2ra-651/17 — stabilirea domicililui copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: C. Valah dosarul nr. 2ra-651/17 (Judecătoria Buiucani mun. Chișinău) instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 05 aprilie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Scorțescu Aureliu în interesele lui Peșterean Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Deruga Elena împotriva lui Peșterean Alexandru, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția Drepturilor Copiilor sect.

Buiucani mun. Chișinău, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Peșterean Alexandru și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 iulie 2016, c o n s t a t ă: La 02 iunie 2016 Deruga Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Peșterean Alexandru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copiilor sect. Buiucani, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și zzzzz, născută la zzzzz cu mama, Elena Deruga, precum și stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 2000 lei lunar pentru fiecare, încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului în mărime de 100 lei taxa de stat și 2000 lei asistența juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 11 decembrie 2004, a încheiat căsătoria cu pârâtul, care prin hotărârea Judecătorie Buiucani mun. Chișinău din 08 decembrie 2009 a fost desfăcută. La 21 octombrie 2010 a fost emis certificatul de divorț nr. 28 de către OSC mun. Chișinău. Susține că deși căsătoria a fost desfăcută, drepturile și obligațiile copiilor au fost ignorate de către instanță. Hotărârea din 08 decembrie 2009 a rezultat doar desfacerea căsătoriei, fără a examina probleme ce țin de stabilirea domiciliului copiilor minori cu unul dintre părinți și stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori. Menționează că din momentul pronunțării hotărârii din 08 decembrie 2009 și pînă la momentul depunerii acțiunii civile, ea este unica persoană care întreține și educă copiii.

Pentru întreținerea copiilor ambii părinți sunt obligați de a contribui material și la educarea lor. Or, ea de una singură nu reușește să-și îndeplinească obligațiile de părinte, motiv din care insistă la stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori în suma de 2 000 lei pentru fiecare copil, sumă care va acoperi doar o parte din cheltuielile de întreținere a acestora. Pârâtul nu are un loc stabil de trai, din momentul desfacerii căsătoriei acesta nu a mai încercat să-și contacteze copiii săi proprii și nici prin alt fel nu a încercat să suplinească lipsa sa cu cheltuielile de întreținere. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 iulie 2016 a fost admisă parțial acțiunea.

S-a stabilit locul de trai al copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și zzzzz, născută la zzzzz, cu mama, Deruga Elena. S-a încasat de la Peșterean Alexandru în beneficiul lui Deruga Elena pensia pentru întreținerea copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx, și zzzzz, născută la zzzzz, în mărime de 1 017, 9 lei, lunar pentru fiecare copil, iar în total suma de 2 035,80 lei, începând cu 02 iunie 2016, până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Peșterea Alexandru în beneficiul Elenei Deruga cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 2 035,8 lei și în beneficiul statului taxa de stat 732,88 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Peșterean Alexandru a declarat apel, solicitînd modificarea hotărîrii primei instanțe în partea ce ține de încasarea din contul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1017,9 lei lunar pentru fiecare copil prin dispunerea încasării în beneficiul Elenei Deruga a pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 din toate veniturile lui. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Peșterean Alexandru și menținută hotărîrea primei instanțe. Instanța de apel la emiterea deciziei a menționat că reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor în sumă fixă.

Respectiv, instanța nu este în drept să schimbe obiectul dedus judecății, prin încasarea pensiei alimentare în cotă parte din salariu. A invocat instanța că conform art. 76 Codul Familiei, (1) în cazurile cînd părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75.

(2) Cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului. La acest capitol instanța de apel a considerat poziția apelantului de a majora cuantumul pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori una alogică, or părintele este în drept să participe la educarea și întreținerea copiilor fără concursul instanței și fără limite maxime, iar stabilirea pensiei alimentare în mărime de 1/3 din 2 toate veniturile acestuia, nu ține de competența instanței, avînd în vedere că cerințele reclamantei sunt de a încasa pensia alimentară în sumă bănească fixă.

Respectiv, în opinia instanței de apel, modificarea dispoziției instanței de fond este inoportună. La 27 ianuarie 2017 avocatul Scorțescu Aureliu în interesele lui Peșterean Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea privind încasarea pensiei alimentare în sumă bănească fixă. În motivarea recursului s-a invocat faptul că instanțele neîntemeiat au aplicat prevederile art. 76 alin. (2) Codul Familiei, or, recurentul a prezentat in prima instanța certificatul cu privire la venituri de la locul permanent de lucru ce constituie 7 255,60 lei. In contextul dat, consideră că stabilirea pensiei alimentare în sumă fixa este una inoportuna.

Se susține că suma cîștigului lunar al recurentului este in permanenta creștere, considerind ca suma de 2035,8 lei încasată de instanța de fond, este nesemnificativa cheltuielilor suportate de copii. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Scorțescu Aureliu în interesele lui Peșterean Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

3 Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Scorțescu Aureliu în interesele lui Peșterean Alexandru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Scorțescu Aureliu în interesele lui Peșterean Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4