3ra-1350/17 — accesul la informatie

prima instanță: A. Roșca dosarul nr.3ra-1350/17

(Judecătoria Bălți)

instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

(Curtea de Apel Bălți)

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Igor Gordaș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaș împotriva

Primarului municipiului Bălți cu privire la accesul la informație și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Primăria municipiului Bălți, casată hotărîrea

Judecătoriei Bălți din 23 martie 2017 și emisă o nouă hotărîre cu privire la

respingerea acțiunii ca fiind depusă tardiv,

c o n s t a t ă:

La data de 29 decembrie 2016, Igor Gordaș a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Primarului municipiului Bălți cu privire la accesul la informație

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 07 noiembrie 2016 s-a

adresat către Primarul mun.Bălți cu solicitarea de a-i da răspuns la următoarele

întrebări: 1) a-i expedia decizia primarului mun.Bălți în baza căruia a avut loc

demolarea barierei la intersecția străzilor Mihai Viteazul cu Libertății din

mun.Bălți cu indicarea actului în temeiul căruia a fost efectuată demolarea

respectivă; 2) în baza la ce Consiliul mun.Bălți, permițând vînzarea la această

porțiune de stradă și primind pentru asta surse financiare, pe parcursul cîtorva ani

nu efectuează deservirea tehnică și reparația ei; 3) de ce Consiliul mun.Bălți nu a

întreprins măsuri în privința neexecutării de către ÎM „Asociația Pieților

mun.Bălți” a art.4 din decizia nr. 12/2 din 28.10.2010 a Consiliului mun.Bălți și în

baza la ce Consiliul mun.Bălți prevede din contul surselor financiare a mun.Bălți

reparația anume acestei porțiuni de stradă M.Viteazul.

Invocă că în termenul stabilit nu a primit răspuns la petiție.

Cere reclamantul Gordaș Igor obligarea Primăriei mun.Bălți să-i elibereze

răspuns la petiție.

1

La data de 01 februarie 2017 Igor Gordaș a înaintat cerere de concretizare

prin care a solicitat încasarea de la Primarul mun. Bălți prejudiciul moral în

mărime de 1000 lei.

În cadrul examinării cauzei, Gordaș Igor a indicat că a primit răspuns

la informațiile solicitate, solicitînd instanței să nu pună în executare cerința sa

privind obligarea la remiterea informației solicitate, menținîndu-și cerința în partea

încasării prejudiciului moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 23 martie 2017 acțiunea a fost admisă

parțial. A fost obligat Primarul mun. Bălți să elibereze lui Gordaș Igor informația

solicitată, nepunînd în executare hotărîrea în partea dată și a fost încasat de la

Primarul mun.Bălți în beneficiul lui Gordaș Igor prejudiciul moral în mărime de

500 lei.

La data de 29 martie 2017, Primăria mun.Bălți a depus apel nemotivat, apoi

la data de 12 mai 2017 a depus apel motivat împotriva hotărîrii primei instanțe,

cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Primăria mun. Bălți, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o

nouă hotărîre de respingere a acțiunii ca fiind tardivă.

În susținerea poziției date, instanța de apel a reținut că, Igor Gordaș a

solicitat Primăriei mun.Bălți remitrea unor informații cu caracter oficial.

Conform art. 16 alin.(1) al Legii privind accesul la informație, informațiile,

documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care

vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la

data înregistrării cererii de acces la informație.

Conforma art. 23 alin. (1) al Legii menționate, în cazul în care persoana care

consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la

informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută de soluția

dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul ierarhic

superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de

informații direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Potrivit aliniatului (2) al articolului menționat, sesizarea instanței de judecată

se va efectua în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de

informații sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-1

primească.

Instanța de apel aplicînd prevederile art.17 Legii contenciosului

administrativ, conform căruia cererea prin care se solicită anularea unui act

administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30

de zile, de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia, a conchis că prima

instanța ilegal și neîntemeiat a ajuns la concluzia că reclamantul nu a omis

termenul de adresare în instanța de judecată.

Or, din materialele cauzei rezultă că, Gordaș Igor a depus cererea la Primăria

Bălți privind accesul la informație pe data de 07 noiembrie 2016, ca fiind

înregistrată în aceiași zi. Iar, Primăria mun. Bălți, în corespundere cu prevederile

16 alin.(l) al Legii privind accesul la informative, urma să remită informațiile

solicitate pînă la data de 28 noiembrie 2016, inclusiv, lucru pe care nu l-a făcut.

2

Respectiv, termenul de contestare a inacțiunilor furnizorului de informații,

expira la data de 28 decembrie 2016, pe cînd reclamantul Igor Gordaș a depus

acțiunea în instanța de contencios administrativ pe data de 29 decembrie 2016,

adică peste termenul prevăzut de lege.

Astfel, instanța de apel a stabilit cu certitudine că reclamantul Gordaș Igor a

omis termenul prevăzut de lege de contestare a inacțiunilor furnizorului de

informații, depunînd în instanță o acțiune tardivă.

În consecință, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Bălți a ajuns la concluzia de a casa hotărîrea primei instanțe și a respinge acțiunea

înaintată de Gordaș Igor, ca fiind depusă tardiv.

La data de 05 octombrie 2017, Igor Gordaș a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

Recurentul, Igor Gordaș, în motivarea recursului a indicat că, nu este de

acord cu decizia instanței de apel, deoarece la emiterea acesteia au fost încălcate și

aplicate greșit normele de drept material și procedural, și prin urmare greșit a

respins acțiunea ca fiind depusă tardiv.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că recurentul a recepționat decizia Curții de Apel

Bălți din 21 septembrie 2017 la 03 octombrie 2017 și respectiv în termenul

prevăzut de lege, la 05 octombrie 2017 a depus cererea de recurs.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Gordaș nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului

cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

3

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Concluzionează instanța de recurs că, din conținutul cererii de recurs nu

rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt

invocate de recurent în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or

recursul devaluează exclusiv circumstanțe de drept a pricinii.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Igor Gordaș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Igor Gordaș se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

4