februarie 2017 a admis

apelul declarat de către AO „ANPCI” , a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din data de 15 februarie 2016 cu emiterea unei hotărâri noi, prin care a

admis cererea de chemare în judecată, a încasat din contul AsDAC în beneficiul AO

„ANPCI” remunerația de autor și conexe în valoare de 2 256 821,52 lei, a încasat de

la AsDAC în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50 000 lei ( f.d. 221,222-

232, vol. III).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 31 martie 2017

AsDAC a contestat - o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea decizie

recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe ( f.d. 2-13, vol. IV).

În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, a ignorat circumstanțele de fapt și de drept fiind încălcate

prevederile legii privind drepturile de autor și drepturile conexe.

În opinia recurentei instanța de apel, prin neadmiterea ca probă a pct. 6 al

deciziei AGEPI nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013 privind avizarea organizațiilor de

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe, a încălcat prevederile

art. 4, alin. 1, lit. h) și art. 51 ale Legii nr. 139 din 02 iulie 2010 privind drepturile de

autor și drepturile conexe, care atribuie AGEPI competențe speciale de a aviza,

monitoriza, supraveghea și controla activitatea organizațiilor de gestiune colectivă a

drepturilor de autor și conexe.

De asemenea, prin admiterea de către instanța de apel a acțiunii înaintate de

către AO „ANPCI” și dispunerea încasării din contul AsDAC a sumei integral

revindecată de ultima nu a aplicat prevederile art. 49, alin. 3, lit. a) al Legii 139 din

02 iulie 2010.

La data de 03 iulie 2017 AO „ANPCI” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil ( f.d. 48-50, vol. IV).

Recurenta AsDAC la data de 04 iulie 2014 și la 18 iulie 2017 a depus

supliment la cererea de recurs, prin care a mai indicat, că instanța de apel la emiterea

deciziei nu a ținut cont de faptul, că AGEPI prin decizia nr. 3/1566 din 20 septembrie

2013 a confirmat dreptul AsDAC de a colecta remunerația de autor și totodată a

dispus ca remunerația colectată în perioada 01 august 2012 - 10 decembrie 2012 să

fie distribuită de către AsDAC nemijlocit titularilor de drepturi și că această decizie a

fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 12 aprilie 2017.

AsDAC a mai menționat, că în perioada octombrie 2012 – aprilie 2013 a distribuit în

adresa titularilor de drepturi remunerația revendicată de AO „ANPCI” ( f.d.52,134-

136, vol. IV).

3

AO „ANPCI” la data de 11 iulie 2017, 18 iulie 2017 și 01 septembrie 2017 a

depus referințe asupra cererilor suplimentare de recurs depuse de către AsDAC, prin

care și-a menținut opinia privitor la inadmisibilitatea recursului ( f.d. 87-88, 92-94,

vol. IV).

În conformitate cu art. 434 alin. 1 și 2 ale CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

14 februarie 2017.

Recursul, depus de către AsDAC la data de 31 martie 2017, este depus în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. 2 CPC după parvenirea dosarului, un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței

în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 19 iulie 2017 a considerat recursul admisibil.

În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat

admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. 1 CPC, judecând recursul declarat împotriva

deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

În conformitate cu art.445 alin.1, lit. f) CPC instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel

și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu criticile formulate în

recursuri, argumentele expuse în referințe, materialele cauzei și prevederile legale,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul depus de către AsDAC întemeiat și care urmează să fie

admis din considerentele ce preced.

Din materialul probatoriu administrat s-a constatat, că prin decizia AGEPI din

14 decembrie 2010 AsDAC a fost desemnată să elibereze beneficiarilor licențe pe

teritoriul Republicii Moldova pentru valorificarea obiectelor drepturilor de autor și a

drepturilor conexe ale interpreților, pe un termen de 2 ani începând cu 01 august 2010

și până la 31 iulie 2012 ( f.d. 9, vol.I).

Prin decizia AGEPI nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012 AO „ANPCI” a fost avizată

în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor și conexe pentru

următoarele categorii de titulari-autori, interpreți, producători, organizații de

difuziune, care sunt membri ai acestei organizații ( f.d. 5, vol. I).

