2ra-1816/17 — Încasarea prejudiciului moral, dezmintirea informatiei

Dosarul nr. 2ra–1816/17

Instanța de fond: S. Gurițanu

Instanța de apel: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

Î N C H E I E R E

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Postova-Ungureanu

Ala,

În cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Postovan-Ungureanu Ala către Buga Aliona, cu privire la încasarea prejudiciului

moral cauzat prin defăimarea și dezmințirea informației false,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 30 mai 2017, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Buga Aliona, casată parțial hotărârea

Judecătoriei Leova din 02 decembrie 2016 în partea pretențiilor privind

dezmințirea informației false și pronunțată o nouă hotărâre prin care această

pretenție a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 01 aprilie 2016, Postovan-Ungureanu Ala a depus la Judecătoria Leova

cerere de chemare în judecată către Buga Aliona, cu privire la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin defăimare și dezmințirea informației false,

obligarea pârâtei a dezminți în ziarul local „Cuvântul liber”, informația falsă

privind pretinsul act de corupere, fiind învinuită că ar fi extorcat de la pârâtă suma

de 4 000 lei, pentru urgentarea executării documentului executoriu, privind

încasarea de la Bostan Gheorghe a pensiei de întreținere a copilului minor, cu

publicarea de către pârâtă a următorului text al dezmințirii „Subsemnata Buga

Aliona, prin prezenta declar că este falsă informația, pe care am răspândit-o, că

executorul judecătoresc Postovan-Ungureanu Ala ar fi extorcat de la mine suma de

4 000 lei, pentru urgentarea executării documentului executoriu, privind încasarea

de la Bostan Gheorghe a pensiei de întreținere a copilului minor”, încasarea din

contul pârâtei în beneficiul ei a sumei de 10 000 lei pentru compensarea

prejudiciului moral cauzat prin defăimare și a tuturor cheltuielilor de judecată

suportate de ultima în legătură cu examinarea pricinii civile.

În motivarea pretențiilor sale reclamanta a indicat că, fiind investită în calitate

de executor judecătoresc, are în procedură de executare titlul executoriu din 20

octombrie 2014, eliberat de Judecătoria Leova, privind încasarea de la Bostan

Gheorghe în beneficiul lui Buga Aliona a pensiei de întreținere pentru copilul

minor XXXX, născut la XXXX, în sumă bănească fixă de 1000 lei lunar începând

cu 08 octombrie 2014, până la atingerea majoratului de copil.

A reținut că, de către pârâta Buga Aliona, în adresa DGT Sud a CNA a fost

depusă o sesizare prin care aceasta a invocat faptul că, s-ar fi extorcat de la pârâtă

suma de 4 000 lei pentru urgentarea executării documentului executoriu privind

încasarea de la Bostan Gheorghe a pensiei de întreținere a copilului minor. La fel a

menționat că, fiind citată de către ofițerul de urmărire penală a DGT Sud a CNA, i-

a fost comunicat faptul că în privința ultimei este depusă o sesizare de către Buga

Aliona, iar ulterior a aflat că Buga Aliona răspândește în privința ei informație

precum că ar fi extorcat de la ea bani pentru urgentarea executării documentului

executoriu menționat supra.

Informația vizată are un caracter vădit fals, care constituie o defăimare și îi

lezează profund reputația profesională și personală, impunându-se obligarea pârâtei

de a o dezminți printr-o sursă de informare în masă și de a-i repara prejudiciul

moral cauzat conform cererii înaintate, deoarece, consideră că informația descrisă

o vizează în mod direct, a fost răspândită de către pârâtă, are un caracter

defăimător, se bazează pe fapte în esență false care, i-au cauzat un prejudiciu

moral, în cuantumul indicat în cerere și urmează a fi reparat, în cele din urmă

menționând că acțiunile pârâtei vin în contradicție cu art. 10 al CEDO.

Reclamanta a mai menționat că, anterior adresării în instanța de judecată a

respectat procedura prealabilă prevăzută de lege, care însă a fost ignorată de către

pârâtă. La caz, a menționat că, deoarece pârâta a ignorat cererea prealabilă depusă

de ea, consideră că unicul mijloc prin care poate să obțină restabilirea dreptului

lezat și recuperarea daunei morale cauzate este sesizarea instanței de judecată, în

condițiile legislației procesul-civile. Susține că, valoarea acțiunii pe care o

înaintează a estimat-o la suma de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 02 decembrie 2016, s-a admis integral

cererea de chemare în judecată depusă de Postovan-Ungureanu Ala către Buga

Aliona cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin defăimare cu

dezmințirea informației false.

S-a obligat Buga Aliona, să dezmintă informația falsă răspândită prin

publicarea în ziarul local „Cuvântul liber” a dezmințirii cu următorul text:

„Subsemnata, Buga Aliona, prin prezenta declar că este falsă informația, pe care

am răspândit-o, precum că executorul judecătoresc Postovan-Ungureanu Ala ar fi

extorcat de la mine suma de 4 000 lei, pentru urgentarea executării documentului

executoriu, privind încasarea de la Bostan Gheorghe Serghei a pensiei de

întreținere a copilului minor”.

S-a încasat de la Buga Aliona, în beneficul numitei Postovan-Ungureanu Ala,

prejudiciul moral cauzat prin defăimare în mărime de 10 000 lei.

S-a încasat de la Buga Aliona, în beneficul numitei Postovan-Ungureanu Ala

cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat în mărime de 404 lei și

cheltuielile legate de citarea publică în mărime de 290 lei, iar în total suma de 694

lei.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 30 mai 2017, a fost admisă cererea de

apel depusă de Buga Aliona, casată parțial hotărârea Judecătoriei Leova din 02

decembrie 2016 în partea pretențiilor privind dezmințirea informației false și

pronunțată o nouă hotărâre prin care această pretenție a fost respinsă.

Pentru a ajunge la soluția respectivă, instanța de apel a reținut că Buga Aliona

nu a răspândit informația printr-un mijloc de informare în masă sau prin

intermediul mass-media, motiv din care ultima nu poate fi obligată să dezmintă

informația defăimătoare admisă în privința recurentei Postovan-Ungureanu Ala în

ziarul local.

La data de 02 august 2017, Postovan-Ungureanu Ala a depus cerere de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 30 mai 2017, solicitând casarea

acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului declarat, Postovan-Ungureanu Ala a invocat că

instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a

aplicat eronat normele de drept material și a săvârșit alte încălcări care au dus la

soluționarea greșită a cauzei.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Postovan-Ungureanu Ala, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Postovan-Ungureanu Ala, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Postovan-Ungureanu Ala.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Postovan-Ungureanu Ala.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova