2rh-98/18 — rezolutiunea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si restituirea bunului imobil

2rh-98/18 — rezolutiunea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si restituirea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rh-98/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: A.Cucerescu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători: V.Doagă, I.Druță, T. Chișca-Doneva

Î N C H E I E R E

4 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire declarată de către Iachim Lilia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Golovco Vera

(succesorul în drepturi Iachim Lilia) împotriva Tatianei Burac cu privire la

rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe

viață și restituirea bunului imobil,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, prin

care recursul declarat de către Iachim Lilia, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Placinta Grigorii, a fost considerat inadmisibil

c o n s t a t ă :

La 14 ianuarie 2016, avocatul Placinta Grigorii, acționând în interesele Verei

Golovcov s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Burac cu

privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția

întreținerii pe viață și restituirea bunului imobil.

În motivarea cererii a indicat că, la 23 iunie 2011, între Golovcov Vera în

calitate de beneficiar al întreținerii și Tatiana Burac, în calitate de dobânditor, a fost

încheiat contractul de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață,

autentificat notarial sub numărul 3488.

Indică reclamanta că, beneficiarul întreținerii a transmis, iar dobânditorul a

primit în proprietate privată, bunul imobil cu nr. cadastral XXXX, și anume,

apartamentul nr. XXXX, din XXXX, asumându-și obligația asigurării viagere a

beneficiarului întreținerii.

Susține că, conform pct. 4 din contractul menționat, asigurarea viageră a

beneficiarului întreținerii v-a fi executată în natură, și va cuprinde următoarele, după

1

cum urmează; asigurarea sistemică cu hrană, îmbrăcăminte, medicamente, acordarea

sistemică și corespunzătoare a asistenței și a serviciilor uzuale, achitarea facturilor

pentru serviciile comunale, energie electrică.

Sub acest aspect menționează reclamanta că, pe parcursul lunii noiembrie

2015, dobânditorul nu și-a respectat obligațiile asumate față de beneficiarul

întreținerii, afirmând că a fost lăsată singură, nefiind vizitată și îngrijită de către

Burac Tatiana, precum și nu i s-au administrat medicamentele și tratamentul necesar.

Ca urmare, avocatul Placinta Grigorii, acționând în interesele Verei Golovcov a

indicat că, dânsa a fost întreținută de către fiica, Lilia Iachim, care a procurat

medicamentele necesare și a achitat facturile comunale.

În acest context consideră că, dobânditorul Tatiana Burac nu și-a respectat

obligațiile contractuale, or, aceasta a dat dovadă de rea-credință, din care motiv

conducându-se de pct. 9 a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață a

expediat ultimei notificarea privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului

imobil cu condiția întreținerii pe viață, care a fost recepționată de către dobânditor la

04 decembrie 2015.

La 11 februarie 2016, Golovcov Vera a decedat, fapt confirmat prin certificatul

de deces nr.676 din 13 februarie 2016. (f.d.37)

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august 2016 s-a

substituit Golovco Vera cu succesorul său în drepturi, Iachim Lilia. (f.d. 60-61)

La fel, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august 2016 a

fost scutit succesorul în drepturi a defunctei Golovcov Vera, fiica Iachim Lilia, de la

plata taxei de stat în mărime de 3 600 lei și s-a respins cererea de asigurare a acțiunii,

ca fiind neîntemeiată. (f.d. 60A,61A, 62)

Cere Iachim Lilia (succesorul în drepturi a Verei Golovco) rezoluțiunea

contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață din 23

iunie 2011, autentificat notarial sub nr. 3488, cu restituirea bunului imobil cu nr.

cadastral XXXX, și anume, apartamentul nr. XXXX, din XXXX, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016,

cererea de chemare în judecată depusă de Vera Golovcov (succesor în drepturi Lilia

Iachim) împotriva Tatianei Burac, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a

bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață și restituirea bunului imobil, a fost

respinsă.

La 01 decembrie 2016, avocatul Grigorii Placinta în interesele Liliei Iachim a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016 cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 a fost respins recursul

Tatianei Burac asupra încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august

2016 și apelul declarat de către avocatul Placinta Grigorii în interesele Liliei Iachim,

și menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea concluziei care a format convingerea respingerii acțiunii,

instanțele judecătorești au reținut prevederile art. 6 CEDO, art. 839 alin. (1) și art.

844 alin. (1) ale Codului civil, care reglementează aspecte ce țin de dispoziții

2

generale cu privire la contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe

viață și rezoluțiunea acestui act juridic.

În acest sens, instanțele de judecată au menționat că, regimul juridic al

contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, implică existența a două

interese concurente care în cazul beneficiarului se exprimă în existența interesului

material, prin plata întreținerii, iar în cazul beneficiarului întreținerii în beneficiul

obținerii dreptului de proprietate asupra bunului.

Totodată, s-a remarcat că existența beneficiului dreptului de proprietate asupra

bunului, obiect al contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață este

asociat executării în mod corespunzător a obligațiilor pendinte de întreținere.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanțele de

judecată, contrar afirmațiilor reclamantei, au concluzionat că probele prezentate de

defuncta Golovcov Vera și succesorul în drepturi Iachim Lilia, nu denotă faptul că,

Burac Tatiana nu și-a executat obligațiile asumate prin semnarea contractului din

23 iunie 2011.