4

AGEPI prin decizia nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013 a avizat AsDAC să

gestioneze toate drepturile care le-a fost încredințate în gestiune, contractele încheiate

cu titularii de drepturi, și cele care cad sub incidența licenței obligatorii, de sine

stătător sau în comun, în bază de acord; să gestioneze doar drepturile titularilor de

drepturi pe care-i reprezintă în baza contractelor încheiate cu aceștia și cele care cad

sub incidența licenței obligatorii, de stătător sau în comun, în bază de acord; a abrogat

decizia nr. 2/2146 din 05 decembrie 2012 privind avizarea AsDAC, și […] publicată

în Monitorul Oficial al RM nr. 252-283 din 11 decembrie 2012 ( f.d. 171, vol.II).

Potrivit avizului nr. 2-3/1566 din 18 octombrie 2013, eliberat de AGEPI, s-a

avizat AsDAC, să gestioneze toate drepturile care i-au fost încredințate în gestiune,

prin contractele încheiate cu titularii de drepturi, și cele care cad sub incidența

licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun cu alte organizații de gestiune

colectivă, în bază de acord; să gestioneze doar drepturile titularilor de drepturi pe

care-i reprezintă în baza contractelor încheiate cu aceștia și cele care cad sub

incidența licenței obligatorii, de sine stătător sau în comun cu alte organizații de

gestiune colectivă, în bază de acord; să gestioneze; să gestioneze pentru o perioadă de

un an, doar drepturile titularilor de drepturi pe care-i reprezintă în baza contractelor

încheiate cu aceștiași cele care cad sub incidența licenței obligatorii, de sine stătător

sau în comun cu alte organizații de gestiune colectivă. în bază de acord; să

gestioneze, pentru o perioadă de 1 an, drepturile ce cad sub incidența licenței extinse

și obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de

gestiune colectivă din Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea

drepturilor sale în alt mod, după principiul rotației, începând cu anul 2013, conform

listei indicate în pct. 2 al deciziei nr. 3/1566 ( f.d. 172, vol. II).

AO „ANPCI” înaintând cerere de chemare în judecată și-a întemeiat pretențiile

în baza Legii nr. 139 din 02 iulie 2010 privind drepturile de autor și drepturile

conexe, invocând încălcarea de către AsDAC a prevederilor Legii sus - citate, prin

continuarea activității în mod ilegal, nefiind avizată de către AGEPI în perioada 01

august 2012 – 11 decembrie 2012, încasând în continuare remunerația de autor.

Pe parcursul examinării cauzei AsDAC în susținerea respectării Legii nr. 139

din 02 iulie 2010 a indicat că AGEPI a desemnat AsDAC să elibereze beneficiarilor

licențe pe teritoriul Republicii Moldova pentru valorificarea obiectelor drepturilor de

autor și a drepturilor conexe ale interpreților, pe un termen de 2 ani începând cu 01

august 2010. Anticipat expirării termenului AsDAC a depus la AGEPI cerere de

avizare în temeiul art. 48 al Legii nr. 139 din 02 iulie 2010.

Având în vedere că pe data de 01 august 2012 expira termenul de valabilitate a

certificatului sus- menționat, AGEPI a organizat pentru data de 13 iulie 2012 ședință

privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă inclusiv AsDAC, procedura de

avizare fiind suspendată de instanța de apel la cererea AO „ANPCI”, ulterior fiind

anulată de instanța de recurs. AGEPI repetat a organizat ședință pentru data de 24

octombrie 2012 privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă inclusiv

5

AsDAC, care de asemenea a fost suspendată de instanța de apel la cererea AO

„ANPCI”, ulterior fiind anulată de instanța de recurs.

Astfel, faptul avizării AsDAC de către AGEPI abia la data de 11 decembrie

2012, prin decizia nr. 2/2146 din 05 decembrie 2012 pentru gestionarea unor

categorii restrânse de drepturi de autor și conexe, se datorează acțiunilor AO

„ANPCI”.

Mai mult ca atât, prin decizia AGEPI nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012 AO

„ANPCI” a fost avizată cu drepturi limitate, ceea ce presupune că avea dreptul de a

elibera licențe și să colecteze remunerația de autor doar numai pentru titularii de

drepturi care sunt membrii ai respectivei asociații și nici de cum membrii ai altor

organizații de gestionare colectivă.

Instanțele ierarhic inferioare au adoptat soluții diferite asupra chestiunilor de

fapt și de drept invocate de părți.

Verificând legalitatea hotărârilor prin prisma corectitudinii aplicării legii,

instanța de recurs constată, că hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată,

litigiul fiind soluționat corect, iar decizia instanței de apel este incorectă.

