3ra-1106/17 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-1106/17 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Stănilă dosarul nr. 3ra-1106/17

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

1 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vera

Munteanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Verei Munteanu

împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la contestarea actelor

administrative

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Diana Vașchevici, casată integral hotărârea Judecătoriei

Bălți din 27 septembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a cerinței

Verei Munteanu cu privire la repunerea în termen a cererii de chemare în judecată

și respinsă acțiunea ca tardivă

constată:

La 26 februarie 2016, Vera Munteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Bălți, intervenient accesoriu Diana Vașchevici cu

privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit extrasului din registrul bunurilor

imobile, dânsa este proprietara a 83% cotă-parte din lotul de teren din str. Libertății

53, mun. Bălți, cu suprafața de 0,04 ha, iar vecină cu ea și coproprietară a aceluiași

bun imobil este și Diana Vașchevici.

Indică că din cauza conflictelor existente între ea și Diana Vașchevici

privind modul de folosire a lotului de teren, a inițiat un litigiu în instanța de

judecată prin care a solicitat de a fi stabilită modalitatea de partajare a lotului de

teren cu nr. cadastral XXXXX, cu separarea cotelor-părți deținute de ambele, cu

stabilirea hotarelor.

Menționează că potrivit raportului de constatare a specialistului nr. 02 din

12 februarie 2015 a fost stabilit că conform contractului de vânzare-cumpărare

nr. 3800 din 9 iulie 2008, Diana Vașchevici a procurat 17% din terenul cu

1

suprafața de 0,004ha, iar conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 4291 din

20 aprilie 2011 ea Vera Munteanu a procurat 83% din terenul cu suprafața de 0,004

ha.

Relevă că potrivit aceluiași raport de constatare s-a mai constatat că Diana

Vașchevici a construit adăugător anexa cu suprafața de 29,3 m2 și la momentul

actual terenul aflat sub construcții alcătuiește 62 m2, însă luând în considerație că

este necesar a asigura imobilul cu drum de acces pentru exploatarea și deservirea în

corespundere cu cerințele tehnico-normative și sanitare, suprafața va fi mai mare

decât cele 17% și că partajarea sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX în

natură conform cotelor deținute, nu este posibilă.

Subliniază că a solicitat de la Primăria municipiului Bălți și Direcția

arhitectură și construcții a Primăriei municipiului Bălți, informație cu privire la

eliberarea pe numele Dianei Vașchevici a certificatului de urbanism, autorizației de

construcție precum și altor acte privind edificarea construcției adiacente.

Notează că prin răspunsul nr. 02-11/124 din 22 iunie 2015 al Direcției

arhitectură și construcții a Primăriei municipiului Bălți i s-a comunicat că pe

numele Dianei Vașchevici nu a fost emis certificat de urbanism pentru proiectare și

nici autorizație de construire.

Remarcă că a adresat o plângere în adresa Inspecției de Stat în Construcții

privind stabilirea legalității construcției cu suprafața de 29,3 m2 din

str. Libertății 53, mun. Bălți.

Iar, prin răspunsul Inspecției de Stat în Construcții nr. 182-735 din

1 octombrie 2015, i s-a comunicat că Diana Vașchevici este proprietara imobilului

din str. Libertății 53, ap. 3 și că conform certificatului de urbanism nr. 214 din

13 aprilie 2009 a fost elaborat proiectul pentru construirea anexei la apartament,

fiind eliberată și autorizația de construire nr. 189 din 8 iulie 2009, iar în baza

procesului-verbal de recepție finală nr. 10/02 din 28 octombrie 2013, construcția a

fost înregistrată la Oficiului cadastral teritorial Bălți.

Menționează că la 23 octombrie 2015 a depus către Primăria municipiului

Bălți cererea prealabilă nr. M2353/84, prin care a solicitat anularea certificatului de

urbanism nr. 214 din 13 aprilie 2009, anularea autorizației de construire nr. 189

din 8 iulie 2009, anularea procesului-verbal de recepție finală a anexei la

apartamentul din str. Libertății nr. 53, mun. Bălți precum și a procesului-verbal de

recepție finală la terminarea lucrărilor anexei la apartamentul din str. Libertății

nr. 53, mun. Bălți, eliberate pe numele Dianei Vașchevici, însă Primăria

municipiului Bălți până în prezent nu i-a expediat niciun răspuns.

Consideră că eliberarea certificatului de urbanism nr. 214 din 13 aprilie 2009

de către Primăria municipiului Bălți, a avut loc cu încălcarea prevederilor

legislative și anume a prevederilor art. 3 din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind

executarea lucrărilor de construcție.

Având în vedere dispozițiile art. 3 alin. (1) pct. d) din Legea nr. 163 din

9 iulie 2010 privind executarea lucrărilor de construcție, relevă că legislatorul a

prevăzut expres că pentru eliberarea certificatului de urbanism, este prevăzută

anexarea acordului autentificat de notar al coproprietarilor de imobil/teren, ceea ce

nu a fost prezentat de către Diana Vașchevici la depunerea documentelor pentru

2

obținerea certificatului de urbanism, pentru proiectare, din motiv că dânsa ca

coproprietar al bunului imobil din str. Libertății 53, mun. Bălți nu a participat la

întocmirea unui asemenea acord.

Cu referire la dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, consideră că certificatul de urbanism

nr. 214 din 13 aprilie 2009 a fost emis contrar prevederilor legii. Totodată,

invocând prevederile art. 12 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010

privind executarea lucrărilor de construcție, consideră că și autorizația de

construire nr. 189 din 8 iulie 2009 este ilegală.

Menționează că la data de 17 decembrie 2015, în termenul prevăzut de

legislație în vigoare, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

municipiului Bălți, intervenient accesoriu Diana Vașchevici cu privire la

contestarea actelor administrative.

Explică că dat fiind faptul că este persoană în etate, nu a avut posibilitatea de

a se deplasa la Judecătoria Bălți de a se interesa de soarta dosarului, mai mult că

nici prin intermediul oficiului poștal nu a fost înștiințată despre soarta dosarului.

Relevă că la data de 26 februarie 2016 a depus la Judecătoria Bălți cerere de

a face cunoștință cu materialele cauzei, unde a aflat că prin încheierea Judecătoriei

Bălți din 6 ianuarie 2016, cererea de chemare în judecată a fost restituită.

Notează că nu a cunoscut despre restituirea cererii de chemare în judecată

dispusă prin încheierea Judecătoriei Bălți din 6 ianuarie 2016, despre care a aflat

doar la 26 februarie 2016.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 10 alin. (1), 11, 12, 351,

377 Cod civil, art. 116, 166 CPC, art. 3, 6, 12 din legea nr. 163 din 9 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 26 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Solicită repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, admiterea

acțiunii, anularea certificatului de urbanism nr. 214 din 13 aprilie 2009, anularea

autorizației de construire nr. 189 din 8 iulie 2009, anularea procesului-verbal de

recepție finală a anexei la apartamentul din str. Libertății 53, mun. Bălți, anularea

procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor anexei la apartament din

str. Libertății nr. 53, mun. Bălți, eliberate pe numele Dianei Vașchevici.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 27 septembrie 2016, acțiunea Verei

Munteanu a fost repusă în termen.

A fost admisă acțiunea și anulate certificatul de urbanism nr. 214 din

13 aprilie 2009, autorizația de construire nr. 189 din 8 iulie 2009, procesul-verbal

de recepție la terminarea lucrărilor nr. 05/01 din 10 mai 2013 și procesul-verbal de

recepție finală nr. 10/02 din 28 octombrie 2013, toate emise pe numele Dianei

Vașchevici și legate de construcția anexei la apartamentul din str. Libertății 53,

mun. Bălți.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, a fost admis apelul

declarat de Diana Vașchevici, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din

27 septembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cerința Verei

Munteanu privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată și respinsă

acțiunea ca tardivă.

3

La 3 august 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Vera Munteanu a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în

vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca neîntemeiată și ilegală.

Menționează că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea în raport cu

circumstanțele cauzei.

Indică că în urma recepționării la data de 12 octombrie 2015 a copiilor

certificatului de urbanism nr. 214 din 13 aprilie 2009, autorizației de construcție

nr. 189 din 8 iulie 2009, procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor cu

nr.05/01 din 10 mai 2013 și procesului-verbal de recepție finală cu nr. 10/02 din

28 octombrie 2013, la data de 23 octombrie 2015 le-a contestat cu cerere

prealabilă, solicitând anularea acestora.

Relevă că nu a primit răspuns la cererea prealabilă, iar drept consecință la

data de 17 decembrie 2015 a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria

Bălți, în vederea anulării actelor administrative menționate.

Susține că după depunerea cererii de chemare în judecată, în scurt timp s-a

adresat la cancelaria Judecătoriei Bălți pentru a afla soarta cererii, unde i-a fost

comunicat să aștepte citația pe care o va primi la adresa de la domiciliu.

Menționează că nu a primit niciun act de la instanța de judecată, motiv

pentru care s-a dresat avocatului său, care a consultat portalul Judecătoriei Bălți,

unde nu au fost publicate careva încheieri, informații sau citații în privința acțiunii

sale.

Indică că în consecință a depus o cerere la Judecătoriei Bălți pentru a afla

soarta acțiunii sale, unde la data de 26 februarie 2016, reprezentantul cancelariei

civile i-a comunicat că la data de 6 ianuarie 2016, acțiunea ei a fost restituită.

Relevă că pentru a nu tergiversa examinarea cauzei, în aceeași zi a repetat a

depus prezenta cerere de chemare în judecată.

Având în vedere prevederile art. 111 alin. (3) CPC, susține că prima instanță

a stabilit cert și just că termenul de adresare în instanța de judecată cu prezenta

cerere de chemare în judecată a fost depășit din motive întemeiate, or în perioada

17 decembrie 2015 - 26 februarie 2016 dânsa nu a cunoscut despre soarta cererii

depuse.

Consideră că instanța de apel nejustificat a respins cerința de repunere în

termen a cererii de chemare în judecată.

Este de opinia, recurenta, că în temeiul prevederilor art. 277 Cod civil, odată

cu depunerea cererii de chemare în judecată la data de 17 decembrie 2015,

termenul de prescripție a fost întrerupt până la data de 26 februarie 2016.

Obiectează că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 271 și

277 Cod civil și a respins acțiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție.

Insistă că prin respingerea acțiunii ca tardivă, dreptul ei de a avea acces la

justiție nu a fost respectat, a fost lipsită de posibilitatea de a avea acces la o instanță

și că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 8 iunie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 154) și care a fost recepționată de către recurentă la data de 14 iunie 2017,

ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 155).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 mai 2017, în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vera Munteanu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Vera Munteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vera Munteanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vera Munteanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

6