2ac-130/17 — încasarea dublei arvune, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată

2ac-130/17

Î N C H E I E R E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței,

judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic și Luiza Gafton

examinând cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad

depusă de Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lupan Ilie și Lupan

Natalia, prin intermediul avocatului Grecu Viorica, împotriva lui Vîntu Oleg și Vîntu

Ludmila cu privire la încasarea dublei arvune, prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2015 Lupan Ilie și Lupan Natalia, prin intermediul avocatului

Grecu Viorica, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vîntu Oleg și

Vîntu Ludmila cu privire la încasarea dublei arvune, prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată (f.d. 5-13, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 18 iulie 2016 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lupan Ilie și Lupan Natalia.

S-a încasat în mod solidar de la Vîntu Ludmila și Vîntu Oleg în beneficiul lui

Lupan Ilie și Lupan Natalia arvuna dublă în mărime de 4 000 Euro, care urmează a fi

convertită în valută națională la rata de schimb din momentul plății, cheltuielile de

judecată ce rezultă din plata taxei de stat în mărime de 2 425 lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 7 100 lei, în total suma de 9 525 lei.

În rest, s-a respins pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată ce rezultă din plata taxei de stat în sumă de 100 lei pentru

pretenția nepatrimonială.

S-a indicat că în vederea executării hotărârii, s-a aplicat sechestru pe terenul cu

numărul cadastral 0146107243, situat în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Livezilor,

31, ce aparține cu drept de proprietate lui Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila (f.d. 12; 21-

29, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 iulie 2016, prin intermediul

oficiului poștal, avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav a declarat în interesele lui Vîntu

Oleg și Vîntu Ludmila apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău din 18 iulie 2016, iar la 21 noiembrie 2016 Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila au

depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 19, 37-42, vol. II).

La 26 septembrie 2017 Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila a depus cerere de

strămutare a pricinii la o altă instanță de același grad.

În motivarea cererii de strămutare au indicat că Curtea de Apel Chișinău a

admis declarația de abținere a judecătorului Domnica Manole, pe motiv că avocatul

1

Grecu Viorica, care reprezintă interesele intimaților/reclamanți în prezentul litigiu,

reprezintă interesele și a acestui judecător în litigiu intentat împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii.

Consideră că pricina urmează a fi strămutată la o altă instanță de același grad,

din considerentul că litigiul dintre judecătorul Domnica Manole și Consiliul Superior

al Magistraturii este foarte mediatizat, iar nepărtinirea judecătorilor acestei instanțe ar

putea fi știrbită datorită faptului că acest judecător activează la Curtea de Apel

Chișinău.

A mai invocat că deși legea îi obligă pe judecători să se supună legii și intimei

convingeri, există dubii rezonabile că datorită notorietății magistratului Domnica

Manole și mediatizării litigiului invocat, calitatea actului de justiție ar putea fi

afectată de subiectivism și părtinire.

Prin referința depusă la 01 noiembrie 2017 avocatul Grecu Viorica a invocat că

nu se află în relații de rudenie cu vre-un judecător al Curții de Apel Chișinău, fapt ce

denotă că cererea de strămutare a pricinii este neîntemeiată.

A mai reținut că conform practicii judiciare se admit cererile de strămutare în

cazurile în care una din părți activează în calitate de judecător în cadrul instanței de la

care urmează a fi strămutată pricina.

Studiind materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

lui Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila de strămutare a pricinii din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4) Codul de procedură civilă,

instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces;

Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se

efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu

este susceptibilă de recurs.

Vîntu Oleg și Vîntu Ludmila au invocat temei de strămutare a pricinii faptul că

reprezentantul intimaților/reclamanți avocatul Grecu Viorica reprezintă și interesele

judecătorului Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, abținerea căreia din acest

motiv a fost admisă de Curtea de Apel Chișinău.

Colegiul, civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că participarea avocatul Grecu Viorica în calitate de reprezentant al

judecătorului Manole Domnica în litigiul intentat împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, nu este temei de strămutare a pricinii de față, deoarece nu poate fi

calificată ca circumstanță care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea tuturor

judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea prezentei pricini.

În conformitate cu art. 20 alin. (2) Codul de procedură civilă, la înfăptuirea

justiției în pricini civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Orice

imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută

de lege.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că într-o societate

democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire

încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se

vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p. 20, §

27).

2

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie

imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, hotărâre din 1 octombrie 1982,

Seria A nr. 53, § 30 și Grieves v. the United Kingdom [GC], nr. 57067/00, § 69,

ECHR 2003-XII).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar v.

Spain, hotărâre din 28 octombrie 1998, Reports 1998-VIII, p. 3116, § 45 și Morel v.

France, nr. 34130/96, § 42, ECHR 2000-VI).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a

bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v.

Italy, hotărâre din 7 august 1996, Reports 1996-III, pp. 951-52, § 58, și Wettstein v.

Switzerland, nr. 33958/96, § 44, ECHR 2000-XII).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de strămutare a pricinii, cu restituirea pricinii spre judecare în Curtea de Apel

Chișinău, în același complet de judecată.

În conformitate cu art. art. 43, 269-270 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea de strămutare a pricinii depusă de Vîntu Oleg și Vîntu

Ludmila.

Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lupan Ilie și Lupan

Natalia, prin intermediul avocatului Grecu Viorica, împotriva lui Vîntu Oleg și Vîntu

Ludmila cu privire la încasarea dublei arvune, prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată, se restituie spre judecare în Curtea de Apel Chișinău, în același complet de

judecată.

Încheierea este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Președintele ședinței,

Judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Luiza Gafton

3