3ra-1232/17 — contestarea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Nisporeni Dosarul nr. 3ra-1232/17 Judecător: R. Costru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Profire Larisa, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Profire Larisa împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Nisporeni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 12 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La 26 ianuarie 2016 Profire Larisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Nisporeni, ulterior concretizându-și pretențiile și solicitând anularea procesului-verbal nr. 39 din 15 octombrie 2015 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Nisporeni prin care s-a refuzat Larisei Profire în acordarea pensiei pentru limita de vârstă ca funcționar public; recunoașterea perioadei de activitate în Ниспоренское агропромышленное объединение Молдвинпром începând cu 15 mai 1972 până la 09 iunie 1980 ca stagiu de cotizare în serviciul public;

obligarea pârâtului de a stabili reclamantei pensia de funcționar public începând cu 09 septembrie 2015. În motivarea acțiuni reclamanta a indicat că la 09 septembrie 2015 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Nisporeni cererea cu privire la transferul la pensie ca funcționar public de la pensie pentru limita de vârstă în baza Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998. Menționează reclamanta că prin scrisoarea nr. 1-01/14-1113 din 26 octombrie 2015 a primit de la CTAS Nisporeni procesul-verbal de refuz nr. 39 din 15 octombrie 2015, prin care au confirmat vechimea în serviciul public de 13 ani și 2 luni, fără motivarea refuzului. Relatează reclamanta că la data de 10 noiembrie 2015 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Socială cu cerere privind anularea procesului-verbal nr. 39 din 15 octombrie 2015, cu reexaminarea cererii inițiale înaintate către CTAS Nisporeni.

Iar la 28 decembrie 2015 a primit răspunsul de la CNAS, privind reexaminarea cererii sale prin care stagiul confirmat în serviciul public este de 14 ani și 10 luni, astfel fiind acceptată solicitarea privind includerea perioadei în care s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului. Respectiv, pentru transferul la pensia ca funcționar public conform legii sunt necesari 15 ani. Invocă reclamanta că nu a fost acceptata solicitarea privind includerea în stagiul de cotizare în serviciul public a perioadei de activitate în Ниспоренское агропромышленное объединение Молдвинпром de la 20 iulie 1977. Susține reclamanta că potrivit răspunsului primit de la pârât, înscrierea sub nr. 1 „Совхоз-Завод Варзарешты”, se aplică pentru toată perioada de activitate de la 03 august 1971 până la 09 iunie 1980 (ordinul nr. 20-k), când a fost transferată la Госбанк prin ordinul 93-k.

Astfel, pârâtul nu a luat în considerare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007 privind carnetul de muncă, când au indicat în carnetul de muncă la capitolul IX certificarea rectificărilor făcute pentru eventualele date înscrise greșit sau incomplet, că potrivit ordinului по Ниспоренскому обьединеннию совхоз-заводов ГЛАВУПРВИНПРОМА МПП МССР nr. 12-k din 15 martie 1972, ceea ce înseamnă că nu mai activa în funcția de economist în совхоз-заводов Vărzărești.

Consideră reclamanta că nu s-a luat în considerare nici textului din ordinul nr. 56-k de la 20 iulie 1977, confirmat atât prin înscrierea nr. 2 din carnetul de munca, cât și prin ordinul nr. 93-k din 09 iunie 1980, care au fost prezentate la CTAS în original și se regăsește în Nomenclatorul autorităților publice care au activat până la punerea în vigoare a Legii serviciului public nr. 433 din 04 mai 1995 și al funcțiilor publice din cadrul lor, anexa 2 HG nr. 412 din 22 aprilie 2004. Indică reclamanta că în carnetul de muncă nr. 0645841 completat în 1979 este aplicata ștampila secției cadre Ниспоренское агропромышленное объединение Молдвинпром, atât pe prima pagină, cât și pe pagina 2. Relatează reclamanta că începutul perioadei de activitate în Совхоз-завод Варзарешть, termenul de 5 luni, nu se extinde asupra perioadei ulterioare, deoarece toate ordinele au fost emise pe asociație și nu este vina sa, ca pe atunci în carnetele de munca dinaintea înscrierii conținutului ordinului, când nu se indica denumirea organizației emitente.

Accentuează reclamanta că pentru a face claritate, a prezentat dosarele în original cu inscripția „Приказы по обьединеннию” unde nu a fost indicat nimic despre „Совхоз-завод Варзарешты” la care se referă CTAS. Relevă reclamanta că asociația era formată din opt sovhoz-zavoduri, inclusiv головное предприятие „Совхоз-завод Варзарешты”, fiecare având statele de personal proprii și aparatul central a asociației, una dintre care a activat ca economist principal în industria (vinicolă) din Nisporeni și reprezenta 10 fabrici de prelucrare a strugurilor. Comunică reclamanta, că la data de 15 februarie 2011 a depus în adresa Curții de Apel o cerere similară, cerere ce a fost respinsă pe motiv că a fost încălcat termenul de prescripție.

Ulterior, în septembrie 2015 a demisionat din funcția publică, deoarece perioada de activitate în „объединение” se considera ca serviciul public, fapt ce a fost confirmat atât prin consultațiile sale cu colaboratorii Curții de Conturi, cât și prin cazurile similare ale colegilor cu care a activat în acea perioada, pentru care acest stagiu le-a fost confirmat ca serviciu public. Prin hotărârea Judecătorie Nisporeni din 11 noiembrie 2016 s-a dispus admiterea acțiunii și s-a anulat procesul-verbal nr. 39 din 15 octombrie 2015 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Nisporeni privind refuzul în acordarea pensiei pentru limită de vârstă ca funcționar public. S-a recunoscut perioada de activitate în „Nisporencoie agropromîșlennoe obiedinenie Moldvinprom” de la 20 iulie 1977 pînă la 09 iunie 1980, în total doi ani și zece luni ca stagiu de cotizare în serviciul public.

S-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Nisporeni să-i stabilească Larisei Profire, pensie de funcționar public începând cu data de 09 septembrie 2015 (f.d.93, f.d.98-100). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 s-a admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 12 noiembrie 2016 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de Profire Larisa împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea procesului-verbal nr. 39 din 15 octombrie 2015, emis de Casa Teritorial de Asigurări Sociale Nisporeni privind refuzul în acordarea pensiei pentru limită de vârstă ca funcționar public s-a respins.

Capetele de cerere privind recunoașterea perioadei de activitate în „Ниспоренское агропромышленное объединение Молдвинпром с. Варзарешты” de la 15 mai 1972 până la 09 iunie 1980, ca stagiu de cotizare în serviciul public și obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Nisporeni de a stabili pensia de funcționar public începând cu 09 septembrie 2015, s-au scos de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura extrajudiciară de soluționare a litigiului (f.d.122, f.d.123-131).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 septembrie 2017 Profire Larisa a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 și menținerea hotărârii Judecătorie Nisporeni din 11 noiembrie 2016. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12 iulie 2017 (f.d.

134), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul înaintat de Profire Larisa se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Profire Larisa nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Profire Larisa ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Profire Larisa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță