2dsc-38/17 — declararea nulității contractului

2dsc-38/17 — declararea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2dsc-38/17

Î N C H E I E R E

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternbioală

examinând cererea depusă de către Banca Comercială “Energbank”

Societate pe Acțiuni cu privire la corectarea greșelilor admise în decizia Curții Supreme

de Justiție din 22 februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie

2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere

limitată „Rinax-TVR” împotriva Societății cu răspundere limitată „Sacolit-Com”,

intervenient accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acțiuni cu

privire la declararea nulității contractului de gaj,

c o n s t a t ă:

La 11 aprilie 2014 SRL „Rinax-TVR” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Sacolit-Com”, intervenient accesoriu BC „Energbank”

SA cu privire la declararea nulității contractului de gaj din 28 octombrie 2013

încheiat între SRL „Sacolit-Com” și BC „Energbank” SA.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 10 aprilie 2012 între

SRL „Rinax-TVR” și SRL „Sacolit-Com” a fost încheiat contractul de investiție

nr. 23, în temeiul căruia reclamantul s-a obligat să aloce în proprietatea pârâtului

sume de bani, alte mijloace materiale etc., iar SRL „Sacolit-Com” s-a obligat să

reîntoarcă investițiile în formă de producție agricolă, roada anului 2012. În vederea

garantării executării contractului de investiție, a fost încheiat contractul de

fidejusiune fără număr din 17 aprilie 2012, semnat între SRL „Rinax-TVR”, în

calitate de creditor, și Țolov Andrei - în calitatea de fidejusor.

În perioada anului 2012, fiind de bună-credință, reclamantul a alocat

investiții de aproximativ 4000000 lei în baza contractului încheiat, însă la mijlocul

anului 2013 SRL „Sacolit-Com” a început să încalce prevederile contractului și a

înregistrat restanțe la plățile conform graficului, din care considerente SRL „Rinax-

1

TVR” s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată de încasare în mod solidar de la

SRL „Sacolit-Com” și Țolov Andrei a datoriei de 7533609,65 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 27 septembrie 2013, în vederea

asigurării acțiunii, a fost aplicat sechestrul pe bunurile pârâților în sumă totală de

3399968,29 lei, iar la 27 septembrie 2013 executorul judecătoresc Constantiniuc

Vladislav a intentat procedura de executare pe marginea cazului dat, fiind întocmit

la 30 septembrie 2013 procesul-verbal de sechestru.

Indică că Țolov Andrei a refuzat de a semna și consemna careva obiecții la

procesul - verbal de sechestru din 30 septembrie 2013, iar din numele SRL

„Sacolit-Com”, în temeiul art. 44 al. (3) Codul de executare al Republicii Moldova,

a declarat că bunurile agricole (recolta anului 2013) au fost gajate în favoarea BC

„Energbank” SA.

Asupra grâului și rapiței (recolta anului 2014) la situația din 30 septembrie

2013 nu erau stabilite careva interdicții sau grevări, respectiv se aflau în circuitul

civil.

Toate actele întocmite în procesul de executare au fost expediate în adresa

debitorilor la 07 octombrie 2013 și recepționate contrasemnătură la 09 octombrie

sechestrului, care avea extindere și asupra roadei din anul 2013 și 2014, SRL

„Sacolit-Com” nu-și mai putea realiza dreptul de a greva prin gaj convențional în

favoarea terților bunurile ce se aflau la păstrarea societății. Mai mult ca atât,

încheierea de aplicare a măsurii de asigurare din 30 septembrie 2013, inclusiv

procesul-verbal de sechestru a bunurilor din aceeași dată, au rămas în vigoare prin

neatacare.

Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 24 decembrie 2013, a fost admisă

acțiunea reclamantului și dispusă încasarea în mod solidar de la debitorii SRL

„Sacolit-Com” și Țolov Andrei a sumei de 4101539,16 lei.

Deoarece hotărârea judecătorească nu a fost contestată, a devenit irevocabilă

din data de 24 ianuarie 2014. Drept urmare SRL „Rinax-TVR” s-a adresat la 27

februarie 2014 către notarul Țurcan Daniela cu un demers privind înregistrarea

gajului legal. La aceeași dată, la orele 17.12, notarul a acceptat demersul și a

efectuat înscrierea în Registrul bunurilor mobile asupra avizului de înregistrare a

gajului legal, suma totală a gajului constituitnd 2299000 lei.

La 01 martie 2014 reclamantul a expediat în adresa societății debitoare

înștiințarea privind înregistrarea gajului legal, care a fost recepționată la 04 martie

2014, însă la 21 martie 2014 SRL „Rinax-TVR” a primit de la BC „Energbank”

SA informația precum că ultima la 28 octombrie 2013 a încheiat contractul de gaj

asupra acelorași bunuri – viitoarea roadă a anului 2014.

Reclamantul invocă nulitatea absolută a contractului de gaj fără număr din

28 octombrie 2013 și confirmarea de înregistrare a gajului convențional nr. 210268

din 28 octombrie 2013, ora 12.39, deoarece la situația din acea dată exista

procesul-verbal de sechestru din 30 septembrie 2013 emis de executorul

judecătoresc Constantiniuc Vladislav, care a și constituit temeiul juridic al gajului

legal din 27 februarie 2014.

2

În circumstanțele date, SRL „Sacolit-Com” nu era în drept de a greva prin

gaj convențional în favoarea terților bunurile care anterior au fost sechestrate.

Cere reclamantul declararea nulității contractului de gaj fără număr din 28

octombrie 2013 încheiat între SRL „Sacolit-Com” și BC „Energbank” SA, cu

radierea din Registrul gajului bunurilor mobile a înscrisurilor făcute în baza acestui

contract de gaj.

Ulterior, la 13 iunie 2014, SRL „Rinax-TVR” a depus cerere de asigurare a

acțiunii (f.d.74, vol. I), care a fost admisă prin încheierea Judecătoriei Taraclia din

13 iunie 2014, fiind aplicat sechestru pe bunurile ce aparțin SRL „Sacolit-Com”

(recolta cerealelor pe anul 2014), amplasare în raionul Taraclia, or. Taraclia.

Nefiind de acord cu încheierea judecătorească, SRL „Sacolit-Com” și BC

„Energbank” SA au contestat-o în ordine de recurs.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 iulie 2014, au fost admise

recursurile declarate de SRL „Sacolit-Com” și BC „Energbank” SA, casată

încheierea Judecătoriei Taraclia din 13 iunie 2014 și soluționată problema în fond,

fiind respinsă cererea SRL „Rinax-TVR” de asigurare a acțiunii (f.d. 109, vol. I).

La 29 septembrie 2014 reclamantul a depus o cerere de extindere a

pretențiilor privind declararea nulității contractului de gaj fără număr din 20 martie

2014 încheiat între SRL „Sacolit-Com” și BC „Energbank” SA, cu radierea din

Registrul gajului bunurilor mobile a înscrisurilor făcute în baza acestuia; declararea

nulității contractului de gaj fără număr din 15 mai 2014 încheiat între SRL

„Sacolit-Com” și BC „Energbank” SA, cu radierea din Registrul bunurilor mobile

a înscrisurilor făcute în baza contractului de gaj fără număr din 15 mai 2014

(f.d.150-151, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 30 septembrie 2014, reclamantul

SRL „Rinax-TVR” a fost obligat de a achita taxa de stat și de a prezenta dovada de

plată a acesteia la cererea privind extinderea pretențiilor (f.d.167, vol. I), iar prin

încheierea din 20 noiembrie 2014 a fost restituită reclamantului cererea de

extindere a pretențiilor în legătură cu neachitarea taxei de stat (f.d.192, vol. I).

În urma recursului declarat de către avocatul Pidghirnîi Radu, în interesele

SRL „Rinax-TVR”, Curtea de Apel Cahul a pronunțat la 16 februarie 2015 decizia

prin care a dispus admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Judecătoriei

Taraclia din 20 noiembrie 2014 și restituirea pricinii la rejudecare la faza primirii

cererii de extindere a pretențiilor (f.d.242-245, vol. I).

La 14 octombrie 2016 BC „Energbank” SA a depus cerere cu privire la

explicarea deciziei Curții de Ape Cahul din 16 februarie 2015 (f.d.4, vol. III), în

motivarea căreia a indicat că prima instanță corect prin încheierea din 30

septembrie 2014 nu a dat curs cererii de extindere a pretențiilor pe motiv de

neachitare a taxei de stat. SRL „Rinax-TVR” însă, fără a se conforma termenului

legal, a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Taraclia din 20 noiembrie 2014.

Deși BC „Energbank” SA a invocat tardivitatea recursului declarat, Curtea de Apel

Cahul prin decizia din 16 februarie 2015 a admis recursul formulat, a casat

încheierea din 20 noiembrie 2014 și a dispus restituirea pricinii la faza de primire a

cererii de extindere a pretențiilor, motivându-și soluția pe faptul că reclamantului

3

nu i-a fost comunicat termenul, volumul și condițiile stabilite de instanță pentru

achitarea taxei de stat.

Nu sunt întemeiate nici argumentele SRL „Rinax-TVR” precum că este

ilegală impunerea cu taxă de stat a cerințelor suplimentare, de vreme ce acțiunea de

bază nu a fost impusă cu o astfel de plată pecuniară, or art. 88 al. (2) CPC indică

contrariul.

În afara ședințelor de judecată, prima instanță a admis cererea SRL „Rinax-

TVR” de reclamare a probelor, iar BC „Energbank” SA a recepționat demersul

instanței privind furnizarea informației, care de fapt nu se referă esența cauzei.

În circumstanțele date, Curtea de Apel Cahul urmează să explice băncii dacă

este necesar și obligatoriu pentru prima instanță de a adopta careva acte

judecătorești asupra fondului pricinii, în situația în care cauza a fost restituită abia

la faza primirii cererii de extindere a pretențiilor; dacă urmează prima instanță să

adopte o încheiere de nu dat curs a cererii de extindere a pretențiilor și să

determine termenul, volumul și condițiile pentru achitarea taxei de stat; dacă

urmează instanța să emită o încheiere de nu dat curs a acțiunii inițiale și să

determine termenul, volumul și condițiile pentru achitarea taxei de stat; dacă a

constatat și/sau reținut Curtea de Apel Cahul precum că recursul declarat de SRL

„Rinax-TVR” este unul tardiv și dacă recurentul a prezentat motive ce ar justifica

depășirea termenului legal de declarare a cererii de recurs; care au fost

circumstanțele obiective ce au determinat instanța de recurs de a admite recursul

formulat de SRL „Rinax-TVR”; s-a luat în considerație faptul că la ședința din 20

noiembrie 2014 a participat și reprezentantul SRL „Rinax-TVR”, care la aceeași

dată a recepționat contrasemnătură încheierea de restituire a cererii de extindere a

pretențiilor.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 09 decembrie 2016, a fost respinsă

cererea de explicare a deciziei Curții de Apel Cahul din 16 februarie 2015.

Prin decizia Curții Supreme de justiție din 22 februarie 2017 a fost respins

recursul declarat de Banca Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni, și

menținută încheierea instanței de apel (f.d. 54, vol. III).

La 21 martie 2017, Banca Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând

admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de recurs cu rejudecarea

recursului.

Prin încheierea Curții Supreme de justiție din 28 iunie 2017 a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Banca Comercială

“Energbank” Societate pe Acțiuni împotriva deciziei instanței de recurs.

La 21 august 2017 Banca Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni a

depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de corectare a greșelilor din decizia

Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de

Justiție din 28 iunie 2017.

În motivarea cererii a indicat că în decizia Curții Supreme de Justiție din 22

februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 a fost

indicată greșit calitatea procesuală a Băncii Comerciale “Energbank” Societate pe

4

Acțiuni în loc de copârât a fost indicată calitatea procesuală de intervenient

accesoriu.

Astfel, susține că în cadrul procesului judiciar Banca Comercială

“Energbank” Societate pe Acțiuni a formulat o cerere privind schimbarea calității

procesuale din intervenient accesoriu în copîrît, care a fost admisă prin încheierea

Judecătoriei Taraclia din 20 noiembrie 2014, Banca Comercială “Energbank”

Societate pe Acțiuni fiind atrasă în proces în calitate de copîrît.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiți, consideră cererea Băncii Comerciale

“Energbank” Societate pe Acțiuni cu privire la corectarea greșelilor întemeiată și

care urmează a fi admisă, potrivit următoarelor circumstanțe.

În conformitate cu art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, la cererea

participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile

sau omisiunile din hotărîre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori

materiale sau de calcul evidente.

La caz se constată că în cadrul procesului judiciar Banca Comercială

“Energbank” Societate pe Acțiuni a formulat o cerere privind schimbarea calității

procesuale din intervenient accesoriu în copîrît (f.d. 195-196, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 20 noiembrie 2014 cererea Băncii

Comerciale “Energbank” Societate pe Acțiuni a fost admisă, fiind atrasă în proces

în calitate de copîrît (f.d. 197, vol. I).

Respectiv, s-a stabilit că la redactarea deciziei Curții Supreme de Justiție din

22 februarie 2017, adoptată în urma examinării recursului declarat de către Banca

Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni împotriva încheierii Curții de Apel

Cahul din 09 decembrie 2016, prin care a fost respinsă cererea de explicare a

deciziei Curții de Apel Cahul din 16 februarie 2015 și a încheierii Curții Supreme

de Justiție din 28 iunie 2017 adoptată în urma examinării cererii de revizuire a

deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017 depusă de către Banca

Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni, prin care cererea de revizuire a fost

respinsă ca inadmisibilă, emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a

Societății cu răspundere limitată „Rinax-TVR” împotriva Societății cu răspundere

limitată „Sacolit-Com”, intervenient accesoriu Banca Comercială „Energbank”

societate pe acțiuni cu privire la declararea nulității contractului de gaj, a fost

comisă o eroare indicându-se greșit calitatea procesuală a Bancii Comerciale

„Energbank” societate pe acțiuni și anume „intervenient accesoriu” în loc de

„copîtît”.

Astfel, reieșind din cele expuse, în baza art. 249 alin. (1) și (2), art. 270

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de

Banca Comercială “Energbank” Societate pe Acțiuni cu privire la corectarea

greșelilor din decizia Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017 și încheierea

Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 și de a corecta eroarea strecurată în

decizia Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017 și încheierea Curții

5

Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, prin indicarea corectă a calității procesuale

a Bancii Comerciale “Energbank” Societate pe Acțiuni.

În conformitate cu art. 249, art. 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se admite cererea Bancii Comerciale “Energbank” Societate pe Acțiuni cu

privire la corectarea greșelilor admise în decizia Curții Supreme de Justiție din 22

februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017.

Se corectează greșeala strecurată în decizia Curții Supreme de Justiție din 22

februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 emise în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată

„Rinax-TVR” împotriva Societății cu răspundere limitată „Sacolit-Com”,

intervenient accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acțiuni cu

privire la declararea nulității contractului de gaj prin: - substituirea în decizia Curții

Supreme de Justiție din 22 februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție

din 28 iunie 2017 a sintagmei „intervenient accesoriu” cu sintagma „copîtît”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

6