3ra-1190/17 — contestarea actului administrativ

3ra-1190/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 3ra-1190/17

instanța de apel: M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru

Svetlana Filincova, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de reprezentantul lui Marian Popovici, Emma

Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marian

Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru împotriva

Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Larisa Celan, Vitalie Celan,

întreprinderea municipală „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, Alibina

Salomatina, Alexei Salomatin, Galina Ileșova, Vitalie Celan, Tatiana Suru, Aritina

Suru, Valeriu Suru, Vladimir Suru, Tudor Cemortan, Semion Sinhani, Tamara

Sinhani, Inga Lupu, Vitalie Lupu, Vasilița Vîrtosu, Elena Trandafir-Stavinschi,

Vladimir Gamurar, Elena Gamurar, Liviu Ostaci și Alina Ostaci cu privire la

contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă

La 02 octombrie 2015, Marian Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia

și Maria Grădinaru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii menționează că, în cadrul ședinței de judecată din 13

august 2015 pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Grădinaru

împotriva Larisei Celan și Vitalie Celan cu privire la demolare, au aflat despre

Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.3/36-12 din 19 mai 2015. În baza acestei

decizii s-a micșorat suprafața terenului dat în folosință în anul 2006 prin Decizia

nr.48/28-39 din 20 iunie 2006, cu 70 m.p.

Specifică faptul că, inițial prin Decizia din 2006, li s-a atribuit terenul cu

suprafața de 1993 m.p., iar prin decizia din 2015 s-a redus suprafața până la 1923

m.p. Astfel, întru soluționarea extrajudiciară a cauzei, la 21 august 2015 au depus

cerere prealabilă.

Subsecvent, consideră că Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/36-12 din

1

19 mai 2015 este ilegală și neîntemeiată, deoarece modificările operate au fost

efectuate fără informarea beneficiarilor, iar Decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.48/28-39 din 20 iunie 2006 a fost supusă verificării legalității de către instanța de

contencios administrativ.

Solicită anularea Deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai

2015 ca fiind emisă ilegal.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 decembrie 2015

(f.d.50-54 vol. I) s-a admis cererea de intervenire a Larisei Celan și s-a atras Larisa

Celan în calitate intervenient accesoriu de partea pârâtului.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 martie 2016 (f.d. 64-

68 vol. I) s-a admis cererea reprezentantului reclamanților, avocatul Natalia Covaliov

și s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului

întreprinderea municipală „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, Alibina

Salomatina, Alexei Salomatin, Galina Ileșova, Vitalie Celan, Tatiana Suru, Aritina

Suru, Valeriu Suru, Vladimir Suru, Tudor Cemortan, Semion Sinhani, Tamara

Sinhani, Inga Lupu, Vitalie Lupu, Vasilița Vîrtosu, Elena Trandafir-Stavinschi,

Vladimir Gamurar, Elena Gamurar, Liviu Ostaci, Alina Ostaci.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2016 (f.d. 105

recto-verso, 117-130 vol. I) s-a respins acțiunea ca fiind nefondată și s-a încasat în

mod solidar din contul lui Marian Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și

Maria Grădinaru în beneficiul Larisei Celan cheltuielile pentru asistență juridică în

mărime de 4 000 de lei.

În susținerea soluției pronunțate, prima instanță a reținut că actul administrativ

contestat a trecut avizarea direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare

de pe lângă Primăria Municipiului Chișinău, proiectul deciziei fiind contrasemnat de

Primarul general al municipiului Chișinău și verificat de către secretarul Consiliului

municipal Chișinău, pentru a fi supus votului și adoptat de către majoritatea

membrilor Consiliului Municipal Chișinău. Iar, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în limita competenței sale, a suspus

controlului de legalitate Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.3/36-12 din 19

mai 2015 și nu a declanșat procedura controlului de legalitate prevăzută la art. 68 din

Legea administrației publice locale.

Succesiv, instanța inferioară a ajuns la concluzia, că prin decizia Consiliului

Municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai 2015 s-a corectat eroarea tehnică admisă

prin Decizia Consiliul Municipal Chișinău nr.48/28-39 din 20 iunie 2006 ce atestă că

a avut loc o suprapunere de terenuri create prin efectul Deciziei Primăriei

municipiului Chișinău nr. 14/11-6 din 03 aprilie 2003 și a Deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr.48/28-39 din 20 iunie 2006. Or, inițial, în anul 2003,

Autoritatea Publică Locală a acordat Larisei Celan 70 m.p. pentru efectuarea

reconstrucției cu extindere a bunului imobil, pentru ca în anul 2006, prin Decizia

Consiliul Municipal Chișinău, acei 70 m.p. să fie incluși în planul lotului de teren

atribuit în folosința lui Teodor Popovici, Nina Șaidiuc, Olga Țîmbrovscaia și Maria

Grădinari.