Instanța de recurs remarcă, că autorii, interpreții, producătorii de fonograme,

producătorii de videograme, precum și alți titulari ai dreptului de autor și ai

drepturilor conexe pot, din proprie inițiativă, înființa organizații de gestiune colectivă

a drepturilor lor patrimoniale. Organizațiile de gestiune colectivă au statutul de

persoane juridice și se înființează prin liberă asociere și nemijlocit de titularii

dreptului de autor și/sau ai drepturilor conexe, care fie devin membri ai acestor

organizații, fie le deleagă împuterniciri printr-un contract în formă scrisă.

La caz, din materialele dosarului rezultă, că AsDAC a fost avizată de către

AGEPI, în temeiul art. 35 al Legii nr. 293-XII din 23 noiembrie 1994 privind

drepturile de autor și drepturile conexe, să elibereze beneficiarilor licențe pe teritoriul

Republicii Moldova pentru valorificarea obiectelor drepturilor de autor și drepturilor

conexe ale interpreților, pe un termen de doi ani începând cu data de 01 august 2010

până la 31 iulie 2012.

La data de 02 iulie 2010 a fost adoptată Legea nr. 139 privind dreptul de autor

și drepturile conexe, fiind abrogată Legea nr. 293-XII din 23 noiembrie 1994.

Potrivit art. 48, alin 5 și alin. 6 al Legii nr. 139 din 02 iulie 2010 privind

dreptul de autor și drepturile conexe „organizația de gestiune colectivă își desfășoară

activitatea dacă: a) este înregistrată ca organizație în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare; b) este avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă de

către AGEPI.

AGEPI avizează o organizație de gestiune colectivă în modul stabilit de

Guvern dacă aceasta întrunește următoarele condiții: a) majoritatea membrilor

organizației sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt mod, i-au încredințat în

gestiune drepturile lor sînt titulari de drepturi care au cetățenia Republicii Moldova

sau care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe teritoriul

6

Republicii Moldova și la aceasta se pot asocia alți titulari de drepturi care doresc

acest lucru, în conformitate cu statutul respectivei organizații; b) a încheiat acorduri

de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizații similare care îi reprezintă pe

titularii de drepturi din străinătate sau, cel puțin, întreprinde toate acțiunile necesare

pentru încheierea unor asemenea acorduri; c) are capacitatea de a gestiona, pe

principii colective, drepturile patrimoniale corespunzătoare, inclusiv dispune de

personal și de mijloace tehnice adecvate; d) dispune de mecanisme adecvate de

acumulare, distribuire și de plată a remunerației de autor sau a remunerației cuvenite

titularilor de drepturi conexe; e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi și

utilizatorilor atunci cînd este vorba de aceleași condiții obiective; f) statutul și alte

regulamente ale organizației corespund prevederilor prezentei legi și altor acte

normative relevante ale Republicii Moldova, precum și tratatelor internaționale la

care Republica Moldova este parte”.

În conformitate cu art. 49 alin. 1 al Legii nr. 139 din 02 iulie 2010 privind

dreptul de autor și drepturile conexe „organizația de gestiune colectivă exercită, în

numele titularilor de drepturi pe care îi reprezintă și în limitele împuternicirilor

acordate de aceștia, iar în cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivă

obligatorie și în numele celor pe care nu-i reprezintă”.

Colegiul reține, că unele din atribuțiile organizațiilor de gestiune colectivă a

drepturilor patrimoniale de autor sunt eliberarea licențelor, colectarea remunerației de

autor indicată în licențele eliberate și, ulterior, distribuirea acesteia (remunerației)

către titularii de drepturi (autori și interpreți) ale căror opere au fost valorificate.

Prin decizia AGEPI nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012, s-a avizat AO „ANPCI” în

calitate de organizație de gestiune colectivă pentru următoarele categorii de drepturi:

de autor și conexe pentru următoarele categorii de titulari-autori, interpreți,

producători, organizații de difuziune. Gestiunea drepturilor de către AO „ANPCI” se

va realiza pentru titularii membri ai acestei organizații ( f.d. 5, vol. I).

Decizia menționată a fost contestată de AsDAC, care prin hotărârea Curții de

Apel Chișinău din 17 mai 2012, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din

12 septembrie 2012, s-a respins acțiunea, menținând decizia contestată.

De asemenea, decizia a fost contestată de către AO „ANPCI” solicitând

excluderea sintagmei care o limitează în drepturi („Gestiunea drepturilor de către AO

„ANPCI” se va realiza pentru titularii de drepturi (autori, interpreți) membri ai acestei

organizații”), însă prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

noiembrie 2013, rămasă irevocabilă prin neatacare, instanța a respins cererea AO

„ANPCI” și a menținut în vigoare fără careva modificări Decizia de avizare nr.1/57.

Astfel, potrivit art. 123 alin. 2 CPC, „faptele stabilite printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de

drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă

pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei

alte pricini civile la care participă aceleași persoane”.

7

Prin urmare, AGEPI a avizat AO „ANPCI” cu drepturi limitate și anume să

elibereze licențe și să colecteze remunerația de autor cuvenită doar pentru titularii de

drepturi (autori și interpreți) care sunt membri ai săi în bază de contract, neavând

dreptul și împuternicirea să elibereze licențe și să colecteze remunerație de autor

pentru titularii de drepturi (autori/interpreți) membri ai altor organizații de gestiune

colectivă, la caz AsDAC.

Aici, instanța de recurs reține, că întru respectarea legislației, drepturilor

titularilor de drepturi și în legătură cu expirarea la data de 01 august 2012 a

termenului de valabilitate a certificatului privind avizarea AsDAC, precum și faptul

că AO „ANPCI” în baza deciziei nr. 1/57 din 12 ianuarie 2012 a fost avizată să

gestioneze doar drepturile membrilor săi, AGEPI a stabilit pentru data de 13 iulie

2012 ședința privind avizarea organizațiilor de gestiune colectivă inclusiv AsDAC.

Prin încheierile Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2012 și 24 octombrie

2012, s-a interzis efectuarea de către AGEPI nemijlocit și/sau prin intermediul

oricăror comisii formate în cadrul și/sau cu participarea reprezentanților săi, a

oricăror proceduri de organizare a concursului, precum și desemnarea a cărorva

organizații, care să elibereze beneficiarilor licențe, cu eliberarea avizurilor noi

oricăror altor organizații care urmăresc drept scop gestionarea colectivă a drepturilor

patrimoniale de autor și conexe ale autorilor, interpreților, producătorilor de

fonograme și organizațiilor de difuziune, până la examinarea pricinii în fond.

Încheierile fiind anulate prin deciziile Curții Supreme de Justiție din 04

octombrie 2012 și 05 decembrie 2012.

La data de 05 decembrie 2012, AGEPI a emis decizia nr. 2/2146, publicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 252-253 din 11 decembrie 2012, prin

care a fost avizată AsDAC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție mai reține, că întru respectarea drepturilor titularilor de drepturi de autor și

conexe AsDAC a înaintat către AGEPI scrisoarea nr.1-07/387 din 31 iulie 2012 prin

care a solicitat să fie informată „dacă din 01 august 2012 AsDAC poate sau nu în

continuare să elibereze licențe, să colecteze și să distribuie remunerația de autor”.

Prin scrisoarea cu nr.1436 din 10 august 2012, AGEPI a confirmat dreptul

AsDAC de a activa în continuare în temeiul statutului său și a contractelor pe care le

are semnate cu titularii de drepturi (autori și interpreți) și/sau cu alte OGC-ri din

străinătate, până la emiterea unei decizii de avizare în modul stabilit de Legea nr. 139

din 02 iulie 2010. Iar prin scrisoarea nr.1917 din 23 octombrie 2012 AGEPI

reconfirmă cele specificate în scrisoarea cu nr.1436 din 10 august 2012, menționând

că AsDAC poate continua activitatea în temeiul statutului său și a contractelor pe

care le are semnate cu titularii de drepturi.

Scrisorile respective nu vin în contradicție cu prevederile art. 48 alin. 10 al Legii

nr. 139 din 02 iulie 2010 potrivit căruia „până la soluționarea eventualului litigiu în

legătură cu adoptarea de AGEPI a deciziei privind refuzul de eliberare a avizului,

8

organizația de gestiune colectivă care a depus contestație sau titularii de drepturi pe

care îi reprezintă, pentru a putea revendica plata remunerației ce i se cuvine, vor

prezenta, într-un termen rezonabil de la depunerea contestației, toate actele necesare,

care îi atestă pe titularii pe care îi reprezintă și drepturile pe care le are în

administrare, organizației de gestiune colectivă care dispune de avizul privind

gestionarea acelor drepturi și a acelor categorii de drepturi la care se referea cererea

de eliberare a avizului”.

