2ra-2086/17 — incasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2086/17

Prima instanță: Judecătoria Căușeni (jud. M. Țugui)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Societatea cu Răspundere Limitată „ApiMac” și avocatul Ion Cîrlig,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Bucuci

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „ApiMac” cu privire la încasarea

prejudiciului,

împotriva deciziei din 11 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 decembrie 2015, Vera Bucuci s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „ApiMac” solicitând încasarea plății pentru folosirea de

către SRL „ApiMac” a terenului cu suprafața de 1,7999 ha, număr cadastral xxxxx,

pe perioada anilor 2010-2015 și anume a câte 400 kg de grâu, 50 kg semințe floarea

soarelui și 300 kg de porumb pentru fiecare an.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că prin dispoziția Primarului sat.

Sălcuța nr. 15 din 19 martie 2001, i s-a atribuit în proprietate cota de teren

echivalentă cu suprafața de 1,7999 ha, amplasat în extravilanul xxxxx.

Menționează că, în anul 2008, administratorul SRL „ApiMac”-Gheorghe

Canțîr i-а propus să ia în arendă terenul ei pentru prelucrare, deoarece în acel masiv

deținea mai multe terenuri. Ulterior, a adus un contract, pe care l-a semnat, însă o

copie nu i s-a eliberat.

Precizează reclamanta că, împreună cu soțul se află peste hotarele țării. Până

la adresarea în instanța de judecată, SRL „ApiMac” a prelucrat terenul, fără a-i achita

plata pentru arendă.

Prin hotărârea din 10 august 2016 a Judecătoriei Căușeni s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Vera Bucuci împotriva SRL „ApiMac” cu privire

la încasarea prejudiciului material.

Prin decizia din 11 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus

de Vera Bucuci și s-a casat integral hotărârea din 10 august 2016 a Judecătoriei

Căușeni și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a admis integral cererea de

chemare în judecată depusă de Vera Bucuci și s-a încasat de la SRL „ApiMac” în

1

beneficiul Verei Bucuci plata pentru folosirea terenului agricol, cu număr cadastral

xxxxx, cu suprafața de 1,7999 ha, amplasat în xxxxx, extravilan, pentru perioada

anilor 2010-2015, în cuantum a câte 400 kg de grâu, 50 kg semințe floarea soarelui

și 300 kg de porumb pentru fiecare an; s-a încasat de la SRL „ApiMac” în beneficiul

Verei Bucuci taxa de stat în mărime de 300 lei.

La 21 septembrie 2017, SRL „ApiMac” și avocatul Ion Cîrlig au declarat

recurs împotriva deciziei din 11 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a examinat apelul depus

de Vera Bucuci, în lipsa pârâtului și avocatul care îi reprezintă interesele în toate

instanțele de judecată, deoarece nu au fost informați despre data, ora și locul

examinării cauzei.

Menționează că, în decizia sa, instanța de apel indică că intimatul, cât și

reprezentantul acestuia, în ședința instanței de apel nu s-au prezentat din motive

necunoscute, fiind înștiințați legal despre ora, data și locul examinării cauzei, însă

specifică că, această circumstanță nu corespunde realității, deoarece nu au fost

înștiințați nici telefonic și nici prin citație în conformitate cu legislația în vigoare.

Mai mult ca atât, anterior a depus cerere de amînare a examinării cauzei pentru prima

dată, din motivul imposibilității prezentării, inclusiv și a reprezentantului său în

ședința de judecată.

Consideră că, în circumstanțele expuse, instanța de apel i-a îngrădit accesul la

justiție și apărarea intereselor sale prin forme și metode legale, prezentarea de probe,

expunerea declarațiilor, recunoașterea sau nerecunoașterea acțiunii, expunerea

asupra apelului declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 iulie 2017, iar SRL

„ApiMac” și avocatul Ion Cîrlig au declarat recurs la 21 septembrie 2017.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 16

august 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d.156) și a fost recepționată la data de

23 august 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.164).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 21 septembrie 2017

de către SRL „ApiMac” și avocatul Ion Cîrlig împotriva deciziei din 11 iulie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „ApiMac” și avocatul Ion

Cîrlig, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

2

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „ApiMac” și avocatul Ion

Cîrlig, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „ApiMac” și avocatul Ion Cîrlig.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SRL „ApiMac” și avocatul Ion

Cîrlig împotriva deciziei din 11 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4