2ra-2095/17 — cu privire la încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-2095/17

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – V. Jomiru-Niculiță

Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici,

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Corosteleva,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Tatiana

Corosteleva împotriva Alinei Olșanskaia și Andrei Belov cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 29 iunie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Tatiana Corosteleva, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din data de 16 decembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Tatiana Corosteleva la data de 17 noiembrie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Alinei Olșanskaia și Andrei Belov,

prin care a solicitat încasarea sumei de 375 euro și a cheltuielilor de judecată ( f.d. 6-

7,61-62).

În motivarea acțiunii a indicat, că la data de 04 iunie 2013 Tatiana Corosteleva din

numele său și din numele lui Alexandr Corostelev, dar și Oxana Samarscaia și Evgheni

Samarschi au încheiat cu Andrei Belov contractul de vânzare - cumpărare a

apartamentului xxxxx.

Potrivit pct. 10 al contractului de vânzare – cumpărare cumpărătorul Andrei Belov

s-a obligat să achite toate datoriile la plățile obligatorii, dacă acestea vor fi depistate după

semnarea contractului.

Intermediar al tranzacției de vânzare – cumpărare a fost Agenția imobiliară „Lina”.

La data de 04 iunie 2013 directorul agenției imobiliare Alina Olșanskaia a primit de la

Tatiana Corosteleva pentru păstrare suma de 375 euro, până la soluționarea chestiunii

privind stingerea datoriei pentru energia termică, livrată apartamentului xxxxx. Totodată,

în cazul stingerii datoriei pentru apartamentul sus- indicat, aceasta s-a obligat să restituie

suma de 375 euro Tatianei Corosteleva, după prezentarea documentelor justificative, iar

în cazul nesoluționării problemei în decurs de jumătate de an, să restituie suma

cumpărătorului Andrei Belov.

1

În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite restituirea sumei, ori

potrivit prevederilor contractuale Andrei Belov s-a obligat la achitarea tuturor datoriilor

la plățile obligatorii, care vor fi depistate după încheierea contractului, astfel, pârâții nu

au demonstrat că la momentul încheierii contractului apartamentul nr. xxxxx avea careva

datorii la energia termică și apă caldă.

Mai mult ca atât, potrivit hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de

14 aprilie 2009 s-a dispus încasarea de la Alexandr Corostelev, Oxana Samarscaia,

Evgheni Samarschi și Vasile Samarschi a sumei de 2 160,73 lei cu titlul de datorii pentru

serviciile comunale pentru apartamentul xxxxx, în rest pretențiile au fost respinse ca

prescrise. Astfel, la momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare,

apartamentul dat nu avea careva datorii.

Necătând la aceste circumstanțe Alina Olșanskaia nu i-a restituit suma de 375 euro,

dar a transmis această sumă cumpărătorului Andrei Belov, de aceia solicită încasarea

forțată a sumei respective în mod solidar de la ambii pârâți.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de 16 decembrie 2016

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată intentată de către

Tatiana Corosteleva, s-a încasat din contul Tatianei Corosteleva în beneficiul Alinei

Olșanskaia suma de 2 000 lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică ( f.d.94, 96-

97).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 iunie 2017 a respins apelul

declarat de Tatiana Corosteleva, a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din data de 16 decembrie 2016 ( f.d. 128,129-132).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 04 septembrie 2017 Tatiana

Corosteleva a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii (153-156).

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de judecată la emiterea

deciziei contestate a încălcat normele de drept material și procedural, hotărârile nefiind

motivate, fapt ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La data de 22 noiembrie 2017 Alina Olșanskaia reprezentată de Andrei Axente a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil (f.d. 146-

147).

Andrei Belov la data de 24 noiembrie 2017 a depus referință la cererea de recurs

depusă de către Tatiana Corosteleva, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil și neîntemeiat ( f.d. 148-149).

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 29

iunie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la data de

11 iulie 2017 (f.d.133), confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului

lipsește.

2

În aceste circumstanțe recursul depus de către Tatiana Corosteleva la data de 04

septembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Tatiana

Corosteleva este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Tatiana Corosteleva asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

3

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Tatiana Corosteleva inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Tatiana Corosteleva, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4