2ri-375/17 — tragerea la raspundere subsidiara

2ri-375/17 — tragerea la raspundere subsidiara (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-375/17

Instanța de insolvabilitate: Curtea de Apel Chișinău (jud. S. Arnăut)

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul

avocatului Adrian Crețu,

în cauza la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Rouviz”,

în procedura simplificată a falimentului-Radu Demcenco, cu privire la tragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale Societății cu

Răspundere Limitată „Rouviz”-Rodica Anghel (Racoveț),

împotriva hotărârii din 28 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 noiembrie 2016, lichidatorul SRL „Rouviz”, în procedura simplificată a

falimentului - Radu Demcenco, a depus în instanța de insolvabilitate, cerere privind

tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului

SRL „Rouviz”, solicitând admiterea cererii și tragerea la răspundere subsidiară a

conducătorului și unicului asociat al SRL „Rouviz” - Rodica Anghel (Racoveț), cu

încasarea sumei de 194311,45 lei de la Rodica Anghel (Racoveț) în beneficiul SRL

„Rouviz”.

În motivarea cererii, lichidatorul a invocat că, prin încheierea din 05 februarie

2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă a

SRL „Grandautotrans” și a fost dispusă instituirea perioadei de observație a

debitorului și a fost desemnat în funcția de administrator provizoriu-Radu

Demcenco, deținătorul autorizației nr. 58 din 14 ianuarie 2015. Totodată, a fost

dispusă aplicarea sechestrului pe toate bunurile debitorului, suspendarea executării

silite în privința bunurilor debitorului, aplicarea interdicției de înstrăinare de către

debitor a bunurilor sale.

Susține că, obligațiile dispuse prin încheierea din 05 februarie 2015 a Curții de

Apel Chișinău și prevăzute de Legea insolvabilității, au fost îndeplinite. Conform

informațiilor obținute de la autoritățile de stat, bunuri în patrimoniul societății

debitoare nu au fost depistate.

1

Precizează că, prin hotărârea din 25 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a

fost inițiată procedura simplificată a falimentului și dizolvarea debitorului.

Menționează că, în tabelul definitiv consolidat au fost incluși următorii

creditori cu creanțele validate: Inspectoratul Fiscal de Stat, Direcția Administrare

Fiscală Buiucani-101393,10 lei; SRL „Grandautotrans” - 6030,25 lei; SRL

„Adenosar” - 43992,68 lei; SRL „Temcon Design” - 28980,51 lei; SRL „Mondial

Expres” - 4564,73 lei; SRL „Gantala”-828,16 lei; executorul judecătoresc Oxana

Burlac - 1403 lei; executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu - 5466,76 lei;

executorul judecătoresc Roman Ioniță - 502,30 lei; executorul judecătoresc Evelina

Marianciuc - 1150 lei. Suma totală a creanțelor validate constituie 194311,45 lei.

Remarcă lichidatorul că, extrasele bancare ale societății debitoare, prezentate

de BC „Eximbank” SA, atestă că SRL „Rouviz” a încetat să efectueze achitări către

creditori din primăvara anului 2014. La data de 24 martie 2014 a fost aplicat

sechestru de executorul judecătoresc Roman Ioniță pentru datoria față de creditorul

„Temcon Design” SRL (creditor inclus în tabelul creanțelor cu suma creanței

validată integral); - la data de 08 iulie 2014 - sechestru aplicat de executorul

judecătoresc Evelina Marianciuc pentru datoria în beneficiul creditorului SRL

„Mondial Expres” (creditor inclus în tabelul creanțelor cu suma creanței validată

integral); - la data de 13 august 2014 - sechestru aplicat de executorul judecătoresc

Anatolie Bănărescu, datoria în favoarea creditorului SRL „Adenosar” (creditor

inclus în tabelul creanțelor cu suma creanței validată integral).

Indică lichidatorul că, debitorul se află în incapacitate de plată din acea

perioadă, iar conform prevederilor Legii insolvabilității, în situația dată, fondatorul

și unicul asociat al societății debitoare – Rodica Anghel (Racoveț) trebuia personal

să înainteze cerere în privința deschiderii procedurii insolvabilității, obligație ce nu

a fost îndeplinită. Or, cererea introductivă privind intentarea insolvabilității, a fost

depusă de creditorul SRL „Grandautotrans” în februarie 2015.

Declară lichidatorul că, stabilind faptul că în patrimoniul debitorului nu există

bunuri, la adunarea creditorilor din 14 decembrie 2015, desfășurată cu prezența

majorității creditorilor, a hotărât tragerea la răspundere subsidiară a organelor de

conducere a debitorului, în persoana administratorului Rodica Anghel (Racoveț).

