3ra-116/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- indemnizaţia pentru creşterea copilului
3ra-116/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: Gr. Manoli dosarul nr. 3ra-116/17
(Judecătoria Centru mun. Chișinău)
instanța de apel: Iu. Cimpoi, V. Pruteanu, N. Simciuc
(Curtea de Apel Chișinău)
ÎNCHEIERE
15 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Serviciul
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Liliei Onofraș împotriva
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărîrea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016,
c o n s t a t ă:
La 19 februarie 2016 Lilia Onofraș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului
Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale,
privind recunoașterea ilegală a refuzului la plata indemnizației pentru creșterea
copilului.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin ordinul nr. 61 ef. din 07 mai
2012 a fost angajată în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale (SPCSE) al MAI, iar la moment deține funcția de specialist al
Serviciului Operativ al Direcției Situații Excepționale Orhei a Serviciului Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.
Menționează că, conform certificatului de naștere nr. NA-VI 2226634 din 22
octombrie 2015, în familie, s-a născut fiica Onofraș Daria.
La 19 ianuarie 2016 s-a adresat atît la Casa Națională de Asigurări Sociale, cît
și la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI cu cerere
prealabilă privind solicitarea de a i se achita, în conformitate cu prevederile art. 124
alin. (1) și (2) Codul muncii, indemnizația lunară pentru creșterea copilului pînă la
vîrsta de 3 ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat pe parcursul
ultimilor 12 luni pînă la nașterea copilului.
La 16 februarie 2016 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a comunicat că
nu are temei de a achita indemnizația solicitată, întrucît Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI nu efectuează plăți cu contribuții în bugetul
asigurării sociale de stat. Însă, de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale răspuns nu a primit.
Mai menționează că deși Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
al MAI nu efectuează plata contribuțiilor la bugetul asigurării de stat, aceasta
conform art. 29 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale, nu trebuie să
afecteze plata drepturilor cuvenite asiguraților.
Prin urmare, solicită Lilia Onofraș să fie recunoscut ilegal refuzul Serviciilor
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, obligarea Serviciului Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale să-i achite indemnizația pentru concediul parțial
plătit pentru îngrijirea copilului Onofraș Daria, de la naștere și pînă la vîrsta de 3
ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat, adică suma de 1470,85 lei
lunar, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 18 martie 2016 acțiunea
a fost admisă. A fost recunoscut ilegal refuzul Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne la plata în folosul Liliei
Onofraș a indemnizației pentru creșterea copilului Daria Onofraș născută la 05
septembrie 2015, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de Lilia
Onofraș în ultimele 12 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs
evenimentul asigurat, începînd cu data de 05 septembrie 2015 pînă la atingerea de
către copil a vîrstei de trei ani. A fost încasat de la Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Liliei
Onofraș cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,
cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărîri de respingere a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, a fost respins
apelul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI și
menținută hotărîrea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 2 din Legea
cu privire la sistemul public de asigurări sociale, care prevede că dreptul la asigurări
2
sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile legii, prin sistemul public de
asigurări sociale.
În acest sens, instanța de apel a menționat că conform art. 124 alin. (1) Codul
muncii, femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea
salariaților, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu
o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112
zile calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în
cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile
calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul
prevăzut la art.123 alin.(2).
Conform art. 18 alin. (1) și alin (6) din Lege privind indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratul
care se află în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani
la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară
pentru creșterea copilului de la data acordării concediului și pînă la vîrsta de 3 ani a
copilului. În cazul în care data acordării concediului pentru îngrijirea copilului
diferă de la o unitate la alta, indemnizația se stabilește începînd de la data ultimei
acordări a concediului. Cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului
constituie 30% din baza de calcul stabilită la art.7, dar nu mai puțin de 540 de lei
pentru fiecare copil.
În conformitate cu pct. 44 din Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie
2005, în cazul acordării concediului de maternitate în perioada concediului pentru
îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, persoana îndreptățită va
beneficia de ambele indemnizații (de maternitate și de creștere copilului pînă la
împlinirea de 3 ani).
Instanța de apel a concluzionat că deoarece Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI face parte din autoritățile executive, situația
reclamantei cade și sub incidența art. 4 pct. 2) al Legii privind sistemul public de
asigurări sociale nr. 489 din 08 iulie 1999, conform căruia în sistemul public sunt
asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul
autorității executive.
Conform art. 5 alin. (1) lit. f) al Legii privind indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din
22.07.2004, asigurații din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la
următoarele prestații: indemnizație pentru creșterea copilului pînă la împlinirea
vîrstei de 3 ani.
Prin prisma normelor citate supra, instanța de apel a constatat că Lilia Onofraș
urmează să beneficieze de indemnizația pentru creșterea copilului pe parcursul a 3
3
ani de la nașterea copilului achitată de la locul de muncă, adică de la Serviciul
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.
Instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că intimata nu poate
beneficia de indemnizația solicitată, deoarece Legea Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007 nu prevede achitarea
indemnizației pentru îngrijirea copilului, deoarece aceste circumstanțe nu pot servi
ca temei de refuz în achitarea indemnizației, respectiv și de respingere a acțiunii, or
această imperfecțiune a legii nu poate fi pusă pe seama reclamantei-intimate.
De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul apelantului conform
căruia indemnizația de maternitate urmează a fi încasată de la Casa Națională de
Asigurări Sociale, și nu de la Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
al MAI, or conform pct. 15 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,
modul de calcul și plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă
și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din
03 februarie 2005, stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor se efectuează de
către unitatea economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul prin
contract individual de muncă, astfel, avînd în vedere că regulamentul citat a fost
adoptat în scopul implementării Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, corect a stabilit prima
instanță că Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, în
calitate de unitate economică în care-și desfășoară activitatea de bază angajatul,
urmează să-i stabilească, calculeze și să plătească indemnizația pentru creșterea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.
La data de 07 decembrie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale al MAI a declarat recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești și
emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a invocat că asupra personalului atestat
din cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI se
răsfrâng prevederile Legii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.
93 din 05.04.2007 (lege specială, de domeniu), în care sunt prevăzute norme de
drept și de bază a activității acestora.
Astfel, potrivit art. 30 al Legii Serviciului Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii Serviciului sunt supuși
asigurării obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat. Prin urmare, din
salariul acestora nu se rețin plățile în bugetul asigurărilor sociale, respectiv nu cad
sub incidența Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru
incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.
Susține că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu prevede încasarea
pentru personalul atestat a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, respectiv nu se
4
efectuează nici indemnizația de creștere și îngrijire a copilului până la vârsta de 3
ani, deoarece personalul acestui serviciu dispun de grad și statut special în
conformitate cu Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.
93-XVI din 05 aprilie 2007.
Cât privește, stabilirea și achitarea indemnizației pentru creșterea copilului
până la vârsta de 3 ani, menționează că, conform art. 7 alin. (1) al Legii nr.289 din
22 iulie 2004, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări o constituie venitul
mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii
producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuțiile individuale
de asigurări sociale.
Prin urmare, în opinia recurentului, se achită din contul mijloacelor bugetului
de stat indemnizația lunară pentru creșterea și îngrijirea copilului până la vârsta de
1,5 ani persoanelor neasigurate conform prevederilor pct.2 din Hotărârea
Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 cu privire la indemnizațiile adresate familiilor
cu copii. Indiferent de faptul dacă solicitantul acestor indemnizații este angajat în
câmpul muncii sau nu, cererea pentru stabilirea indemnizației unice la nașterea
copilului și indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului până la
vârsta de 3 ani sau 1,5 ani va fi depusă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.
În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la
situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a
cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor
invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra
circumstanțelor de fapt și nu de drept.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
5
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror
instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
6