Concomitent, instanțele au remarcat că întemeiat a fost înlocuită Golovco Vera,

decedată la 11 februarie 2016, cu succesorul său în drepturi, Iachim Lilia, or, raportul

juridic litigios este unul patrimonial, care permite succesiunea în drepturi.

La 04 septembrie 2017 Iachim Lilia, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Placinta Grigorii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017 recursul

declarat de către Iachim Lilia prin intermediul reprezentantului, avocatul Placinta

Grigorii, a fost considerat inadmisibil.

La 19 februarie 2018 Iachim Lilia (succesorul în drepturi a Verei Golovco) a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13

decembrie 2017, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe și

rejudecarea cauzei.

Consideră că copiile materialelor înregistrate în Registrul de evidență a

înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente sub nr. 20175 din 9 decembrie 2015

sunt de natură a conduce la pronunțarea unei alte hotărâri și sunt de o importanță

majoră, deoarece proba conține declarațiile defunctei, Golovcov Vera.

Astfel, dânsa a întreprins măsuri necesare pentru a fi eliberate aceste materiale

în timpul judecării anterioare a cauzei.

Ulterior, la 12 martie 2018 Iachim Lilia (succesorul în drepturi a Verei

Golovco) a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii

din 13 decembrie 2017, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. art. 446, 448, 449 lit.

b), 450 CPC, că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost cunoscute revizuentului, și anume, procesul-verbal de

consemnare a plângerii verbale, procesul-verbal de constatare din 9 decembrie 2015,

contractul din 23 iunie 2011, proceselor-verbale de constatare din 11 decembrie 2015,

12 decembrie 2015, procesul-verbal de audiere a martorului din 12 decembrie 2015,

3

notificarea defunctei, Verei Golovco, scrisoarea IP Centru din 14 decembrie 2015,

încheierea din 14 decembrie 2015.

Consideră că copiile materialelor menționate, înregistrate în Registrul de

evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente sub nr. 20175 din 9

decembrie 2015 sunt de natură a conduce la pronunțarea unei alte hotărâri și sunt de o

importanță majoră, deoarece proba conține declarațiile defunctei, Golovcov Vera.

Revizuentul consideră că a întreprins măsuri necesare pentru a fi eliberate

aceste materiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Iachim Lilia (succesorul în

drepturi a Verei Golovco) cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a menționat

că, procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale, procesul-verbal de constatare

din 9 decembrie 2015, contractul din 23 iunie 2011, proceselor-verbale de constatare

din 11 decembrie 2015, 12 decembrie 2015, procesul-verbal de audiere a martorului

din 12 decembrie 2015, notificarea defunctei, Verei Golovco, prin care defuncta a

solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția

întreținerii pe viață din 23 iunie 2011 și restituirea bunului imobilului cu destinație

locativă și restabilirea situației anterioare în Registrul bunurilor imobile a ÎS

,,Cadastru” în termen de 7 zile, scrisoarea IP Centru din 14 decembrie 2015,

încheierea din 14 decembrie 2015, servește temei de admitere a cererii de revizuire și

casarea încheierii instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce încheierea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă

că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea

4

revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Așadar, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării încheierii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea încheierii. Faptele

noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în

judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Iachim Lilia, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuentul invocând faptul că, procesul-verbal

de consemnare a plângerii verbale, procesul-verbal de constatare din 9 decembrie

2015, contractul din 23 iunie 2011, proceselor-verbale de constatare din 11 decembrie

2015, 12 decembrie 2015, procesul-verbal de audiere a martorului din 12 decembrie

2015, notificarea defunctei, Verei Golovco, prin care defuncta a solicitat rezoluțiunea

contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață din 23

iunie 2011 și restituirea bunului imobilului cu destinație locativă și restabilirea

situației anterioare în Registrul bunurilor imobile a ÎS ,,Cadastru” în termen de 7 zile,

scrisoarea IP Centru din 14 decembrie 2015, încheierea din 14 decembrie 2015,

servește temei de admitere a cererii de revizuire și rejudecarea cauzei, care în opinia

sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date sau a fost

lipsită să le prezinte, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, revizuentul Iachim Lilia (succesorul în drepturi a Verei Golovco) nu a făcut

dovada faptului că în procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a

obține înscrisurile menționate supra, ca temei de depunere a cererii de revizuire,

condiție care este direct impusă prin lege. Astfel, circumstanța enunțată nu poate

constitui un motiv pentru revizuire, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

5

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Iachim Lilia

(succesorul în drepturi a Verei Golovco), în cererea de revizuire nu a invocat nici un

temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita

revizuirea încheierii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de către Iachim Lilia, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Iachim

Lilia, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Golovco Vera (succesorul în

drepturi Iachim Lilia) împotriva Tatianei Burac cu privire la rezoluțiunea contractului

de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață și restituirea bunului

imobil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

6