Ultima fiind prezentă la adunare, a comunicat datele sale de contact, însă din acel

moment nu a mai fost de găsit și nu a contactat lichidatorul sau creditorii. Deoarece

Rodica Anghel (Racoveț) este singurul factor de decizie din cadrul societății

debitoare SRL „Rouviz”, rezultă că ea este vinovată de apariția stării de

insolvabilitate și urmează să suporte consecințele.

Prin hotărârea din 28 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis parțial

cererea lichidatorului SRL „Rouviz”, în procedura simplificată a falimentului, Radu

Demcenco privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de

conducere ale debitorului SRL „Rouviz”, în procedura simplificată a falimentului -

Rodica Anghel (Racoveț) și s-a încasat de la Rodica Anghel (Racoveț) suma de

150000 lei; s-a încasat de la Rodica Anghel (Racoveț) în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 4500 lei; în rest cererea lichidatorului SRL „Rouviz”, în procedura

simplificată a falimentului, Radu Demcenco privind tragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului SRL „Rouviz” -

Rodica Anghel (Racoveț) în sumă de 44311,45 lei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 11 august 2017, Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul avocatului

2

Adrian Crețu, a declarat recurs împotriva hotărârii din 28 iulie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea

depusă de către lichidatorul SRL „Rouviz” - Radu Demcenco împotriva Rodicăi

Anghel (Racoveț) să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărârea contestată a fost emisă cu

încălcarea normelor dreptului material și urmează a fi casată.

Menționează că, lichidatorul SRL „Rouviz” - Radu Demcenco, ca temei de

drept a cererii de chemare în judecată privind tragerea la răspundere subsidiară a

organului de conducere al debitorului SRL „Rouviz”, a indicat art. 248 alin. (1) lit.h)

al Legii insolvabilității, adică nedepunerea cererii de intentare a procesului de

insolvabilitate conform prevederilor art. 14 al Legii insolvabilității. În opinia

recurentului, lichidatorul nu a confirmat prin probe pertinente și concludente culpa

administratorului SRL „Rouviz”- Rodica Anghel (Racoveț). Or, anumite dovezi

privind administrarea necorespunzătoare a mijloacelor bănești, conform art. 76 al

Legii privind societățile cu răspundere limitată, nu au fost prezentate.

Consideră că, instanța de insolvabilitate a aplicat eronat prevederile legii

materiale. În special art. 145 alin.(3) Cod civil, statuează că membrii societății cu

răspundere limitată nu poartă răspundere pentru obligațiile acesteia. Ei suportă riscul

pierderilor, ce rezultă din activitatea societății, în limitele participațiunii lor la

capitalul social.

La 28 noiembrie 2017, Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul avocatului

Adrian Crețu, a depus supliment la recurs, invocând că instanța emis o hotărâre

contrară celor apreciate în latura motivată, deoarece în speță nu au fost demonstrate

anumite acțiuni culpabile ale sale. De altfel, a fost prezentată și ordonanța

Procuraturii Buiucani, conform căreia în acțiunile sale nu au fost depistate anumite

abateri de la lege și nu a fost sancționată nici cel puțin contravențional.

Precizează că, nu au fost încălcate de către recurentă articole cheie pentru

tragerea la răspundere subsidiară și anume art.27 alin.(4) al Legii insolvabilității,

deoarece a transmis lichidatorului toate actele, inclusiv ștampila.

Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității, nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 28 iulie

2017, iar Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul avocatului Adrian Crețu, a

declarat recurs la data de 11 august 2017, ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va respinge recursul declarat de Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul

avocatului Adrian Crețu, cu menținerea hotărârii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs;

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

3

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Conform art. 10 alin. (1), (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existența unui temei. Temeiul

general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată

a debitorului.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 05 februarie 2015 a Curții

de Apel Chișinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de

creditorul SRL „Grandautotrans” privind intentarea procesului de insolvabilitate în

privința SRL „Rouviz”; au fost aplicate măsuri de asigurare în privința debitorului

SRL „Rouviz”; a fost desemnat în funcția de administrator provizoriu-Radu

Demcenco, deținătorul autorizației nr. 58 din 12 ianuarie 2015 (f.d.4-5).

Prin hotărârea din 25 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea introductivă depusă de creditorul SRL „Grandautotrans” privind intentarea

procesului de insolvabilitate în privința SRL „Rouviz”; a fost declarat SRL „Rouviz”

în stare de insolvabilitate; a fost intentată procedura simplificată a falimentului în

privința debitorului SRL „Rouviz”; a fost desemnat Radu Demcenco în funcția de

lichidator; au fost înlăturați membrii organelor de conducere ale SRL „Rouviz” de

la gestionarea întreprinderii și masei debitoare (f.d.8).

