3ra-1102/17 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1102/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra–1102/17
Instanța de fond: V.Șchiopu
Instanța de apel: A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș
Î N C H E I E R E
15 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Colegiul Național al
Poliției de Frontieră,
În cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Covali Ion către Colegiul Național al Poliției de Frontieră, privind contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Covali Ion prin intermediul avocatului Astafiev
Valeri, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 03 noiembrie 2016 și pronunțată
o nouă hotărâre prin care acțiunea reclamantului a fost admisă integral,
c o n s t a t ă:
La data de 30 mai 2016, reclamantul Covali Ion s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată către Colegiul Național al Poliției de Frontieră, solicitând
revocarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că prin Ordinul Directorului
Colegiului Național al Poliției de Frontieră nr. 35/ps, din 19 aprilie 2016, în
privința lui, elev în anul II al Colegiului Național al Poliției de Frontieră, a fost
aplicată sancțiunea disciplinară - exmatriculare, sancțiune prevăzută de art.5.8 al
Regulamentului-tip al instituției de învățământ mediu de specialitate (colegiu) din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Colegiului Ministerului Educației nr.
3.7 din 04.03.2004, pentru încălcarea cu bună-știință a prevederilor pct. 175.4 lit.
b), c), e), n) și r), pct.175.10 lit. h), i) și s) din Regulamentul de organizare și
funcționare a Colegiului Național al Poliției de Frontieră, aprobat prin ordinul
Șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr.623 din 10.12.2013, exprimată
prin agresivitate de limbaj, comportament agresiv și neadecvat față de personalul
Colegiului, comportament necivilizat pe teritoriul Colegiului, influență negativă
asupra colegilor și perturbarea activității Colegiului.
Ordinul a fost adus la cunoștința imediat, cu care nu a fost de acord. Tot
odată, i-a fost refuzată eliberarea unei copii de pe ordinul menționat sau altor
documente pentru o fi contestate în ordinea stabilită de legislația națională. În
situația descrisă, el a fost nevoit să depună două cereri suplimentare privind
eliberarea copiei ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare și copiilor
materialelor anchetei de serviciu.
Suplimentar, la 20 aprilie 2016 de către avocatul Astafiev Valeri în interesele
lui Covali Ion a fost depusă o cerere prealabilă prin, care a solicitat revocarea
ordinului de exmatriculare, iar în cazul refuzului acestei solicitări - de expediat în
adresă copia ordinului de exmatriculare a lui Covali Ion și copiilor anchetei de
serviciu în baza rezultatelor căreia a fost luată decizia respectivă. Totodată, s-a
solicitat copia dosarului personal al elevului Covali Ion cu indicarea mențiunilor și
sancțiunilor aplicate, inclusiv și cele stinse la moment.
La 13 mai 2016, prin colet poștal, dânsul a recepționat copia Ordinului
Directorului Colegiului Național al Poliției de Frontieră nr. 35/ps, din 19 aprilie
2016 și copia concluziei anchetei de serviciu nr. A-97, din 11.04.2016. În
documentele recepționate și care au fost anexate la prezenta cerere de chemare în
judecată, sunt acoperite cu vopsea neagră toate datele (numele, prenumele)
persoanelor care au participat la ancheta de serviciu menționată.
Prin răspunsul său nr. 35/18-212, din 18.05.2016, Colegiul Național al Poliției
de Frontieră a informat avocatul despre respingerea cererii prealabile și a refuzat
remiterea în adresa avocatului a documentelor solicitate.
În opinia reclamantului, ordinul în cauză este abuziv și emis cu încălcarea
normelor imperative ale legislației naționale și internaționale, din următoarele
considerente.
Astfel, prin Ordinul de aplicare a sancțiunii - exmatriculare a fost încălcat
dreptul lui de a contesta Ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare în instanța de
judecată, după cum prevede legea. Prin nerespectarea acestei proceduri, el a fost
lipsit de dreptul la apărare, dreptul de a prezenta probe și a fi audiat în fața instanței
judiciare imparțiale.
