3ra-1300/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A. Peni dosarul nr. 3ra-1300/17

(Judecătoria Ceadîr-Lunga)

instanța de apel: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

(Curtea de Apel Cahul)

ÎNCHEIERE

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Oficiul Teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei orașului Ceadîr-Lunga,

intervenienți accesorii Dimitrov Ivan, Telpiz Petru, Cristeva Natalia, Ormanji

Gheorghe cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 13 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Telpiz Petru, casată hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga

din 27 decembrie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii,

c o n s t a t ă:

Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei orașului Ceadîr-Lunga, intervenienți accesorii

Dimitrov Ivan, Telpiz Petru, Cristeva Natalia, Ormanji Gheorghe cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 15 martie 2013 Consiliul

orășenesc Ceadâr-Lunga în baza deciziei nr. XXX/8.4 la pct. 4.7 a decis de a scoate

la vânzare prin licitație lotul de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,0068 ha, amplasat pe str. xxxxx. În urma licitației, lotul de teren care îi aparținea

Primăriei or. Ceadîr-Lunga, în baza contactului de vânzare-cumpărare din

06.11.2013 a fost vântul lui Chirioglo Grigore. Iar în baza contractului de vânzare-

cumpărare din 02 decembrie 2013, lotul de teren în cauză a fost trecut în

proprietatea familiei Dimitrov.

Precizează că la 15 ianuarie 2014 Primăria Ceadîr-Lunga, în baza cererii

înaintate de către Dimitrov Ivan, a eliberat acestuia certificatul de urbanism, care a

fost înregistrat sub nr. 2 și prin care s-a permis perfectarea actelor pentru proiectarea

unui rând cu destinație comercială.

Reține că de către Judecătoria Ceadîr-Lunga la 27 ianuarie 2014, a fost emisă

hotărârea, prin care a fost anulat pct. 4.7 al deciziei Consiliului Orășenesc Ceadâr-

Lunga nr. XXX/8.4 din 15 martie 2013 cu privire la vânzarea prin licitație a lotului

de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0068 ha, amplasat pe str.

xxxxx, fiind anulat și procesul-verbal al licitației cu privire la vânzării lotului de

teren menționat și contractul de vânzare-cumpărare din 06 noiembrie 2013, prin

care a fost înstrăinat lotul de teren.

Reclamantul a menționat că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19

iunie 2014, lotul de teren menționat a fost trecut în proprietatea lui Telpiz Petru.

La 01 iulie 2014 Primăriei or. Ceadâr-Lunga, în baza cererii înaintate de către

Telpiz Petru, i-a eliberat autorizația de construcție înregistrată cu numărul 31, care îi

permitea construirea unui rând destinat pentru comerț cu mărimea de 24,15 m x

2,80 m. Mai mult, a menționat că, autorizația de construcție a fost eliberată în baza

deciziei Consiliului orășenesc Ceadîr-Linga nr. XXX/8.4 din 15 martie 2013 și a

certificatului de urbanism nr. 2 din 15 ianuarie 2014.

Consideră că actele administrative eliberate de către primar și Primăria

Ceadâr-Lunga și anume certificatul de urbanism din 15 ianuarie 2014 și autorizația

de construcție din 01 iulie 2014, sunt ilegale și solicită anularea lor.

Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 27 decembrie 2016 acțiunea a

fost admisă. A fost dispusă anularea certificatului de urbanism nr. 2 din 15 ianuarie

2014, eliberat în privința lui Dimitrov Ivan și anulată autorizația de construcție nr.

31 din 01 iulie 2014, eliberată lui Telpiz Pentru în baza deciziei Consiliului

orășenesc Ceadâr-Lunga nr. XXX/8.4 din 15 martie 2013 și certificatul de urbanism

nr. 2 din 15 ianuarie 2014, ca fiind ilegale.

Telpiz Petru a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului și casarea integrală a hotărârii enunțate, cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 13 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de Telpiz Petru, casată hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27

decembrie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii.

La 15 septembrie 2017 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea ei și

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele pricinii.

Susține că primarul or. Ceadîr-Lunga era obligat să execute hotărîrea

Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27.01.2014.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Comrat a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale. Conform avizului de recepție contra semnătură se atestă că

recurentul OTC al Cancelariei de Stat a recepționat copia deciziei instanței de apel

la data de 24 iulie 2017. Astfel, recursul declarat la data de 15 septembrie 2017 este

depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

2

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

3

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei

de Stat.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

4