Conform art. 5 alin.(5) lit. f) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

una din principalele competențe ale instanței de insolvabilitate în cadrul prezentei

legi este tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere care au

contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum și sesizarea organelor de urmărire

penală în legătură cu faptele reprobabile săvârșite de aceștia.

Prin cererea depusă la 16 noiembrie 2016, lichidatorul SRL „Rouviz”, în

procedura simplificată a falimentului-Radu Demcenco, solicită tragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului SRL

„Rouviz” și anume a conducătorului și unicului asociat al SRL „Rouviz” - Rodica

Anghel (Racoveț), cu încasarea sumei de 194311,45 lei de la Rodica Anghel

(Racoveț) în beneficiul SRL „Rouviz” (f.d.2-3).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră corectă concluzia instanței de insolvabilitate privind temeinicia

în parte a cererii privind tragerea la răspundere subsidiară a conducătorului și unicul

asociat al SRL „Rouviz”, în procedura simplificată a falimentului - Rodica Anghel

(Racoveț), cu încasarea de la Rodica Anghel (Racoveț) a sumei de 150000 lei, cu

transferarea acesteia pe contul de acumulare gestionat de lichidatorul Radu

Demcenco (f.d.43-49).

Conform art. 247 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în sensul

prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul

persoană fizică ce desfășoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul

întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești (de fermier), administratorii

societăților comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de

supraveghere (de observatori), lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare,

contabilii. Prevederile alin.(1) se aplică persoanelor care dețineau funcțiile

respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum și celor care au

deținut aceste funcții pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării

procesului.

Astfel, răspunsul din 12 februarie 2015 a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”,

4

denotă că Rodica Anghel figurează ca administrator și unic asociat al SRL „Rouviz”

(f.d.11).

Conform art. 14 alin.(2), (3) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai târziu de

expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate în

prezentul articol la alin.(2) și la art.10 alin.(2). Dacă debitorul nu depune cerere

introductivă în cazurile și în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în

conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociații

cu răspundere nelimitată și lichidatorii debitorului răspund subsidiar în fața

creditorilor pentru obligațiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3).

Aceste persoane sunt trase la răspundere penală în conformitate cu legea.

Conform art. 15 alin.(1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012, (1)

În cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a

membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da

indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile

debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară

solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente

pentru executarea creanțelor creditorilor.

Conform art. 248 alin. (1) al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția

stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilității/

lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile

debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere și/ sau

de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea

prin una dintre următoarele acțiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului

în interes personal; b) desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub

acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea

(ascunderea) unei părți din activul debitorului; d) procurarea de fonduri pentru

debitor la prețuri exagerate; e) ținerea unei contabilități fictive sau contrare

prevederilor legii, precum și contribuirea la dispariția documentelor contabile, a

documentelor de constituire; f) dispunerea continuării unei activități a debitorului

care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată; g) dispunerea, în luna precedentă

încetării plăților, de a se plăti cu preferință unui creditor în dauna celorlalți creditori;

h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform

prevederilor art.14; i) comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății

debitorului.

În contextul dat, Colegiul notează că din tabelul definitiv al creanțelor ale

debitorului SRL „Rouviz” rezultă că au fost înaintate și validate creanțe în sumă

totală de 194311, 45 lei (f.d.9).

Concomitent, Colegiul reține că, din raportul din 24 martie 2015 cu privire la

executarea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea din 05 februarie 2015 a

Curții de Apel Chișinău, întocmit de administratorul autorizat Radu Demcenco,

rezultă că debitorul nu dispune de bunuri și se află în imposibilitate de a-și onora

angajamentele față de creditori (f.d.6-7).

Colegiul relevă că, procesul verbal nr. 1 din 14 decembrie 2015 al ședinței

adunării creditorilor SRL „Rouviz”, în procedura simplificată a falimentului, atestă

că, la soluționarea chestiunii nr. 4 și anume tragerea la răspundere subsidiară a

5

organelor de conducere ale debitorului SRL „Rouviz” și anume a administratorului

Rodica Anghel, s-a votat unanim pentru tragerea ultimei la răspundere subsidiară

(f.d.12-13).

În contextul dat, Colegiul apreciază ca fiind corectă ipoteza instanței de

insolvabilitate precum că odată cu admiterea cererii introductive pe motivul

existenței temeiurilor de insolvabilitate, apariția acestei stări fiind imputabilă

Rodicăi Anghel, ultima urmează a suporta consecințele răspunderii subsidiare.

La acest capitol, Colegiul precizează că, procesul de insolvabilitate în privința

SRL „Rouviz” a fost intentat la cererea introductivă a creditorului SRL

„Grandautotrans” și nu la cererea administratorului SRL „Rouviz”-Rodica Anghel.

Or, în contextul prevederilor art. 14 alin.(2) al Legii insolvabilității nr. 149 din

29 iunie 2012, citat supra, debitorul era obligat să depună cerere introductivă

imediat, dar nu mai târziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii

temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2) și la art.10 alin.(2).

De altfel, art. 72 alin. (7) al Legii privind societățile cu răspundere limitată nr.

135 din 14 iunie 2007, statuează, în esență, aceeași prevedere și anume că, în cazul

apariției indiciilor de insolvabilitate, administratorul este obligat să depună imediat,

dar nu mai târziu decât la expirarea unei luni, cerere introductivă de intentare a

procesului de insolvabilitate dacă asociații nu vor acoperi pierderile.

Sub acest aspect, pornind de la dispoziția art. 14 alin.(3) al Legii insolvabilității

nr. 149 din 29 iunie 2012, enunțată supra, Colegiul reliefă că, instanța de

insolvabilitate corect a reținut că acțiunile Rodicăi Anghel (Racoveț) întrunesc

condițiile pentru tragerea la răspundere subsidiară, deoarece circumstanțele expuse

denotă expres că procesul de insolvabilitate nu a fost intentat la cererea debitorului,

însă la cererea unui creditor.

Astfel, aparția stării de insolvabilitate a debitorului nu poate fi imputabilă decât

administratorului SRL „Rouviz”-Rodica Anghel, care este și unicul asociat, fapt

confirmat prin răspunsul ÎS „Camera Înregistrării de Stat” (f.d.11).

Or, în contextul prevederilor art. 248 alin. (1) al Legii insolvabilității,

nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor

art.14, constituie una din acțiuni ce duc la cauzarea insolvabilității în sensul prezentei

legi.

Totodată, Colegiul menționează că, SRL „Rouviz” a încetat să efectueze

achitări către creditori din primăvara anului 2014, fapt invocat de lichidator și

necombătut prin anumite probe de către Rodica Anghel (Racoveț), or, argumentul

Rodicăi Anghel (Racoveț), conform referinței depuse la cererea privind tragerea la

răspundere subsidiară, precum că suma la acel moment nu era atât de impunătoare

care să determine incapacitatea de plată a debitorului, este unul declarativ.

La fel, nu poate fi reținută afirmația Rodicăi Anghel (Racoveț), conform

aceleași referințe precum că art. 248 alin.(1) lit. h) al Legii insolvabilității nu ar fi

aplicabil speței, deoarece activitatea debitorului nu ar fi fost stopată, urmând să

încaseze anumite sume bănești pentru închiderea datoriilor, or, chiar și în condițiile

existenței a unor debitori ai SRL „Rouviz”, administratorul Rodica Anghel

(Racoveț) nu a prezentat anumite confirmări în acest sens și nici nu a confirmat

posibilitatea de redresare a situației debitorului.

De altfel, incapacitatea debitorului de restituire a datoriei către SRL

„Grandautotrans”, a constituit pentru ultima ca temei de adresare cu cererea

6

introductivă în instanța de insolvabilitate privind intentarea procesului de

insolvabilitate în privința SRL „Rouviz” și, în final, incapacitatea de plată a

debitorului a constituit temei de intentare a procesului de insolvabilitate.

Or, conform raportului din 24 martie 2015 cu privire la executarea măsurilor

de asigurare aplicate prin încheierea din 05 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău,

întocmit de administratorul autorizat Radu Demcenco, în perioada de observație a

debitorului, s-au constatat existența datoriilor a SRL „Rouviz” față de alți creditori,

creanțe care, în consecință, au fost validate conform tabelul definitiv consolidat al

tuturor creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului debitorului din 16 noiembrie

2015, fapt menționat supra (f.d.9).

Mai mult, conform comunicatului informativ al BC „Eximbank” SA privind

disponibilul în conturile bancare din 13 februarie 2015 a SRL „Rouviz”, se atestă

sechestrarea conturilor întru executarea unor documente executorii, unde SRL

„Rouviz” are calitatea de debitor (f.d.10).

În circumstanțele menționate, se confirmă suplimentar că argumentele

administratorului Rodica Anghel (Racoveț), expuse în referința depusă la cererea

privind tragerea la răspundere subsidiară, sunt infirmate de către lichidator, inclusiv

și de către instanța de insolvabilitate în actul judecătoresc contestat în speță.

Conform art. 15 alin. (1) al Legi insolvabilității nr. 149 din 12 iunie 2012, în

cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor

organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații

obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului

(insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de

creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea

creanțelor creditorilor.

În contextul prevederilor art.15, art. 248 ale Legii insolvabilității, citate supra,

rezultă că, în dependență de motivele apariției stării de insolvabilitate a debitorului,

fondatorul (asociatul) va purta răspundere subsidiară solidară față de creditori sau la

cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului, instanța de insolvabilitate

poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de asociat

(fondator).

În consecință, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate justificat a reținut

că culpa administratorului Rodica Anghel (Racoveț) a fost stabilită prin faptul

nedepunerii cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate

precum și prin faptul că la depunerea cererii introductive debitorul se afla în

imposibilitate de a executa integral creanțele scadente, or, patrimoniul debitorului

era sub sechestru, fiind aplicat de executorii judecătorești Anatolie Bănărescu și

Roman Ioniță întru executarea documentelor executorii pe suma de 43992,68 lei și

respectiv 28980,51 lei.

De altfel, instanța de insolvabilitate întemeiat a pus parțial pe seama Rodicăi

Anghel (Racoveț) datoria în sumă de 150000 lei față de creditorii validați, deoarece

această dispoziție, nu constituie decât consecințele tragerii Rodicăi Anghel

(Racoveț) la răspundere subsidiară, or, starea de insolvabilitate a debitorului SRL

„Rouvuz” îi este imputabilă.

Argumentul recurentei precum că nu ar fi fost confirmată prin probe pertinente

și concludente culpa sa, precum și administrarea necorespunzătoare a mijloacelor

bănești, este neîntemeiat, în condițiile când circumstanțele constatate în speță, atestă

7

contrariul, iar recurenta nu a adus contraargumente sau probe pentru a infirma

circumstanțele reținute de instanța de insolvabilitate la constatarea temeiniciei

parțiale a cererii privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de

conducere ale SRL „Rouviz”.

În contextul art. 118 alin.(1) Cod de procedură civilă, în conformitate cu care

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, Colegiul califică

argumentele recurentei ca fiind declarative.

Referitor la prevederile art. 145 alin.(3) Cod civil, invocate de recurentă,

conform cărora „membrii societății cu răspundere limitată nu poartă răspundere

pentru obligațiile acesteia. Ei suportă riscul pierderilor, ce rezultă din activitatea

societății, în limitele participațiunii lor la capitalul social”, Colegiul menționează că

există unele excepții de la regulă.

Astfel, în speță sunt pertinente prevederile art. 15 alin. (1) al Legii

insolvabilității, citate supra, care statuează că, în cazul insolvabilității debitorului

din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor

alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot

influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă

răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului

sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor.

Mai mult ca atât, Legea insolvabilității este o lege specială, de altfel, ca și Legea

privind societățile cu răspundere limitată și au prioritate în raport cu Codul Civil,

ultimul fiind o normă generală, or, conform art. 6 alin. (3) al Legii privind actele

legislative nr. 780 din 27 decembrie 2001, în caz de divergență între o normă a

actului legislativ general și o normă a actului legislativ special cu aceeași forță

juridică, se aplică norma actului legislativ special.

Alte argumente invocate de recurentă, în susținerea poziției sale, nu pot fi

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se

axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de

insolvabilitate, având la bază cumulul de probe administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

De altfel, Colegiul remarcă că, în partea încasării cheltuielilor de judecată cu

titlu de taxă de stat în sumă de 4500 lei de la Rodica Anghel (Racoveț), rezultând

din prevederile art. 98 alin.(1) Cod de procedură civilă, instanța de insolvabilitate

justificat a dispus încasarea acestora în beneficiul statului.

Colegiul precizează că la examinarea cauzei instanța de insolvabilitate a creat

condiții obiective pentru realizarea și exercitarea drepturilor procedurale de către

participanții la proces, asigurându-le un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 CEDO,

cu respectarea principiilor contradictorialității și egalității în fața legii și a justiției.

Din considerentele menționate și având în vedere că instanța de insolvabilitate

a aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente speței, iar argumentele

recurentei nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat, cu menținerea hotărârii instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. a), alin.(3) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

8

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Rodica Anghel (Racoveț), prin intermediul

avocatului Adrian Crețu.

Se menține hotărârea din 28 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Rouviz”, în

procedura simplificată a falimentului-Radu Demcenco, cu privire la tragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale Societății cu

Răspundere Limitată „Rouviz”-Rodica Anghel (Racoveț).

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

9