2ra-2154/17 — Evacuarea forțată din bunul imobil, obligarea de a nu crea obstacole și încasarea cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2ra-2154/17

Judecătoria Căușeni

Judecător: M. Țugui

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, D. Manole și G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Veaceslav Scripnic în interesele lui Lopatenco Eduard,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Banu Tudor

împotriva lui Lopatenco Eduard cu privire la evacuarea forțată din bunul imobil,

obligarea de a nu crea obstacole și încasarea cheltuielilor de judecată,

acțiunea reconvențională înaintată de Lopatenco Eduard împotriva lui Banu Tudor

cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-cumpărare,

recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Banu Tudor, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 24

octombrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre,

A C O N S T A T A T:

La 12 august 2015, reclamantul Banu Tudor a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Lopatenco Eduard cu privire la evacuarea forțată din bunul

imobil, obligarea de a nu crea obstacole și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor a indicat că în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.

1-557 din 22 septembrie 1995, a dobîndit în proprietate apartamentul nr. 30 din str.

Alexandru cel Bun, nr. 5, oașul Căinări, actualmente raionul Căușeni, care a fost

înregistrat în Registrul bunurilor Imobile la 5 aprilie 2004, atribuindu-se nr. cadastral

XXXXX.

În luna august 1994, a trecut cu traiul permanent în orașul Rezina, lăsîndu-i

pîrîtului cheia de la apartament pentru a-1 supraveghea, iar în anul 1998, cînd

reclamantul și-a luat toate lucrurile din apartament, pîrîtul care îi era vecin, 1-a rugat

să-i lase cheia de la apartament pentru a păstra lucrurile personale, la care reclamantul

1

nu a avut nimic împotrivă.

Prin anii 2001-2003, pîrîtul i-a dat reclamantului 500 dolari SUA cu rugămintea

ca ulterior să fie potențialul cumpărător al icestei locuințe.

Subliniază Banu Tudor că Lopatenco Eduard s-a folosit ani la rînd de

apartamentul său, păstrînd acolo lucrurile personale, fără a achita careva bani pentru

folosirea apartamentului. De nenumărate ori i-a cerut pîrîtului să elibereze locuința,

însă ultimul refuză să facă acest lucru benevol.

Susține reclamantul că pîrîtul îi creează impedimente în exercitarea dreptului de

proprietate și îi sunt încălcate principiile unanim recunoscute, privind garantarea

dreptului de proprietate, stipulate în Codul civil, Constituția Republicii Moldova și în

Protocolul nr. 1 CEDO, care stabilesc

La 13 noiembrie 2015, Banu Tudor a înaintat o cerere prin care și-a concretizat

pretențiile.

Solicită reclamantul evacuarea forțată a pîrîtului cu toți membrii familiei sale și

toate bunurile din apartamentul nr. 30, situat pe str. Alexandru cel Bun, nr. 5, orașul

Căinări, raionul Căușeni și obligarea pîrîtului să nu-i creeze obstacole în folosirea

bunului imobil, care îi aparține cu drept de proprietate privată și încasarea din contul

lui Lopatenco Eduard a cheltuielilor de judecată.

La 17 mai 2016, Lopatenco Eduard a depus în instanța de judecată cerere

reconvențională împotriva lui Banu Tudor cu privire la recunoașterea valabilității

contractului de vînzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea

înregistrării dreptului de proprietate.

Solicită Lopatenco Eduard recunoașterea valabilității contractului de vînzare-

cumpărare a apartamentului, încheiat între Banu Tudor și Lopatenco Eduard,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 5, amplasat în orașul

Căușeni, str. Ștefan cel Mare nr. 5, cu nr. cadastral XXXXX, cu obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Căinări să înregistreze imobilul respectiv pe numele lui Lopatenco

Eduard.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 24 octombrie 2016, cererea de chemare în

judecată înaintată de Banu Tudor împotriva lui Lopatenco Eduard cu privire la

evacuarea forțată din bunul imobil, obligarea de a nu crea obstacole și încasarea

cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunea reconvențională

înaintată de Lopatenco Eduard împotriva lui Banu Tudor cu privire la recunoașterea

valabilității contractului de vînzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate

și obligarea înregistrării dreptului de proprietate a fost admisă.

Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul nr. 30, blocul 5

de pe str. Alexandru cel Bun din or. Căinări, raionul Căușeni, nr. cadastral XXXXX,

încheiat între cumpărătorul Lopatenco Eduard și vînzătorul Banu Tudor a fost

recunoscut valabil.

A fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Lopatenco Eduard asupra bunului

imobil – apartamentul nr. 30, blocul 5 de pe str. Alexandru cel Bun din or. Căinări,

raionul Căușeni, nr. cadastral XXXXX.

S-a dispus radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui

2

Banu Tudor Ion asupra bunului imobil – apartamentul nr. 30, blocul 5 de pe str.

Alexandru cel Bun din or. Căinări, raionul Căușeni, nr. cadastral XXXXX.

S-a dispus înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui

Lopatenco Eduard asupra bunului imobil – apartamentul nr. 30, blocul 5 de pe str.

Alexandru cel Bun din or. Căinări, raionul Căușeni, nr. cadastral XXXXX.

S-a dispus încasarea din contul lui Lopatenco Eduard Tudor, taxa de stat în

beneficiul statului în mărime de 300 lei (f.d. 137, 139-145, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii, iar pretențiile

indicate în acțiunea reconvențională se justifică prin probele anexate la dosar.

Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 7 noiembrie 2016, Banu

Tudor, a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunea reconvențională să fie respinsă, iar cererea de chemare în

judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost admis apelul

declarat de Banu Tudor, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 24 octombrie 2016,

fiind emisă o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Banu

Tudor împotriva lui Lopatenco Eduard cu privire la evacuarea forțată din bunul imobil,

obligarea de a nu crea obstacole și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă.

S-a dispus evacuarea forțată a lui Lopatenco Eduard, cu toți membrii familiei și

bunurile, din apartamentul cu nr. 30, situat pe str. Alexandru cel Bun nr. 5, orașul

Căinări, raionul Căușeni.

Acțiunea reconvențională înaintată de Lopatenco Eduard împotriva lui Banu

Tudor cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-cumpărare,

recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate,

a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 198, 199-205, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o

apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat

normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre

neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 18 septembrie 2017, avocatul

Veaceslav Scripnic în interesele lui Lopatenco Eduard, a contestat-o cu recurs,

solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea pricinii

pentru rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

3

Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în

adresa părților (f.d. 206, vol. I), fiind recepționată de către recurent la 19 iulie 2017

(f.d. 5, vol. II).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 1 noiembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, 29

noiembrie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

intimatul a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 440, alin. (1) CPC – în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire

la fondul recursului.

Potrivit art. 433 lit. c) CPC – cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul

în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

Din materialele dosarului rezultă că Veaceslav Scripnic în interesele lui

Lopatenco Eduarda declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15

iunie 2017, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea pricinii pentru rejudecare în instanța de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție analizînd situația de fapt din speța data, consider oportun de a reliefa

prevederile art. 75, alin. alin. (1) și (4) CPC – în proces civil, persoanele fizice își pot

apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în

proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii

pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Totodată, instanța de recurs reiterează și prevederile art. 12, alin. (1) din Legea cu

privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, care statuează expres că pentru

desfășurarea activității de avocat, solicitantul care a susținut examenul de calificare

adresează o cerere scrisă ministrului justiției privind eliberarea licenței pentru

exercitarea profesiei de avocat, iar potrivit prevederilor art. 22, alin. alin. (1) și (2) din

4

Legea citată, licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care

confirmă statutul avocatului. Licența pentru exercitarea profesiei de avocat se

eliberează de către Ministerul Justiției în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.

Prin urmare, Colegiul menționează că la dosar nu sunt anexate înscrisuri (mandat)

care ar certifica faptul că Veaceslav Scripnic, a fost împuternicit de către Lopatenco

Eduard, pentru a semna și depune recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Astfel, instanța de recurs în baza circumstanțelor descrise, constată aplicabilitatea

prevederilor art. 433 lit. c) CPC, fapt ce generează respingerea recursului ca fiind

inadmisibil.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de avocatul Veaceslav Scripnic în interesele lui Lopatenco Eduard

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Veaceslav Scripnic în interesele lui Lopatenco

Eduard ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. c), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de avocatul Veaceslav Scripnic în interesele lui Lopatenco

Eduard se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

5