3ra-116/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Gr. Manoli dosarul nr. 3ra-116/17

(Judecătoria Centru mun. Chișinău)

instanța de apel: Iu. Cimpoi, V. Pruteanu, N. Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Liliei Onofraș împotriva

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărîrea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2016 Lilia Onofraș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale,

privind recunoașterea ilegală a refuzului la plata indemnizației pentru creșterea

copilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin ordinul nr. 61 ef. din 07 mai

2012 a fost angajată în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale (SPCSE) al MAI, iar la moment deține funcția de specialist al

Serviciului Operativ al Direcției Situații Excepționale Orhei a Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

Menționează că, conform certificatului de naștere nr. NA-VI 2226634 din 22

octombrie 2015, în familie, s-a născut fiica Onofraș Daria.

La 19 ianuarie 2016 s-a adresat atît la Casa Națională de Asigurări Sociale, cît

și la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI cu cerere

prealabilă privind solicitarea de a i se achita, în conformitate cu prevederile art. 124

alin. (1) și (2) Codul muncii, indemnizația lunară pentru creșterea copilului pînă la

vîrsta de 3 ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat pe parcursul

ultimilor 12 luni pînă la nașterea copilului.

La 16 februarie 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a comunicat că

nu are temei de a achita indemnizația solicitată, întrucît Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI nu efectuează plăți cu contribuții în bugetul

asigurării sociale de stat. Însă, de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale răspuns nu a primit.

Mai menționează că deși Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al MAI nu efectuează plata contribuțiilor la bugetul asigurării de stat, aceasta

conform art. 29 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale, nu trebuie să

afecteze plata drepturilor cuvenite asiguraților.

Prin urmare, solicită Lilia Onofraș să fie recunoscut ilegal refuzul Serviciilor

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, obligarea Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale să-i achite indemnizația pentru concediul parțial

plătit pentru îngrijirea copilului Onofraș Daria, de la naștere și pînă la vîrsta de 3

ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat, adică suma de 1470,85 lei

lunar, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016 acțiunea

a fost admisă. A fost recunoscut ilegal refuzul Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne la plata în folosul Liliei

Onofraș a indemnizației pentru creșterea copilului Daria Onofraș născută la 05

septembrie 2015, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de Lilia

Onofraș în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs

evenimentul asigurat, începînd cu data de 05 septembrie 2015 pînă la atingerea de

către copil a vîrstei de trei ani. A fost încasat de la Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Liliei

Onofraș cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și

menținută hotărîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 2 din Legea

cu privire la sistemul public de asigurări sociale, care prevede că dreptul la asigurări

2

sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile legii, prin sistemul public de

asigurări sociale.

În acest sens, instanța de apel a menționat că conform art. 124 alin. (1) Codul

muncii, femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea

salariaților, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu

o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112

zile calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în

cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile

calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul

prevăzut la art.123 alin.(2).

Conform art. 18 alin. (1) și alin (6) din Lege privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratul

care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani

la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară

pentru creșterea copilului de la data acordării concediului și pînă la vîrsta de 3 ani a

copilului. În cazul în care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului

diferă de la o unitate la alta, indemnizația se stabilește începînd de la data ultimei

acordări a concediului. Cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului

constituie 30% din baza de calcul stabilită la art.7, dar nu mai puțin de 540 de lei

pentru fiecare copil.

În conformitate cu pct. 44 din Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie

2005, în cazul acordării concediului de maternitate în perioada concediului pentru

îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, persoana îndreptățită va

beneficia de ambele indemnizații (de maternitate și de creștere copilului pînă la

împlinirea de 3 ani).

Instanța de apel a concluzionat că deoarece Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI face parte din autoritățile executive, situația

reclamantei cade și sub incidența art. 4 pct. 2) al Legii privind sistemul public de

asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, conform căruia în sistemul public sunt

asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul

autorității executive.

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) al Legii privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din

22.07.2004, asigurații din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la

următoarele prestații: indemnizație pentru creșterea copilului pînă la împlinirea

vîrstei de 3 ani.

Prin prisma normelor citate supra, instanța de apel a constatat că Lilia Onofraș

urmează să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului pe parcursul a 3

3

ani de la nașterea copilului achitată de la locul de muncă, adică de la Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că intimata nu poate

beneficia de indemnizația solicitată, deoarece Legea Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007 nu prevede achitarea

indemnizației pentru îngrijirea copilului, deoarece aceste circumstanțe nu pot servi

ca temei de refuz în achitarea indemnizației, respectiv și de respingere a acțiunii, or

această imperfecțiune a legii nu poate fi pusă pe seama reclamantei-intimate.

De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul apelantului conform

căruia indemnizația de maternitate urmează a fi încasată de la Casa Națională de

Asigurări Sociale, și nu de la Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al MAI, or conform pct. 15 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,

modul de calcul și plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă

și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din

03 februarie 2005, stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor se efectuează de

către unitatea economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul prin

contract individual de muncă, astfel, avînd în vedere că regulamentul citat a fost

adoptat în scopul implementării Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, corect a stabilit prima

instanță că Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, în

calitate de unitate economică în care-și desfășoară activitatea de bază angajatul,

urmează să-i stabilească, calculeze și să plătească indemnizația pentru creșterea

copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.

La data de 07 decembrie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI a declarat recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și

emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că asupra personalului atestat

din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI se

răsfrâng prevederile Legii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.

93 din 05.04.2007 (lege specială, de domeniu), în care sunt prevăzute norme de

drept și de bază a activității acestora.

Astfel, potrivit art. 30 al Legii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii Serviciului sunt supuși

asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat. Prin urmare, din

salariul acestora nu se rețin plățile în bugetul asigurărilor sociale, respectiv nu cad

sub incidența Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Susține că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu prevede încasarea

pentru personalul atestat a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, respectiv nu se

4

efectuează nici indemnizația de creștere și îngrijire a copilului până la vârsta de 3

ani, deoarece personalul acestui serviciu dispun de grad și statut special în

conformitate cu Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.

93-XVI din 05 aprilie 2007.

Cât privește, stabilirea și achitarea indemnizației pentru creșterea copilului

până la vârsta de 3 ani, menționează că, conform art. 7 alin. (1) al Legii nr.289 din

22 iulie 2004, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări o constituie venitul

mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile individuale

de asigurări sociale.

Prin urmare, în opinia recurentului, se achită din contul mijloacelor bugetului

de stat indemnizația lunară pentru creșterea și îngrijirea copilului până la vârsta de

1,5 ani persoanelor neasigurate conform prevederilor pct.2 din Hotărârea

Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 cu privire la indemnizațiile adresate familiilor

cu copii. Indiferent de faptul dacă solicitantul acestor indemnizații este angajat în

câmpul muncii sau nu, cererea pentru stabilirea indemnizației unice la nașterea

copilului și indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului până la

vârsta de 3 ani sau 1,5 ani va fi depusă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

5

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

6