Mai mult decât atât, însăși actul administrativ contestat, Decizia Consiliului

Municipal Chișinău nr.3/36-12 din 19 mai 2015 conține concluzii despre existența și

înlăturarea erorilor cu privire la suprapunerea terenurilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 (f.d. 70, 71-78 vol. II) s-a

2

respins apelul declarat de Marian Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și

Maria Grădinaru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13

iulie 2016.

La 05 septembrie 2017, reprezentantul lui Marian Popovici, Emma Haritoncic,

Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2016, cu pronunțarea unei

hotărâri noi în sensul admiterii acțiunii (f.d. 82-87 vol. II).

În motivarea recursului a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că,

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost emise cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, la judecarea cauzei nu au fost aplicate normele de

drept ce guvernează instituția posesiunii. Totodată, instanțele inferioare nu au aplicat

prevederile art. 123 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017 (f.d. 94-95

vol.II), recursul declarat de reprezentantul lui Marian Popovici, Emma Haritoncic,

Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 s-a considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

reprezentantul lui Marian Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria

Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 16 din Legea contenciosului administrativ consemnează în alin. (1) că,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un

act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu

a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze

instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a

actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Dispozițiile articolului 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ

prescriu că, instanța de contencios administrativ examinează cererea cu participarea

reclamantului și pîrîtului și/sau a reprezentanților acestora, în condițiile Codului de

procedură civilă, cu unele excepții prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu

recurs.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a decela că în sensul art. 2 din Legea

contenciosului administrativ coroborat cu Rezoluția (77) 31 cu privire la protecția

individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de

Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, actul administrativ reprezintă

manifestarea juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

3

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii

luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile,

libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit

în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Materialele cauzei atestă că, prin Decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.48/28-39 din 20 iunie 2006 (f.d. 8 vol. I) s-a autentificat lui Teodor Popovici,

Nina Șaidiuk, Olga Țîmbrovscaia și Maria Gradinaru dreptul de folosință comună în

diviziune, conform suprafețelor apartamentelor privatizate de fiecare (respectiv

32%, 19%, 37%, 12%) asupra lotului de pământ cu suprafața de 1993 m.p. din

str.XXXXX mun.Chișinău, pentru deservirea și exploatarea imobilelor existente,

conform planului lotului anexat.

Succesiv, prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai

2015 (f.d. l1-13 vol. I) s-au operat modificări în Decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 48/28-39 din 20 iunie 2006, autentificându-se lui Teodor Popovici,

Emmei Haritoncic, Olgăi Țîmbrovscaia și Mariei Gradinaru dreptul de folosință

comună în diviziune, conform suprafețelor apartamentelor privatizate de fiecare

(respectiv 32%, 19%, 37% și 12%) asupra lotului de pământ cu suprafața de 1923

m.p. din str. XXXXX mun. Chișinău, pentru deservirea și exploatarea imobilelor

existente, fiind anexat un plan actualizat.

Verificând legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că actul de dispoziție judecătoresc menționat a fost emis cu

respectarea normelor de drept material și procedural pertinente.

Aplicabile speței, instanța de recurs consideră că sunt dispozițiile art. 9 din

Codul funciar, care statuează că, de competența consiliilor raionale și municipale

țin: exercitarea controlului asupra folosirii și protecției terenurilor; stabilirea

impozitelor funciare și altor plăți, încasarea lor; stabilirea și schimbarea

perimetrului intravilanului localităților și soluționarea litigiilor privind perimetrele;

ținerea cadastrului funciar al raionului și municipiului, organizarea reglementării

regimului proprietății funciare; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor și

planurilor de reglementare a regimului proprietății funciare pe teritoriul raionului și

municipiului și asigurarea realizării lor; repartizarea și retragerea terenurilor, în

modul stabilit de lege; stabilirea suprafețelor care rămân în proprietatea statului în

limita raionului și municipiului; autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri;

privarea deținătorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor în conformitate cu

legislația în vigoare; determinarea și repartizarea terenurilor pentru construcții;

elaborarea propunerilor privind hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru a

fi aprobate de Guvern.

Cu referire la circumstanțele speței, instanța de recurs constată indubitabil că

bunurile imobile identificate prin numerele cadastraleXXXXX, amplasat pe

str.XXXXX, cu suprafața de 0,1923 ha (1923 m.p.) se află în proprietatea Autorității

Publice Locale, adică Consiliului municipal Chișinău, fapt conformat prin extrasul

din Registrul bunurilor imobile din 05 iulie 2016 (f.d. 36-37, 38).

Astfel, se deduce că prin modificările operate prin Decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai 2015, aceasta și-a exercitat dreptul de dispoziție și

administrare asupra bunurilor imobile care le deține în proprietate și care sunt

4

transmise în folosință comună în diviziune lui Teodor Popovici, Emmei Haritoncic,

Olgăi Țîmbrovscaia și Mariei Gradinaru.

Subsecvent, Colegiul atestă că reclamanții în acțiune dedusă judecății contestă,

în esență, modul în care proprietarul bunului imobil, adică Consiliul municipal

Chișinău își exercită drepturile sale constituționale, în special dreptul de dispoziție

asupra acestui bun imobil.

La capitolul dat, instanța de recurs relevă că articolul 315 din Codul civil

consemnează în alin. (1), (2) și (3) că, proprietarul are drept de posesiune, de

folosință și de dispoziție asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terț.

În interpretarea normei precitate, dreptul de proprietate este acel drept

subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a

atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele

determinate de lege.

La rândul său, dispoziția (jus abutendi sau abusus) este prerogativa

proprietarului de a dispune cu privire la ființa juridică sau materială a bunurilor din

proprietate. Astfel, deducem că dreptul de dispoziție ca atribut al dreptului de

proprietate poate fi materială și juridică: dispoziția materială conferă titularului

posibilitatea de a hotărî asupra existenței materiale a bunului său, în limitele

legislației în vigoare, care exprimă posibilitatea de a modifica forma lucrului, a

transforma, distruge sau consuma substanța acestuia; iar dispoziția juridică se

exprimă în dreptul titularului de a hotărî cu privire la soarta juridică a bunului său, el

putând să-1 înstrăineze sau să constituie asupra lui alte drepturi reale, în condițiile

stabilite de lege.

În altă ordine de idei, urmează a fi evidențiate și caracterele juridice ale

dreptului de proprietate, și anume: caracterul absolut și inviolabil, deplin și exclusiv,

perpetuu și transmisibil. Astfel, legiuitorul a conferit titularului dreptului de

proprietate caracter absolut în exercițiul tuturor atributelor acestui drept. Prin urmare,

dreptul de proprietate este un drept absolut, în sensul opozabilității sale, iar toate

celelalte subiecte de drept fiind obligate să nu întreprindă măsuri de natură a-l

încălca.

Coroborând ipoteze relevate, Colegiul deduce că instanțele inferioare just au

conchis că Teodor Popovici, Emma Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria

Gradinaru nu au adus în fața instanței argumente elocvente în sensul explicării

modului de afectare a deservirii și exploatării imobilelor deținute de către aceștia în

urma micșorării cu 70 m.p. a terenului transmis în folosință comună în diviziune,

prin ce s-a manifestat această afectare, precum și nu au prezentat probe verosimile

care ar confirma acest fapt.

Or, conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la

examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina

probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina

probațiunii revine ambelor părți.

Prin urmare, având în vedere că Teodor Popovici, Emma Haritoncic, Olga

Țîmbrovscaia și Maria Gradinaru invocă faptul că prin adoptarea Deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai 2015, și în consecință

micșorarea cu 70 m.p. a terenului transmis în folosință comună în diviziune, de la

1993 m.p. la 1923 m.p., li s-a afectat posibilitatea deservirii și exploatării imobilelor

5

deținute de către aceștia, prin prisma art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă

aveau obligația pozitivă de a prezenta probe pertinente și concludente întru

confirmarea celor invocate.

Astfel, instanța de recurs consideră ca fiind întemeiată decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai 2015, or, prin aceasta au fost înlăturate

erorile tehnice admise la adoptarea deciziei Consiliul municipal Chișinău nr.48/28-39

din 20 iunie 2006 manifestată prin suprapunerea terenului creat prin efectul deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr.48/28-39 din 20 iunie 2006s și a altor terenuri

aferente.

Cu titlu de consecință, se ajunge la concluzia că instanțele inferioare corect au

stabilit că Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/36-12 din 19 mai 2015 a fost

emisă conform competenței, or, aceasta deținând dreptul de proprietate asupra lotului

de pământ cu suprafața de 1923 m.p. din str.XXXXX, mun. Chișinău, care s-a

transmis lui Teodor Popovici, Emmei Haritoncic, Olgăi Țîmbrovscaia și Mariei

Gradinaru în folosință comună în diviziune, conform suprafețelor apartamentelor

privatizate de fiecare (respectiv 32%, 19%, 37% și 12%), are drept absolut și

exclusiv de a dispune liber de bunurile sale.

