3ra-347/17 — Anularea ordinului

Prima instanță: judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-347/17

judecător: I. Chirtoacă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: D. Manole, I. Cotruță, A. Bostan

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliție,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bizian Maxim către

Inspectoratul General de Poliție privind anularea ordinului și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliție și s-a menținut hotărîrea

judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2016, Bizian Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ către Inspectoratul General al Poliției anularea

ordinului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, conform ordinului Inspectoratului General al

Poliției al MAI, nr. 217 ef. din 19 aprilie 2016, a fost sancționat disciplinar cu

mustrare. Cu ordinul in cauză nu este de acord, îl consideră neîntemeiat, ilegal și emis

contrar prevederilor legii.

Menționează că, Inspectoratul General al Poliției al MAI, a atras la răspundere

disciplinară o persoană necorespunzătoare.

Invocă că, în încheierea interlocutorie nr. 4-12/16 din 01 martie 2016, emisă de

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, în baza căreia a fost inițiată ancheta de serviciu

este indicat că la ședința judiciară din 01 martie 2016, nu s-a prezentat reprezentantul

agentului constatator Lisnic Alexandru, fiind înștiințat contra semnătură despre

ședința de judecată, nu a adus la cunoștință instanței despre motivele neprezentării

sale, însă sancționat disciplinar a fost el.

Relevă că, prin scrisoarea nr. 640 din 09 februarie 2016, a fost înștiințat despre

ședința de judecată din data de 26 februarie 2016 ora 09:00. La ședința dată fiind

asigurată prezența lui Alexandru Lisnic, împuternicit prin procură, acesta fiind admis

în proces de către instanța de judecată.

Mai indică că, despre ședința de judecată din data de 01 martie 2016 nu a fost

înștiințat, mai mult ca atât despre prezenta ședință de judecată a cunoscut doar

Aexandru Lisnic.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016, cererea de

emare în judecată depusă de Bizian Maxim a fost admisă integral.

S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 217 ef din 19 aprilie

2016 „cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Serviciului investigare fraude

economice al Secției investigații infracțiuni a IP Botanica al DP a mun. Chișinău a

IGP, locotenent-major de poliție Maxim Bizian".

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016.

Instanțele de judecată au ajuns la concluzia că este neîntemeiat ordinul nr. 217

ef din 19 aprilie 2016 „cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Serviciului

investigare fraude economice al Secției investigații infracțiuni a IP Botanica al DP a

mun. Chișinău a IGP, locotenent-major de poliție Maxim Bizian", deoarece conform

încheierii interlocutorie nr. 4-12/16 din 01 martie 2016, care a stat la baza procedurii

disciplinare, reiese nevinovăția lui Maxim Bizian.

La 10 februarie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC,

Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29

noiembrie 2016 și hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În susținerea recursului, Inspectoratul General al Poliției a invocat interpretarea

în mod eronat de către instanțele ierarhic inferioare a prevederilor art. 26, art.28 din

Legea nr. 320 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, în vigoare de la

27 decembrie 2012, pct.8 subpct.(2) și (3) al Statutului disciplinar al polițistului, art.

455 alin.(2) Cod Contravențional, precum și aprecierea arbitrară a circumstanțelor

pricinii și probelor prezentate de către recurent.

Indică că, în urma verificării probelor administrate în cadrul anchetei

de serviciu, în urma studierii declarațiilor depuse de agenții constatatori Lisnic

Alexandru și Tatian Sergiu s-a constatat fară echivoc că, responsabil de neprezența în

cadrul ședinței de judecată la 01 martie 2016, la Judecătoria sect. Botanica, mun.

Chișinău se face intimatul Bizian Maxim și nicidecum o altă pesroană precum invocă

instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, ordinul nr. 217 ef din 19 aprilie 2016 „cu privire la sancționarea

disciplinară a șefului Serviciului investigare fraude economice al Secției investigații

infracțiuni a IP Botanica al DP a mun. Chișinău a IGP, locotenent-major de poliție

Maxim Bizian" a fost emis conform legislației în vigoare.

Astfel, este eronată concluzia instanțelor de judecată privind anularea ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 217 ef din 19 aprilie 2016 „cu privire la

sancționarea disciplinară a șefului Serviciului investigare fraude economice al Secției

investigații infracțiuni a IP Botanica al DP a mun. Chișinău a IGP, locotenent-major

de poliție Maxim Bizian"

La 22 februarie 2017, în adresa intimatului Maxim Bizian a fost expediată copia

recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 28martie 2017, Maxim Bizian a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului, menținerea deciziei instanțe de apel și a hotărîrii instanței de

fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017, recursul declarat

de către Inspectoratul General al Poliției a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Conform art. 241 alin. (2), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea

judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă.

În cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din

partea introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii

se evidențiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanțele pricinii,

constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste

circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de

care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești

privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea

cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărîrii.

Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului

Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt

cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului

la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar

trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

iau fost prezentate.

Colegiul menționează că, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

garantează dreptul justițiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva

unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar

hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și

dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un

eficient control judiciar.

Instanța de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul

general potrivit căruia orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să

reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este dictată atât în

interesul unei bune administrări a justiției și încrederii justițiabililor cât și pentru a se

da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

În virtutea controlului judecătoresc declanșat la cererea participantului la proces

hotărîrile judecătorești emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural

pot fi reformate și corectate de instanțele ierarhic superioare.

Totodată, concepția controlului judecătoresc exercitat de instanțele judecătorești

nu constituie o activitate arbitrară ci este subordonată unor reguli stricte prescrise de

Codul de procedură civilă.

Astfel, legiuitorul a instituit într-o formulă clară la art. 385 din Codul de

procedură civilă, volumul împuternicirilor de care dispune instanța de apel în cazurile

examinării unui apel declarat de un participant la proces împotriva unei hotărîri

judecătorești emise de prima instanță. Norma menționată poate fi catalogată ca avînd

caracter exhaustiv luînd în considerare principiul potrivit căruia în materia raporturilor

procesual-civile este permis doar ceea ce este prescris expres de lege precum și în

lipsa unei dispoziții care ar extinde lista împuternicirilor.

La caz, analizînd motivarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie

2016 se atestă că respinge argumentele apelantului Inspectoratului General al Poliției

și menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016, soluție

reflectată în dispozitivul actului de dispoziție judecătoresc menționat (f.d.136).,

La acest capitol, corespunderea părții motivate cu dispozitivul deciziei instanței

de apel nu lasă loc de interpretare asupra soluției adoptate de instanță, care în

corespundere cu dispoziția art. 385 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă urma

să dispună respingerea apelantului declarat de Inspectoratului General al Poliției și

menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016, ca fiind unica

soluție legală posibilă.

Însă, contrar normei citate, instanța de apel în motivarea deciziei sale se expune

asupra cererii de apel declarată de SRL ,, Univers -Vin,, și menține hotărîrea

Judecătoriei Nisporeni din 19 mai 2016, care nu are tangență cu cauza dată, fapt ce

contravine legislației în vigoare (f.d.133).

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs este în imposibilitate să determine

opțiunea certă și concretă adoptată de instanța de apel, fie de respingere a apelului

declarat de SRL ,, Univers -Vin,, și menține hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 19

mai 2016, fie de respingere a apelantului declarat de Inspectoratului General al

Poliției și menține hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016.

Or, în decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016 se face referire la

apelul declarat de SRL ,, Univers -Vin,, împotriva hotărîrii Judecătoriei Nisporeni

din 19 mai 2016, care nu se regăsește la materialele cauzei, în speță obiect de

examinare în instanța de apel a constituit apelul depus de Inspectoratul General al

Poliției împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2016.

În lumina celor menționate și dat fiind faptul că, instanța de apel a interpretat

eronat normele de drept material și procedural la soluționarea pricinii precum și a

emis o decizie a cărei motivare contravine dispozitivului acesteia, iar lichidarea

acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza

urmează a fi rejudecată de Curtea de Apel Chișinău de un alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând pricina să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea

drepturilor procedurale ale părților.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bizian Maxim către Inspectoratul

General de Poliție privind anularea ordinului și încasarea cheltuielilor de judecată,

cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

Judecătorii:

Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu