3ra-1325/17 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra–1325/17 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecător – E. Palanciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc Î N C H E I E R E 29 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ureche Natalia către Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie 2017, c o n s t a t ă: La data de 13 mai 2015, Ureche Natalia a depus cerere de chemare în judecată către Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, cu obligarea achitării indemnizației de maternitate și indemnizației pentru creșterea copilului, repararea prejudiciului moral și cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii a indicat că, este soția lui Ureche Oleg, căsătoria lor fiind înregistrată și trecută în registrul actelor de stare civilă de OSC Hâncești la data de 20 septembrie 2013 sub nr. 209. La data de XXX, în familia lor s-a născut fiul XXX XXX. Soțul reclamantei este colaborator al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI începând cu data de 26 aprilie 2013, iar în prezent deține funcția de specialist al Serviciului operativ al Direcției Situații Excepționale Hâncești a Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI.

Din motivul că reclamanta nu este angajată în câmpul muncii, fiind studentă la Universitatea Tehnică a Moldovei, aflându-se în exclusivitate la întreținerea soțului și neavând careva surse de venit, la data de 26 februarie 2015 s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Hâncești, prin care a solicitat stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de maternitate, prenatală și postnatală, cât și indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului. Prin răspunsul nr. 1166 din 18 martie 2015, cererea reclamantei a fost respinsă din motivul că, potrivit Registrului de Stat al Evidenței Individuale în sistemul public de asigurări sociale (REVIND), soțul său nu a fost identificat ca persoană asigurată, ceea ce face imposibilă stabilirea prestațiilor solicitate.

Nefiind de acord cu acest răspuns, Ureche Natalia l-a contestat cu o cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, aceasta fiind recepționată la data de 08 aprilie 2015. Prin răspunsul nr.U-710/15 din 29 aprilie 2015, recepționat la 06 mai 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă. Astfel, reclamanta a solicitat recunoașterea ilegalității a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.U-710/15 din 29 aprilie 2015 de a-i stabili, calcula și achita indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX până la vârsta de 3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului Ureche Oleg, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i calculeze și să-i achite diferența indemnizației lunare pentru creșterea copilului XXX XXX (născut la XXX) de la nașterea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani, repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei și restituirea cheltuielilor judiciare suportate.

La data de 18 noiembrie 2016, reclamanta Ureche Natalia a depus cerere suplimentară, înaintând pretenții și împotriva Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, solicitând recunoașterea ilegalității răspunsurilor nr. 17-21-182/15 din 05 februarie 2016 și nr. 19/7-21-74/15 din 26 iunie 2015, cu obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale de a-i stabili, calcula și achita indemnizația de maternitate și indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX până la vârsta de 3 ani, ca persoană care se află la întreținerea soțului Ureche Oleg, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei cu restituirea cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Ureche Natalia către Casa Națională de Asigurări Sociale, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, privind contestarea actului administrativ, a fost admisă parțial. S-a recunoscut neîntemeiat răspunsul nr. 19/7- 21-74/15 din 26 iunie 2015 al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

A fost obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să-i achite Nataliei Ureche indemnizația de maternitate de la locul de muncă a soțului Ureche Oleg, precum și diferența la indemnizația achitată, ca persoană neasigurată de către Casa Națională de Asigurări Sociale, și neplătită din indemnizația pentru creșterea copilului XXX XXX, născut la XXX, lunar a câte 30%, reieșind din salariu mediu lunar al soțului Ureche Oleg, începând cu data de XXX până la data de 22 iulie 2017. S-a încasat din contul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în beneficiul Nataliei Ureche cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 2 500 (două mii cinci sute) lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, a fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23 februarie 2017. La data de 04 octombrie 2017, Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei decizii prin care să fie respinsă acțiunea înaintată integral. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

De asemenea, recurentul consideră că instanțele inferioare au dat o apreciere eronată termenului în care intimata avea dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu prezenta acțiune. La data de 15 noiembrie 2017, Ureche Natalia, prin intermediul avocatului Pucas Ina, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas