3ra-985/17 — contestarea actului administrativ

3ra-985/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-985/17

Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă)

D E C I Z I E

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Uzunov Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Uzunov Gheorghe

împotriva Consiliului raional Cahul, Comisiei speciale de restituire a bunurilor

victimelor represiunilor politice pe lângă Consiliul raional Cahul, Ministerului Justiției,

Procuraturii Generale și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Primăria sat.

Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, Consiliul orășenesc Cahul, Dora Rotari privind

anularea deciziei comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire a bunurilor,

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 mai 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2013, Gheorghe Uzunov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei speciale de restituire a bunurilor victimelor represiunilor politice

pe lângă Consiliul raional Cahul, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și

Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Primăria sat. Alexandru Ioan Cuza,

raionul Cahul, Consiliul orășenesc Cahul privind anularea deciziei a comisiei speciale

de examinare a cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora

persoanelor supuse represiunilor politice nr.18 din 14 februarie 2013, încasarea

prejudiciului material și moral.

Ulterior, la 26 iunie 2013, prin cererea depusă suplimentar în scopul înlăturării

neajunsurilor, a indicat că pârâții împotriva cărora și-a formulat pretențiile sunt:

Consiliul raional Cahul, Comisia de reabilitare a victimelor represiunilor politice a

raionului Cahul, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, iar Primăria sat.

Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, are calitatea de intervenient accesoriu.

Solicită reclamantul anularea deciziei Comisiei speciale de restituire a bunurilor

victimelor represiunilor politice pe lângă Consiliul raional Cahul din 14 februarie 2013

privind refuzul achitării compensației pentru averea confiscată de la tatăl său Dumitru

1

Uzun, încasarea din bugetul raional Cahul în beneficiul său a compensației bănești în

sumă de 150000 lei pentru bunurile confiscate de la Dumitru Uzun, precum și

compensarea prejudiciului moral în sumă de 25000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că din extrasul nr.11/51 din 26

februarie 2013, eliberat de Arhiva or. Vulcănești, rezultă că de la tatăl său Dumitru

Uzun a fost confiscată casa de locuit în valoare de 1000 ruble, care la data de 13

octombrie 1948 a fost transmisă sat. Hadji-Abdul, actualmente Alexandru Ioan Cuza,

raionul Cahul. Confiscarea a avut loc în baza sentinței din 28 august 1948 a

Judecătoriei Populare a rl Vulcănești.

Indică reclamantul că, mama sa Polixenia Uzun a fost deportată împreună cu copii

săi în regiunea Altai, fiindu-i confiscate casa de locuit în valoare de 3200 ruble, un

șopron în valoare de 300 ruble, care la 05 august 1949 au fost transmise s. Hadji-Abdul.

Conform extrasului din arhiva Vulcănești și din procesul-verbal nr. 2 din 24 ianuarie

1990, Polixeniei Uzun i-а fost acordată compensație pentru bunurile confiscate în

mărime de 5823 ruble din bugetul public. Tatăl Dumitru Uzun a fost reabilitat abia la

12 noiembrie 2013 în baza deciziei Curții Supreme de Justiție, respectiv nu a beneficiat

de compensație bănească pentru casa de locuit, inventarul agricol, animalele

domestice, la momentul compensării valorii bunurilor confiscate mamei sale Polixenia

Uzun.

Susține reclamantul că, fiind moștenitorul părinților, fapt confirmat prin hotărârea

din 06 octombrie 2015 a Judecătoriei Vulcănești, a solicitat obligarea Comisiei speciale

de reabilitare a victimelor represiunilor politice să examineze chestiunea cu privire la

compensarea integrală a contravaloării casei de locuit și a proprietății ce aparținea

tatălui său.

În cadrul examinării cauzei, reclamantul și-a extins cuantumul pretențiilor,

rezultând din devalorizarea valutei, a solicitat anularea deciziei Comisiei speciale

privind examinarea cererilor de restituire a bunurilor sau recuperarea valorilor acestora

victimelor represiunilor politice, încasarea din contul pârâților în mod solidar a

compensației pentru contravaloarea averii confiscate și anume prejudiciul material în

sumă de 233861, 80 lei și a prejudiciului moral în sumă de 200000 lei.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014 a Judecătoriei Cahul a fost atras în proces în

calitate de pârât Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2016 a Judecătoriei Cahul a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Consiliul orășenesc Cahul.

Prin hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul a fost respinsă acțiunea

înaintată de Gheorghe Uzunov împotriva Consiliului Raional Cahul, Comisiei speciale

de restituire a bunurilor victimelor represiunilor politice, Ministerului Justiției,

Procuraturii Generale și Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Primăria sat.

Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, Consiliului orășenesc Cahul cu privire la anularea

deciziei din 14 februarie 2013 a comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire

a bunurilor sau recuperarea valorilor acestora persoanelor supuse represiunilor politice

și încasarea din contul pârâților în mod solidar a prejudiciului material în sumă de

233861, 80 lei și a prejudiciului moral în mărime de 200000 lei.

Prin decizia din 04 august 2016 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul depus

de Gheorghe Uzunov și a fost casată hotărârea din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

2

Prin încheierea din 24 august 2016 a Judecătoriei Cahul a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Dora Rotari.

Prin hotărîrea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea depusă de Gheorghe Uzunov împotriva Consiliului raional

Cahul, Comisiei speciale de restituire a bunurilor victimelor represiunilor politice de

pe lângă Consiliul Raional Cahul, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale,

Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Primăria sat. Alexandru Ioan Cuza,

raionul Cahul, Consiliului orășenesc Cahul, Dora Rotari cu privire la anularea deciziei

din 14 februarie 2013 a Comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire a

bunurilor sau recuperarea valorilor acestora persoanelor supuse represiunilor politice

și încasarea din contul pârâților a valorii bunurilor confiscate, a prejudiciului moral.

Prin decizia din 30 mai 2017 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul depus de

Gheorghe Uzunov și menținută hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul.

La 07 iulie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.141), Gheorghe Uzunov

a declarat recurs împotriva deciziei din 30 mai 2017 a Curții de Apel Cahul solicitând

admiterea recursului.

În motivarea recursului a indicat că concluziile primei instanțe și instanței de apel

nu corespund adevărului, deoarece nu corespund înscrisurilor din arhivă, anexate la

materialele cauzei, conform cărora toată proprietatea tatălui, cu excepția casei, costul

căreia era 3200 ruble și șura, costul căreia era de 300 ruble, a fost arestată în anul 1948

și folosită în anii de foame pentru orfani. Tatăl său a fost trimis pentru restabilirea

canalului Volga-Don, distrus în timpul războiului din 1941. La 06 iulie 1949, a fost

confiscată casa și șura, ce aparțineau Polixeniei Uzun, iar ultima a fost deportată

împreună cu doi copii și casa a fost transformată în casă pentru copii orfani.

Precizează că, materialele cauzei nu au fost studiate corespunzător. De altfel,

specifică că nu sunt probe care ar confirma constatarea comisiei precum că mama sa

Polixenia Uzun ar fi primit 5823 ruble, inclusiv și pentru averea tatălui.

Afirmă că, materialele cauzei atestă că averea părinților era diferită și confiscată

în mod diferit, în ani diferiți.

Susține că, procesul verbal nr.1-221-48 privind averea confiscată urma a fi distrus,

conform mențiunii în colțul stâng al acestuia. Ulterior, casa a fost demolată intenționat,

iar la trecerea satului Alexandru Ioan Cuza sub jurisdicția raionului Cahul de la raionul

Vulcănești, în arhiva registrului cadastral Cahul, casa nu figurează. Încercarea de a

restabili situația, a fost în zadar, deoarece practic nu au rămas persoane în vârstă care

ar ține minte din ce material ar fi fost construită casa, acoperișul, mărimea casei,

numărul odăilor, lungimea, lățimea.

Pretinde recurentul a fi luată ca bază evaluarea de stat a casei, care conform

recalculului în valuta Republicii Moldova, conform datelor Băncii Naționale a

Moldovei, constituie 103073 lei.

Declară recurentul că, instanța de apel nu a aplicat Legea Republicii Moldova din

08 decembrie 1992 în privința tatălui Dumitru Uzun, deoarece actele greșite privind

termenul de reabilitare a lui Dumitru Uzun a dus la soluționarea greșită a cauzei și

încălcarea drepturilor și libertăților persoanei și anume a art. 46 al Constituției

Republicii Moldova.

La 25 septembrie 2017, recurentul suplimentar a invocat în scris că din materialele

cauzei rezultă că averea mamei sale a fost confiscată, iar al tatălui a fost arestată, cu

confiscarea ulterioară până la reabilitarea acestuia-12 noiembrie 2013. Astfel,

3

menționând în acest sens prevederile art. 12 al Legii Republicii Moldova din 08

decembrie 1992.

La 29 septembrie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.157), suplimentar

a indicat în scris că intenționat s-a menționat greșit în extrasele din procesele verbale

din 23 noiembrie 2007 și 14 februarie 2013 precum că s-a respins cererea persoanelor

represate, care au fost reabilitate- Polixenia Uzun și Dumitru Uzun, deoarece în cadrul

Comisiei precum și Judecătoriei Cahul a fost prezentat certificatul MAI din 1989

privind reabilitarea Polixeniei Uzun, lui Gheorghe Uzun și Dorei Uzun (Rotari), însă

numele tatălui în acest certificat lipsește.

Specifică că, tatăl său a fost condamnat cu confiscarea averii ce-i aparținea la 13

octombrie 1948, însă a fost reabilitat la 12 noiembrie 2013. La materialele cauzei

lipsesc acte ce confirmă restabilirea în dreptul de proprietate a tatălui Uzun Dumitru.

La fel, lipsește adresarea către Președintele Parlamentului din 15 iunie 2006 nr.5PA-

U-1937/06. Nu a fost confirmat că suma de 5823 ruble eliberată Polixeniei Uzun, a fost

achitată și pentru proprietatea tatălui confiscată (arestată) la 13 octombrie 1948.

Dimpotrivă, în extrasul din procesul verbal nr. 2,1/540, Consiliul raional Vulcănești a

achitat Polixeniei Uzun prejudiciul material în sumă de 5823 ruble.

Solicită recurentul încasarea sumei cu titlu de prejudiciu moral, prin majorarea

cuantumului acestuia de la 200000 lei la 1 (unu) milion lei, deoarece au fost deportați

fără haine de iarnă, încălțăminte, în condiții climaterice severe, fără mijloace de

existență, el având vârsta de 5 ani, iar sora sa și mai puțin. La fel, a menționat că dosarul

se află pe rolul instanțelor începând cu 21 iunie 2013, iar începând cu 2005 la Comisia

de reabilitare a victimelor represiunilor politice.

Precizează că, prețul de piață a casei tatălui său, arestate, constituia 1000 ruble

(1948), conform materialelor cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost adoptată la 30 mai 2017, iar Gheorghe Uzunov

a declarat recurs la 07 iulie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.141), ceea ce

denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat

de Gheorghe Uzunov și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

4

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a cererii de chemare în judecată,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 240 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea

acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că instanțele ierarhic inferioare au constatat netemeinicia acțiunii

înaintate de către Gheorghe Uzunov, cu încălcarea normelor de drept.

Inițial, Colegiul reține că reclamantul Gheorghe Uzunov și-a schimbat numele de

familie din „Uzun” în „Uzunov”, conform Dispoziției nr. 2 din 26 ianuarie 1995 a

Comitetului Executiv al raionului Vulcănești (Vol.I, f.d.95).

Conform art. 2 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.

1225 din 08 decembrie 1992, victime ale represiunilor politice se consideră: persoanele

care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1; persoanele

asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reușit să evite

represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii; membrii familiei

persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de

represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-și urmeze

părinții, rudele, tutorii în exil ori la locul de deținere specială, sau rămase fără îngrijirea

acestora, precum și copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Comitetele executive și primăriile municipale eliberează legitimații respective

victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil.

Conform art. 12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.

1225 din 08 decembrie 1992, restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu

pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin

transferuri către bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și către

bugetul municipiului Bălți. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii

acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop. Modul de

recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse

represiunilor politice se aprobă de către Guvern. În cazul în care bunurile nu s-au

păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condițiile legii, se

recuperează valoarea lor în formă de compensație bănească sau de valori materiale,

luând-se ca bază prețurile de piață în vigoare la data examinării cererii.

Din materialele cauzei rezultă că la 27 ianuarie 2007, Gheorghe Uzunov și sora

Dora Rotari s-au adresat cu cerere către Administrația rl Cahul solicitând examinarea

la comisie a întrebării privind restabilirea dreptului de proprietate a părinților Polixenia

5

Uzunova, Dumitru Uzunov, Vasilii Ciobanu, Ecaterina Ciobanu, inclusiv și dreptul lor,

victime a represiunilor politice din iulie 1949 (Vol. I, f.d.271).

Conform extrasului din procesul verbal al ședinței comisiei speciale de examinare

a cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor

supuse represiunilor politice din 23 noiembrie 2007, s-a stabilit că petiționarii

Gheorghe Uzunov și Dora Uzunov nu întrunesc condițiile pentru a beneficia de

compensație pentru averea confiscată. Concomitent, s-a indicat că conform informației

prezentate de Serviciul raional de arhivă Vulcănești nr. 1/540 din 22 octombrie 2007,

contravaloarea averii confiscate în mărime de 5823 ruble a fost achitată conform

legislației în vigoare la acel moment. În consecință, s-a decis respingerea cererilor

depuse de Gheorghe Uzunov și sora sa Dora Rotari (Vol.I, f.d.272).

La 23 ianuarie 2013, Gheorghe Uzunov și sora sa Dora Rotari s-au adresat cu

cereri către comisia specială de examinare a cererilor de restituire a bunurilor sau de

recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice privind achitarea

compensației pentru averea confiscată.

Prin decizia nr. 18 din 14 februarie 2013 a comisiei speciale de examinare a

cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor

supuse represiunilor politice, s-au respins cererile depuse de Gheorghe Uzunov și sora

Dora Rotari, din motiv că contravaloarea averii confiscate în sumă de 5823 ruble a fost

achitată conform legislației în vigoare la acel moment (Vol.I, f.d.100).

Tot aici, este de menționat că din certificatul eliberat de către Ministerul

Afacerilor Interne din 29 mai 1989, eliberat pe numele Polixeniei Uzun rezultă că

Polixenia Uzun, Gheorghe Uzun și Feodora Uzun, evacuați la 06 iulie 1949, au fost

reabilitați conform Hotărârii Consiliului de Miniștri a RSS Moldova din 10 aprilie 1989

(f.d.97). Prin procesul verbal nr. 2 din 24 ianuarie 1990, s-a decis compensarea

Polixeniei Uzun a prejudiciului în sumă de 5823 ruble (Vol.I, f.d.278-280).

Astfel, prin cererea depusă la 07 iunie 2013, Gheorghe Uzunov a solicitat anularea

deciziei din 14 februarie 2013 a comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire

a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor

politice (Vol.I, f.d.11).

Concomitent Colegiul remarcă că din extrasul din arhivă nr. 11/51 din 26

februarie 2013 rezultă că lui Dumitru Uzun i-a fost confiscată casa, costul căreia era

de 1000 ruble și a fost transmisă s.Hadji-Abdul, fiind confiscată la 13 octombrie 1948,

iar Polixeniei Uzun i-a fost confiscată casa, costul căreia era de 3200 ruble, șura, costul

căreia era de 300 ruble și au fost transmise s.Hadji-Abdul, fiind confiscate la 05 august

1949 (Vol.I, f.d.113).

Astfel, Colegiul relevă că se atestă existența a bunurilor imobile separate

înregistrate cu drept de proprietate pe numele lui Dumitru Uzun și Polixeniei Uzun,

fiind compensată doar valoarea bunurilor ce aparțineau Polixeniei Uzun, însă nu au

fost prezentate de către pârâți confirmări ce ar atesta achitarea compensației lui

Dumitru Uzun pentru bunul imobil deținut anterior supunerii acestuia represiunilor

politice.

În contextul dat, Colegiul notează că instanța de apel a reținut că evaluarea

bunului imobil nu a fost efectuată din motivul insuficenței probelor, adică din lipsa

actelor/înscrisurilor ce ar descrie obiectul evaluării, suprafața construcției. La fel,

instanța ierarhic inferioară a menționat că prin adeverința nr. 25 din 04 ianuarie 2017

6

a Consiliului sătesc Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, se confirmă că casa de locuit

ce a aparținut lui Uzun Dumitru, în prezent este demolată (Vol.II, f.d.17).

În atare circumstanțe, în condițiile când materialele cauzei denotă deținerea de

către Dumitru Uzun a bunului imobil, valoarea căruia era de 1000 ruble, Colegiul

menționează că reclamantul nu poate fi lipsit de dreptul de a beneficia de compensația

valorii bunului imobil ce a aparținut tatălui său Dumitru Uzun. Or, Dumitru Uzun a

fost reabilitat prin decizia din 12 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție (f.d.84-

85).

La caz, Colegiul apreciază a fi pertinente și prevederile art. 5 alin.(2) Cod de

procedură civilă, conform cărora nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară

din motiv de inexistență a legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a

legislației în vigoare.

În consecință, Colegiul conchide a admite cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Uzunov în partea anularii deciziei comisiei speciale de examinare a

cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor

supuse represiunilor politice pe lângă Consiliul raional Cahul nr.18 din 14 februarie

2013 și încasării compensației pentru casa de locuit ce a aparținut lui Dumitru Uzun,

evaluată la data confiscării la suma de 1000 ruble, cu încasarea din bugetul de stat,

gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin transfer către bugetul

Consiliului raional Cahul a sumei de 131241, 28 lei în beneficiul lui Uzunov Gheorghe,

rezultând din informația prezentată de Banca Națională a Moldovei nr. 08-

030114/297350 din 03 ianuarie 2017 (Vol.II, f.d.22).

Colegiul apreciază ca fiind irelevant argumentul instanței de apel precum că

informația Băncii Naționale a Moldovei nu ar putea fi reținută în calitate de probă

deoarece ar avea caracter informațional și nu ar fi prevăzută de legea specială, deoarece

în condițiile aceleași legi speciale statul garantează dreptul persoanelor reabilitate la

restituirea bunurilor confiscate sau contravaloarea acestora (art. 12 din Legea nr. 225

din 08 decembrie 1992).

Or, în condițiile când acest bun imobil a existat în natură și la data confiscării a

avut o valoare, iar ulterior a fost demolat, nu poate constitui un impediment legal pentru

reclamant de a-i fi recuperată contravaloarea acestuia.

Conform art. 12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.

1225 din 08 decembrie 1992, restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu

pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin

transferuri către bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea și către

bugetul municipiului Bălți.

În atare circumstanțe, Colegiul precizează că nu pot fi obligați ceilalți pârâți în

mod solidar la plata contravalorii bunului imobil confiscat de la persoanele supuse

represiunilor politice, deoarece articolul enunțat supra statuează expres cine

recuperează valoarea bunului. Prin ce se impune respingerea cerinței acesteia în această

parte.

Mai mult ca atât, prin hotărârea din 06 octombrie 2015 a Judecătoriei Vulcănești

a fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Gheorghe Uzunov după decesul

tatălui său Dumitru Uzunov (Vol. I, f.d. 109).

Conform art. 46 al Constituției Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată,

precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decât

pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă

7

despăgubire. Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii

se prezumă. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții

pot fi confiscate numai în condițiile legii. Dreptul de proprietate privată obligă la

respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei

vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin

proprietarului. Dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.

Referitor la cerința privind achitarea contravalorii pentru alte bunuri pretinse

conform listei prezentate de către Gheorghe Uzunov (trei bovine, 7 ovine și seceră)

(Vol.I, f.d.119), Colegiul constată lipsa probelor în acest sens, or, reclamantul invocă

că aceste bunuri, la fel, ar fi fost confiscate de la tatăl său, însă nu au fost prezentate

anumite înscrisuri precum că acestea ar fi fost deținute doar de tatăl său.

Concomitent Colegiul remarcă că din materialele cauzei rezultă că aceste bunuri

(animale domestice, utilaj agricol) pretinse sunt înregistrate pe numele familiei Uzun,

nu doar pe numele lui Dumitru Uzun (Vol. I, f.d.281-285), ceea ce denotă că

contravaloarea acestora a fost compensată Polixeniei Uzun împreună cu bunurile

imobile conform procesului verbal nr. 2 din 24 ianuarie 2010 al ședinței a Comitetului

Executiv al raionului Vulcănești, deoarece anumite înscrisuri care să ateste contrariul

nu au fost prezentate.

Referitor la cerința privind încasarea prejudiciului moral inclusiv în suma pretinsă

în ordine recurs, Colegiul menționează inițial că recurentul nu este în drept de a-și

majora cuantumul pretențiilor prin recursul declarat, fapt inadmisibil în ordine de

recurs.

Concomitent Colegiul relevă că Legea privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992 nu prevede dreptul de

compensare victimelor represiunilor politice a prejudiciului moral, fiind stabilite

exhaustiv pretențiile admisibile în contextul Legii enunțate supra. Or, compensarea

prejudiciul moral nu cade sub incidența legii date.

Mai mult ca atât, reclamantul/recurentul pretinde recuperarea prejudiciului moral

inclusiv și în rezultatul aflării cauzei pe rol atât la comisia de reabilitare, cât și la

specială de examinare a cererilor de restituire a bunurilor, cât și în instanțele de

judecată, însă recurentul ignoră faptul că aceste litigii sunt reglementate de norme

diferite.

În consecință, Colegiul conchide a respinge cerința reclamantului privind

încasarea prejudiciului moral.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul, va casa decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere parțială a cererii de chemare în judecată.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. b), art.445

alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Uzunov Gheorghe.

Se casează decizia din 30 mai 2017 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 17

februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în

8

judecată înaintată de Uzunov Gheorghe împotriva Consiliului raional Cahul, Comisiei

speciale de restituire a bunurilor victimelor represiunilor politice pe lângă Consiliul

raional Cahul, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Ministerului Finanțelor,

intervenienți accesorii Primăria sat. Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, Consiliul

orășenesc Cahul, Dora Rotari privind anularea deciziei comisiei speciale de examinare

a cererilor de restituire a bunurilor, încasarea prejudiciului material și moral și se

pronunță o nouă hotărâre, prin care:

-Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Uzunov Gheorghe

împotriva Consiliului raional Cahul, Comisiei speciale de restituire a bunurilor

victimelor represiunilor politice pe lângă Consiliul raional Cahul, Ministerului Justiției,

Procuraturii Generale și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Primăria sat.

Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, Consiliul orășenesc Cahul, Dora Rotari privind

anularea deciziei comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire a bunurilor,

încasarea prejudiciului material și moral.

-Se anulează decizia comisiei speciale de examinare a cererilor de restituire a

bunurilor sau de recuperare a valorii acestora persoanelor supuse represiunilor politice

pe lângă Consiliul raional Cahul nr.18 din 14 februarie 2013;

-Se încasează din bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, prin transfer către bugetul Consiliului raional Cahul, în beneficiul lui

Gheorghe Uzunov contravaloarea bunului imobil în sumă de 131241, 28 lei, confiscat

de la Dumitru Uzun.

În rest cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Uzunov se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

9