3ra-1325/17 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra–1325/17

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecător – E. Palanciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Protecției Civile și

Situații Excepționale al MAI,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ureche Natalia

către Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie

2017,

c o n s t a t ă:

La data de 13 mai 2015, Ureche Natalia a depus cerere de chemare în

judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și

Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne,

cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, cu obligarea achitării indemnizației

de maternitate și indemnizației pentru creșterea copilului, repararea prejudiciului

moral și cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii a indicat că, este soția lui Ureche Oleg, căsătoria lor

fiind înregistrată și trecută în registrul actelor de stare civilă de OSC Hâncești la

data de 20 septembrie 2013 sub nr. 209. La data de XXX, în familia lor s-a născut

fiul XXX XXX. Soțul reclamantei este colaborator al Serviciului Protecției Civile

și Situațiilor Excepționale al MAI începând cu data de 26 aprilie 2013, iar în

prezent deține funcția de specialist al Serviciului operativ al Direcției Situații

Excepționale Hâncești a Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al

MAI.

Din motivul că reclamanta nu este angajată în câmpul muncii, fiind studentă

la Universitatea Tehnică a Moldovei, aflându-se în exclusivitate la întreținerea

soțului și neavând careva surse de venit, la data de 26 februarie 2015 s-a adresat cu

cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Hâncești, prin care a solicitat

stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate, prenatală și

postnatală, cât și indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la atingerea

vârstei de 3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului.

Prin răspunsul nr. 1166 din 18 martie 2015, cererea reclamantei a fost

respinsă din motivul că, potrivit Registrului de Stat al Evidenței Individuale în

sistemul public de asigurări sociale (REVIND), soțul său nu a fost identificat ca

persoană asigurată, ceea ce face imposibilă stabilirea prestațiilor solicitate.

Nefiind de acord cu acest răspuns, Ureche Natalia l-a contestat cu o cerere

prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, aceasta fiind recepționată la data

de 08 aprilie 2015. Prin răspunsul nr.U-710/15 din 29 aprilie 2015, recepționat la

06 mai 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă.

Astfel, reclamanta a solicitat recunoașterea ilegalității a refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.U-710/15 din 29 aprilie 2015 de a-i stabili,

calcula și achita indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX până la vârsta

de 3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului Ureche Oleg, obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i calculeze și să-i achite diferența

indemnizației lunare pentru creșterea copilului XXX XXX (născut la XXX) de la

nașterea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani, repararea prejudiciului moral

în sumă de 20 000 lei și restituirea cheltuielilor judiciare suportate.

La data de 18 noiembrie 2016, reclamanta Ureche Natalia a depus cerere

suplimentară, înaintând pretenții și împotriva Serviciului Protecției Civile și

Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne,

solicitând recunoașterea ilegalității răspunsurilor nr. 17-21-182/15 din 05 februarie

2016 și nr. 19/7-21-74/15 din 26 iunie 2015, cu obligarea Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale de a-i stabili, calcula și achita indemnizația de

maternitate și indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX până la vârsta de

3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului Ureche Oleg, repararea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei cu restituirea cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie 2017,

cererea de chemare în judecată depusă de Ureche Natalia către Casa Națională de

Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, privind contestarea actului

administrativ, a fost admisă parțial. S-a recunoscut neîntemeiat răspunsul nr. 19/7-

21-74/15 din 26 iunie 2015 al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale. A fost obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

să-i achite Nataliei Ureche indemnizația de maternitate de la locul de muncă a

soțului Ureche Oleg, precum și diferența la indemnizația achitată, ca persoană

neasigurată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, și neplătită din

indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX, născut la XXX, lunar a câte

30%, reieșind din salariu mediu lunar al soțului Ureche Oleg, începând cu data de

XXX până la data de 22 iulie 2017. S-a încasat din contul Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale în beneficiul Nataliei Ureche cheltuielile pentru

acordarea asistenței juridice în mărime de 2 500 (două mii cinci sute) lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, a fost respins apelul

declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie 2017.

La data de 04 octombrie 2017, Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale al MAI a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 04 iulie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei decizii prin care să fie

respinsă acțiunea înaintată integral.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. De asemenea, recurentul consideră că instanțele inferioare

au dat o apreciere eronată termenului în care intimata avea dreptul de a se adresa în

instanța de judecată cu prezenta acțiune.

La data de 15 noiembrie 2017, Ureche Natalia, prin intermediul avocatului

Pucas Ina, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca

fiind inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI neîntemeiat și

care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale al MAI.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile

și Situații Excepționale al MAI.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas