2ra-2132/17 — rezolutiunea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si restituirea bunului imobil

dosarul nr. 2ra-2132/17 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător: A.Cucerescu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru Î N C H E I E R E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iachim Lilia, prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Golovco Vera (succesorul în drepturi Iachim Lilia) împotriva Tatianei Burac cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață și restituirea bunului imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care a fost respins recursul Tatianei Burac asupra încheierii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 15 august 2016 și apelul declarat de către avocatul Placinta Grigorii în interesele Liliei Iachim, și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 14 ianuarie 2016, avocatul Placinta Grigorii, acționând în interesele Verei Golovcov s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Burac cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață și restituirea bunului imobil.

În motivarea cererii a indicat că, la 23 iunie 2011, între Golovcov Vera în calitate de beneficiar al întreținerii și Tatiana Burac, în calitate de dobânditor, a fost încheiat contractul de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață, autentificat notarial sub numărul 3488. 1 Indică reclamanta că, beneficiarul întreținerii a transmis, iar dobânditorul a primit în proprietate privată, bunul imobil cu nr. cadastral XXXX, și anume, apartamentul nr. XXXX, din str. XXXX, asumându-și obligația asigurării viagere a beneficiarului întreținerii. Susține că, conform pct. 4 din contractul menționat, asigurarea viageră a beneficiarului întreținerii v-a fi executată în natură, și va cuprinde următoarele, după cum urmează; asigurarea sistemică cu hrană, îmbrăcăminte, medicamente, acordarea sistemică și corespunzătoare a asistenței și a serviciilor uzuale, achitarea facturilor pentru serviciile comunale, energie electrică.

Sub acest aspect menționează reclamanta că, pe parcursul lunii noiembrie 2015, dobânditorul nu și-a respectat obligațiile asumate față de beneficiarul întreținerii, afirmând că a fost lăsată singură, nefiind vizitată și îngrijită de către Burac Tatiana, precum și nu i s-au administrat medicamentele și tratamentul necesar. Ca urmare, avocatul Placinta Grigorii, acționând în interesele Verei Golovcov a indicat că, dânsa a fost întreținută de către fiica, Lilia Iachim, care a procurat medicamentele necesare și a achitat facturile comunale.

În acest context consideră că, dobânditorul Tatiana Burac nu și-a respectat obligațiile contractuale, or aceasta a dat dovadă de rea-credință, din care motiv conducându-se de pct. 9 a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață a expediat ultimei notificarea privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață, care a fost recepționată de către dobânditor la 04 decembrie 2015. La 11 februarie 2016, Golovcov Vera a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr.676 din 13 februarie 2016. (f.d.37) Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august 2016 s-a substituit Golovco Vera cu succesorul său în drepturi, Iachim Lilia.

(f.d. 60-61) La fel, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august 2016 a fost scutit succesorul în drepturi a defunctei Golovcov Vera, fiica Iachim Lilia, de la plata taxei de stat în mărime de 3 600 lei și s-a respins cererea de asigurare a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 60A,61A, 62) Cere Iachim Lilia (succesorul în drepturi a Verei Golovco) rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață din 23 iunie 2011, autentificat notarial sub nr. 3488, cu restituirea bunului imobil cu nr. cadastral XXXX, și anume, apartamentul XXXX, din str. XXXX, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 04 noiembrie 2016, cererea de chemare în judecată depusă de Vera Golovcov (succesor în drepturi Lilia Iachim) împotriva Tatianei Burac, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață și restituirea bunului imobil, a fost respinsă. La 01 decembrie 2016, avocatul Grigorii Placinta în interesele Liliei Iachim a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 a fost respins recursul Tatianei Burac asupra încheierii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 15 august 2016 și apelul declarat de către avocatul Placinta Grigorii în interesele Liliei Iachim, și menținută hotărârea primei instanțe. În susținerea concluziei care a format convingerea respingerii acțiunii, instanțele judecătorești au reținut prevederile art. 6 CEDO, art. 839 alin. (1) și art. 844 alin. (1) ale Codului civil, care reglementează aspecte ce țin de dispoziții generale cu privire la contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și rezoluțiunea acestui act juridic. În acest sens, instanțele de judecată au menționat că, regimul juridic al contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, implică existența a două interese concurente care în cazul beneficiarului se exprimă în existența interesului material, prin plata întreținerii, iar în cazul beneficiarului întreținerii în beneficiul obținerii dreptului de proprietate asupra bunului.

Totodată, s-a remarcat că existența beneficiului dreptului de proprietate asupra bunului, obiect al contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață este asociat executării în mod corespunzător a obligațiilor pendinte de întreținere. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanțele de judecată, contrar afirmațiilor reclamantei, au concluzionat că probele prezentate de defuncta Golovcov Vera și succesorul în drepturi Iachim Lilia, nu denotă faptul că, Burac Tatiana nu și-a executat obligațiile asumate prin semnarea contractului din 23 iunie 2011. Concomitent, instanțele au remarcat că întemeiat a fost înlocuită Golovco Vera, decedată la 11 februarie 2016, cu succesorul său în drepturi, Iachim Lilia, or, raportul juridic litigios este unul patrimonial, care permite succesiunea în drepturi.

La 04 septembrie 2017, Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel. A indicat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, pe parcursul examinării cauzei, au fost prezentate probe plauzibile în sensul art. 118 CPC, în vederea întreținerii beneficiarul de către alte persoane, și anume, de fiica sa și nu de către dobânditor.

Consideră recurenta că, instanța de apel a interpretat eronat legea, iar prima instanță eronat a interpretat art. 240 CPC, neapreciind probele admisibile și pertinente. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel din 04 iulie 2017, a fost expediată recurentei la 10 august 2017, fapt reflectat prin scrisoarea nr. 13348, însă la materialele cauzei nu sunt probe în vederea recepționării acesteia. (f.d.187).

3 În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurenta Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 04 septembrie 2017 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, în termen. La 31 octombrie 2017 în adresa intimatei a fost expediată copia recursului declarat de către Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Iar, la 17 noiembrie 2017, intimata Burac Tatiana a depus referință asupra recursului declarat de către Iachim Lilia, invocând temeinicia deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și solicitând de a considera recursul inadmisibil, în sensul art. 433 CPC.

Examinând temeiurile recursului declarat de Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii, este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta Grigorii, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva 5