Din sensul normei rezultă, că numai în cazul când AGEPI refuză în eliberarea

avizului, AsDAC urma să prezinte toate actele necesare pentru colectarea

remunerației organizației care deține aceste drepturi, la caz, AO „ANPCI”.

În speță, se atestă că AGEPI nu a refuzat să elibereze aviz AsDAC, eliberarea

avizului a fost tărăgănată prin acțiunile AO „ANPCI”.

Instanța de recurs nu poate reține argumentele AO „ANPCI” precum că AGEPI

prin scrisorile nr. 2030 din 13 noiembrie 2012 și nr.2035 din 14 noiembrie 2012, a

indicat că sumele acumulate la acel moment de AsDAC urmau să fie redistribuite de

către AO „ANPCI”, ori pe parcursul examinării cauzei reprezentantul AGEPI a

concretizat că poziția expusă reflecta situația și circumstanțele la data de 13 – 14

noiembrie 2012.

Mai mult ca atât, AGEPI în baza prevederilor art. 4 alin. 1, lit. h) al Legii nr. 139

din 02 iulie 2012, ținând cont de necesitatea organizațiilor de gestiune colectivă de a

fi avizate de către AGEPI pentru a-și realiza atribuțiile sale legale și statutare,

examinând cererile exprese ale titularilor de drepturi prin pct. 6 al deciziei nr. 3/1566

din 20 septembrie 2013, s-a expus și asupra sumelor acumulate de către AsDAC în

perioada 01 august 2012 – 10 decembrie 2012, care vor fi distribuite titularilor de

drepturi, prin intermediul AsDAC, în baza rapoartelor prezentate de către utilizatorii

în funcție de repertoriul gestionat de către AsDAC. Decizia nr. 3/1566 din 20

septembrie 2013 a fost contestată de către AO „ANPCI” și AsDAC, însă prin decizia

Curții Supreme de Justiție din data de 12 aprilie 2017, s-a menținut decizia Curții de

Apel Chișinău din 24 septembrie 2016, care a respins ca fiind neîntemeiate acțiunile

AO „ANPCI” și AsDAC.

Astfel, statutul juridic a sumelor colectate în perioada litigioasă 01 august 2012 -

10 decembrie 2012 a fost reglementat prin decizia nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013,

fiind un act administrativ opozabil și obligatoriu tuturor persoanelor fizice și juridice,

autorităților private și de stat, stabilindu-se cu titlu normativ că organizațiile de

gestiune colectivă, inclusiv AsDAC, auobligația se distribuie sumele colectate în

perioada litigioasă, către titularii de drepturi. Prevederile Deciziei nr. 3/1566 din 20

septembrie 2013 au fost supuse verificării legalității, fiind menținte prin decizia

Curții Supreme de Justiție din data de 12 aprilie 2017.

Instanța de recurs mai reține și faptul, că remunerația acumulată de către

AsDAC în perioada 01 august 2012 – 10 decembrie 2012 a fost distribuită titularilor

de drepturi (autori și interpreți) ai căror opere au fost valorificate în conformitate cu

9

prevederile art.49 alin.1 lit. „d” al Legii nr.139 din 02 iulie 2010, fapt confirmat prin

nota informativă privind distribuirea remunerației de către AsDAC în perioada

litigioasă ( f.d. 173, vol. II).

În acest context, hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 februarie

2016 este legală și urmează să fie menținută cu casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din data de 14 februarie 2017, care contravine circumstanțelor de fapt și de

drept din speța supusă judecării.

Colegiul consideră că, instanța de fond a examinat pricina sub toate aspectele,

stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice

raportului juridic, legea materială ce guvernează raportul juridic.

Instanța de fond corect a respins acțiunea AO „ANPCI” împotriva AsDAC,

intervenient accesoriu AGEPI cu privire la încasarea remunerației de autor.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs conchide că decizia Curții de Apel

Chișinău din 14 februarie 2017 este pasibilă casării din considerentul aplicării și

interpretării eronate de către aceasta a normelor legale, cu menținerea hotărârii

instanței de fond.

În baza art. 445 alin. 1 lit. f) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de către Asociația „Drepturi de Autor și Conexe”.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, în cauza civilă

la acțiunea Asociației Obștești „Asociația Națională pentru Protecția Creației

Intelectuale” împotriva Asociației „Drepturi de Autor și Conexe”, intervenient

accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală cu privire la încasarea

remunerației de autor.

Se menține hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 15

februarie 2016.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

10