2ac-158/17 — repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ac-158/17

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la strămutarea cauzei civile intentate la cererea

de chemare în judecată a lui Iuri Olihnovici împotriva lui Ivan Brînza și Veronica

Negru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești, în altă instanță de recurs egală în grad, pentru

examinarea acesteia în ordine de recurs în Secțiunea 1,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2017, Iuri Olihnovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ivan Brînza și Veronica Negru cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prin care a

solicitat admiterea acțiunii și încasarea de la pârâți în beneficiul său a sumei de 50000

de lei de la fiecare, în contul reparării prejudiciului moral.

Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), Veronica

Jovmiru-Niculiță din 02 august 2017 s-a refuzat în primirea cererii de chemare în

judecată depusă de Iuri Olihnovici împotriva lui Ivan Brînza și Veronica Negru cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești (f.d. 37-38 recto-verso).

La 17 august 2017, Iuri Olihnovici a declarat recurs împotriva încheierii

judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), Veronica Jovmiru-Niculiță din

02 august 2017, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii recurate, cu

soluționarea prin decizie a problemei în fond (f.d. 41-43).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău 06 noiembrie 2017 (f.d. 73 recto-verso)

s-a ridicat de la examinare recursul declarat de Iuri Olihnovici și s-a remis cauza la

Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea chestiunii de strămutare a cauzei, drept

motiv invocându-se faptul că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea

participanților la proces, or, în speță, intimata Veronica Negru activează în funcția de

magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu

privire la strămutarea prezentei cauze, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind întemeiată propunerea și

necesară de a fi admisă, cu strămutarea cauzei spre judecare în ordine de recurs la

Curtea de Apel Comrat, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

1

strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea pricinii în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care

judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

Din conținutul cererii de chemare în judecată se desprinde cert că, la 25 iulie

2017, Iuri Olihnovici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Brînza

și Veronica Negru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prin care a solicitat admiterea acțiunii și

încasarea de la pârâți în beneficiul său a sumei de 50 000 de lei fiecare, în contul

reparării prejudiciului moral.

La caz, Colegiul remarcă faptul că, Veronica Negru față de care își înaintează

pretențiile Iuri Olihnovici, este magistrat în cadrul Curții de Apel Chișinău.

La caz, urmează a fi învederată și practica CtEDO, care în cauza Kyprianou

împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121) a rezumat principiile care

reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești, și a

reiterat că, în primul rând, într-o societate democratică este de o importanță

fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației. În acest sens,

articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea,

în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența

acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar

împotriva Spaniei și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o

anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,

punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar

nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată

(a se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva

Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

2

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Colegiul opinează că, în speță, actul judecătoresc de dispoziție recurat de către

Iuri Olihnovici este emis de Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), care este în

circumscripția Curții de Apel Chișinău, în cadrul căreia activează în calitate de

judecător pârâta Veronica Negru. Prin urmare, în speță, este prezentă prejudecata

judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău la judecarea recursului declarat de

Iuri Olihnovici împotriva încheierii judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul

Râșcani), Veronica Jovmiru-Niculiță din 02 august 2017, circumstanțe ce generează

strămutarea cauzei, deoarece există bănuieli că la soluționarea cauzei nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces, fiind pusă la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Or, potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu

este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Din considerentele relevate supra, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a strămuta cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Iuri Olihnovici împotriva lui

Ivan Brînza și Veronica Negru cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, pentru examinarea

cererii de recurs, la Curtea de Apel Comrat, ca fiind instanța de judecată egală în grad

și situată în nemijlocita apropriere Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 270 din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se strămută cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Iuri

Olihnovici împotriva lui Ivan Brînza și Veronica Negru cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, la Curtea de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

3