2rc-786/17 — privind intentarea procedurii accelerate de restructurare

Dosarul nr. 2rc-786/17 Instanța de fond: CA Chișinău – E. Clim D E C I Z I E 22 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând recursul, declarat de către Kulyk Serhiy, administratorul Întreprinderii cu Capital Străin „Kulik” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza la cererea introductivă înaintată de către administratorul debitorului Întreprinderea cu Capital Străin „Kulik” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procedurii accelerate de restructurare față de întreprinderea fondată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017, prin care s-a restituit cererea introductivă, C O N S T A T Ă: La 12 septembrie 2017 administratorul ÎCS „Kulik” SRL s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere introductivă, solicitând intentarea procedurii accelerate de restructurare față de întreprinderea fondată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017 cererea introductivă înaintată de debitorul ÎCS „Kulik” SRL cu privire la intentarea procedurii accelerate de restructurare față de întreprinderea fondată a fost restituită. S-a explicat debitorului ÎCS „Kulik” SRL dreptul de a se adresa repetat cu aceiași cerere introductivă după înlăturarea neajunsurilor. (f.d. 25-26) Nefiind de acord cu soluția instanței de insolvabilitate, la 19 octombrie 2017 ÎCS „Kulik” SRL a declarat recurs, solicitând casarea încheierii, admiterea spre examinare a cererii introductive cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de insolvabilitate. (f.d. 28-29).

În motivarea recursului recurenta a invocat că încheierea este neîntemeiată, deoarece debitorul s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea introductivă, menționând că întreprinderea are scopul inițierii procedurii de restructurare și potrivit art. 22 al Legii insolvabilității va prezenta toate actele enumerate la art. 17 la prima ședință de judecată. Corespunzător, conform art. 21 alin. (6) al legii menționate instanța avea obligația de a admite spre examinare cererea introductivă 1 depusă de debitor și a emite hotărârea cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate. Consideră că a depus cerere, prin care a solicitat intentarea procedurii de insolvabilitate față de întreprinderea fondată, respectiv instanța de insolvabilitate nu putea aplica prevederile art. 219 și art. 220 al Legii insolvabilității, fiind aplicate eronat.

Examinând argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat urmează a fi restituit. În conformitate cu art. 4261 lit. e) CPC instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă încheierea nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii. Administratorul ÎCS „Kulik” SRL Kulyk Serhiy s-a adresat în instanța de judecată cu cerere introductivă, solicitând intentarea procedurii accelerate de restructurare față de întreprinderea fondată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017 cererea introductivă înaintată de administratorul debitorului ÎCS „Kulik” SRL cu privire la intentarea procedurii accelerate de restructurare față de întreprinderea fondată a fost restituită.

S-a explicat debitorului ÎCS „Kulik” SRL dreptul de a se adresa repetat cu aceiași cerere introductivă după înlăturarea neajunsurilor. (f.d. 25-26) La 19 octombrie 2017 ÎCS „Kulik” SRL a declarat recurs, solicitând casarea încheierii, admiterea spre examinare a cererii introductive cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de insolvabilitate. (f.d. 28-29). Potrivit art. 219 alin. (1) al Legii insolvabilității debitorul aflat în dificultate financiară este în drept să depună în instanța de insolvabilitate cerere introductivă motivată de intentare a procedurii accelerate de restructurare, care trebuie să conțină datele prevăzute la art. 16. La cerere se anexează actele nominalizate la art. 17, precum și actul, actualizat, de inventariere a patrimoniului, proiectul planului procedurii accelerate de restructurare.

Potrivit art. 220 alin. (1) al legii menționate cererea introductivă întocmită cu încălcarea prevederilor art.219 alin.(1) se restituie fără a fi examinate. În contextul dat, Colegiul reține că instanța de insolvabilitate la adoptarea încheierii privind restituirea cererii introductive cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎCS „Kulik” SRL, a invocat ca temei de drept art. 219 alin. (1) al Legii insolvabilității. În această ordine de idei, Colegiul notează că norma menționată supra nu stipulează posibilitatea contestării cu recurs a încheierii instanței de insolvabilitate cu privire la restituirea ÎCS „Kulik” SRL fără examinare a cererii introductive întocmită cu încălcarea art. 219 alin. (1). Tot aici, este de menționat că dacă debitorul depune cerere introductivă cu încălcarea art. 219 alin. (1) din lege, însă acesta se restituie fără examinare, nu este exclusă posibilitatea adresării repetate.

Prin urmare, Colegiul conchide că ÎCS „Kulik” SRL nu s-a conformat prevederilor legale și a contestat încheierea din 15 septembrie 2017, care nu este susceptibilă recursului, ori referirea recurentului la art. 170 alin. (5) CPC care 2 prevede că încheierea prin care instanța judecătorească restituie cererea în temeiul alin.(1) lit.a), b), c) și g) poate fi atacată cu recurs, nu sunt aplicabile speței date. Astfel, ÎCS „Kulik” SRL a declarat recurs împotriva unei încheieri a instanței de insolvabilitate pentru care legislatorul nu a prevăzut posibilitatea contestării.

În consecință, Colegiul remarcă că prevederile exprese privind categoriile de acte judecătorești susceptibile recursului în cauzele de insolvabilitate este conformă standartelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților stabilite în configurarea cadrului intern relevant. Or, în speța de referință Ashingdane versus Marea Britanie (hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 mai 1995), magistrații europeni au notat că în reglementarea limitărilor dreptului de acces la justiție, statele contractante beneficiază de o certă marjă de apreciere, deși soluția finală de a supraveghea respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului ține de sarcina Curții Europene, nu este competența Curții să substituie autoritățile naționale în stabilirea politicilor în acest domeniu.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul recurentului cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, deoarece acesta este irelevant în circumstanțele în care se referă la dezacordul cu respectiva încheiere, care în virtutea legii nu se supune recursului. Din considerentele menționate supra și având în vedere faptul că încheierea din 15 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu este susceptibilă recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de către administratorul ÎCS „Kulik” SRL Kulyk Serhey.

În conformitate cu art. 4261 lit. e), art. 428 CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Se restituie recursul, declarat de către Kulyk Serhiy, administratorul Întreprinderii cu Capital Străin „Kulik” Societate cu Răspundere Limitată, asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 3