Mai mult ca atît, a fost îngrădit dreptul accesului la informație, deoarece
rezultatele anchetei de serviciu, alte probe care au stat la baza aplicării sancțiunii
disciplinare nu au fost prezentate lui până în prezent, cu toate că la 19.04.2016, a
fost depuse două cereri în scris prin care s-a solicitat eliberarea tuturor copiilor
actelor anchetei de serviciu, fiind prezentate în final doar copiile a două acte cu
rectificări mecanice făcute de pârât prin care se îngrădește dreptul lui la informație.
A mai menționat că, constatarea stării de ebrietate efectuat de angajații CNPF
este ilegală, deoarece conform prevederilor Regulamentului privind modul de
testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și
naturii ei, aprobat prin Hotărârea guvernului RM nr.296, din 16.04.2009, dreptul
de a stabili aflarea unei persoane în stare de ebrietate sau nu, le revine instituțiilor
medico-sanitare competente, cu respectarea unor condiții și proceduri expres
prevăzute și obligatorii.
Totodată, aplicarea celei mai drastice sancțiuni disciplinare - exmatriculare
din instituția de învățământ în ajunul susținerii examenelor de absolvire, constituie
o îngrădire a dreptului la învățământ, educație și obținerea a profesiei, fapt ce vine
în contradicție cu prevederile Codului Educației.
Astfel, la cercetarea cazului dat, organul abilitat nu a cercetat toate aspectele
faptelor imputate, iar la stabilirea sancțiunii disciplinare nu a ținut cont de toate
circumstanțele stabilite, de gravitatea faptei și stabilirea gradului de vinovăție și
individualizare a acesteia, demonstrând exces de zel în mod selectiv și
discriminatoriu.
De asemenea, limitarea intenționată la informație prin neprezentarea
documentelor solicitate și rectificările efectuate chiar și în actele prezentate î-l
pune în situația imposibilității de a argumenta pe deplin poziția sa, inclusiv
consideră necesar de a cere prin instanță documentele solicitate de la pârât anterior.
Reclamantul a solicitat instanței revocarea Ordinului Directorului Colegiului
Național al Poliției de Frontieră nr. 35/ps, din 19 aprilie 2016, privind aplicarea
sancțiunii disciplinare în privința lui Covali Ion - exmatricularea; restabilirea lui
Covali Ion în toate drepturile prevăzute de lege și Statutul Colegiului Național al
Poliției de Frontieră; încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată și
asistență juridică conform bonurilor prezentate.
În drept și-a întemeiat pretențiile în conformitate cu prevederile art. art. 1, 3,
5, 8, 14-16, 19, 22, 25, 26 al.(l) lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-
XIV din 10.02.2000; art. art. 28, 166, 167 și 277 CPC și Convenției pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Protocolului nr.12
la Convenția citată, în care expres este interzisă orice formă de discriminare.
Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 03 noiembrie 2016, s-a respins
cerința reclamantului privind revocarea Ordinului Directorului Colegiului Național
al Poliției de Frontieră nr. 35/ps, din 19 aprilie 2016, privind aplicarea sancțiunii
disciplinare în privința lui Covali Ion, ca fiind neîntemeiată; s-a respins cerința
reclamantului privind restabilirea în toate drepturile prevăzute de lege.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017, a fost admisă cererea de
apel depusă de Covali Ion prin intermediul avocatului Astafiev Valeri, casată
hotărârea Judecătoriei Ungheni din 03 noiembrie 2016 și pronunțată o nouă
hotărâre prin care acțiunea reclamantului a fost admisă integral.
La data de 16 august 2017, Colegiul Național al Poliției de Frontieră a depus
cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 11 mai 2017, solicitând
casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului declarat, Colegiul Național al Poliției de Frontieră a
invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia fi
aplicată și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către Colegiul Național al Poliției de Frontieră, neîntemeiat și care urmează a fi
declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Colegiul Național al Poliției de Frontieră,
nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma
art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod
exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii
ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de Colegiul Național al Poliției de
Frontieră.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Colegiul Național al
Poliției de Frontieră.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru,
Maria Ghervas
Copia corespunde originalului
Judecător Svetlana Filincova