Mai mult decât atât, actul administrativ supus examenului legalității, înainte de a

fi adoptat, a fost supus avizării de către Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare de pe lângă Primăria municipiului Chișinău, iar proiectul deciziei fiind

contrasemnat de Primarul general al municipiului Chișinău, verificat de către

secretarul Consiliului municipal Chișinău și, cu titlu de consecință, adoptat de către

majoritatea membrilor Consiliului municipal Chișinău.

De asemenea, în limita competenței sale, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat al Republicii Moldova a suspus actul administrativ controlului de

legalitate și nu a declanșat procedura controlului de legalitate, prevăzută la art. 68 din

Legea administrației publice locale.

În continuare, instanța de recurs opinează că sunt lipsite de substanță alegațiile

reprezentantului recurenților precum că instanțele inferioare nu au aplicat dispozițiile

art. 123 din Codul de procedură civilă și nu au aplicat mutatis mutandis faptele

constatate prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2008.

La caz, Colegiul notează că, art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă

consemnează că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o

pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță

specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care

participă aceleași persoane.

La acest capitol, doctrina de specialitate vădește că, hotărârea judecătorească

capătă, odată cu irevocabilitatea, autoritatea de lucru judecat și obligativitatea,

executorialitatea, exclusivitatea, prejudicialitatea și incontestabilitatea. Astfel, în

înțelesul art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele și raporturile juridice

stabilite anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă sunt obligatorii pentru

instanța care judecă o altă pricină și nu se cer a fi dovedite din nou doar dacă

participă aceleași persoane.

Concomitent cu limitele subiective, există și limite obiective, care permit

evidențierea cercului de circumstanțe care odată stabilite nu vor necesita probarea

ulterioară. Astfel, la limitele obiective se atribuie faptele și raporturile juridice

6

stabilite prin hotărârea judecătorească anterioară.

În condițiile speței, Colegiul evocă faptul că în cadrul litigiului finalizat prin

adoptarea deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 25 iunie2008 au fost

implicați în calitate de părți în proces: Teodor Popovici, Nina Șaidiuk, Olga

Țîmbrovscaia, Maria Grădinaru, Consiliul municipal Chișinău, Larisa Celan, iar în

prezenta acțiune civilă calitatea procesuală de parte o dețin: Marian Popovici, Emma

Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia, Maria Grădinaru, Consiliului municipal Chișinău,

Larisa Celan, Vitalie Celan, întreprinderea municipală „Asociația de gospodărire a

spațiilor verzi”, Alibina Salomatina, Alexei Salomatin, Galina Ileșova, Vitalie Celan,

Tatiana Suru, Aritina Suru, Valeriu Suru, Vladimir Suru, Tudor Cemortan, Semion

Sinhani, Tamara Sinhani, Inga Lupu, Vitalie Lupu, Vasilița Vîrtosu, Elena Trandafir-

Stavinschi, Vladimir Gamurar, Elena Gamurar, Liviu Ostaci și Alina Ostaci.

În diferendul dedus judecății nu sunt întrunite condițiile cumulative ale art. 123

alin. (2) din Codul de procedură civilă, or, faptele și raporturile juridice stabilite prin

hotărâre judecătorească irevocabilă anterioară nu au efecte juridice la examinarea

unei acțiuni ulterioare, dacă în cadrul examinării primei nu au fost atrase în proces

toate persoanele interesate.

Prin urmare, aserțiunea relevată supra evidențiază o discrepanță care nu permite

aplicarea dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Corelând memoriul expus supra, decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai

2017 cuprinde examinarea chestiunilor în fapt și în drept, dispozițiile legale ce

guvernează raportul juridic litigios, astfel încât s-a asigurat securitatea juridică ce

garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale,

constatările instanței de apel conținând o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei.

Coroborând circumstanțele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide netemeinicia și necesitatea

respingerii recursului declarat de reprezentantul lui Marian Popovici, Emma

Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov și

menținerii deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017,.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de reprezentantul lui Marian Popovici, Emma

Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru, avocatul Natalia Covaliov.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marian Popovici, Emma

Haritoncic, Olga Țîmbrovscaia și Maria Grădinaru împotriva Consiliului municipal

Chișinău, intervenienți accesorii Larisa Celan, Vitalie Celan, întreprinderea

municipală „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, Alibina Salomatina, Alexei

Salomatin, Galina Ileșova, Vitalie Celan, Tatiana Suru, Aritina Suru, Valeriu Suru,

Vladimir Suru, Tudor Cemortan, Semion Sinhani, Tamara Sinhani, Inga Lupu,

Vitalie Lupu, Vasilița Vîrtosu, Elena Trandafir-Stavinschi, Vladimir Gamurar, Elena

7

Gamurar, Liviu Ostaci și Alina Ostaci cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă de la momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

8