2rh-189/17 — incasarea datoriei

Prima instanță: S. Ghercavii dosarul nr. 2rh-189/17

Instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A.Garbuz

Instanța de recurs: V. Doagă, I. Druță, M. Pitic

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Ion Druță, Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire declarată de către reprezentantul Întreprinderii

Mixte ,,INCASO” Societate cu răspundere limitată, avocatul Natalia Covaliov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte

,,INCASO” Societate cu răspundere limitată împotriva Irinei Baraneț cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017, prin care a fost

respins recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă ,,INCASO” Societate cu

răspundere limitată și menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 03 mai 2016, ÎM ,,INCASO” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Irinei Baraneț cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, ÎM „Terra Salubritate” SRL, în

calitate de operator, investită de către Primăria mun. Bălți în baza contractului de

concesiune, a prestat în mod continuu cantitativ și calitativ serviciile publice de

evacuare a deșeurilor tuturor beneficiarilor/utilizatorilor de pe teritoriul mun. Bălți,

inclusiv și beneficiarul pârât Irina Baraneț, locuitoare a mun. Bălți, str. Karasiov, 93.

Menționează că, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 11/57 din 28

noiembrie 2013, a fost aprobat tariful pentru prestarea serviciilor de salubrizare pe

teritoriul mun. Bălți, reieșind din calculul lunar pentru o persoană care locuiește în

fondul locativ menajat în sumă de 15,75 lei și din sectorul locativ privat suma de 26,

50 lei.

Susține că, pentru serviciile prestate de operator pârâta a acumulat o datoria în

sumă de 2 479,20 lei, pe care refuză să o achite benevol, iar conform art. 619 Cod civil,

pentru neachitarea datoriei la data scadentă i-a fost calculată o dobândă de întârziere în

mărime de 737,27 lei.

Solicită, încasarea din contul Irinei Baraneț în beneficiul ÎM ,,INCASO” SRL a

datoriei în sumă de 2 479,20 lei, a sumei de 737,27 lei, cu titlu de dobândă de întârziere,

1

a sumei de 270 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și a sumei de 800 lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 31 ianuarie 2017, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La data de 22 februarie 2017, reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul

Natalia Covaliov, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri de admiterea a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 nu a fost dat curs cererii

de apel depusă de către reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul Natalia Covaliov,

fiind acordat apelantei termen până la data de 25 aprilie 2017, ora 09:00 pentru

prezentarea cererii de apel motivate și dovada achitării taxei de stat în sumă de 202,50

lei, concomitent, comunicându-i-se despre posibilitatea restituirii apelului în cazul

neândeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2017, a fost restituită cererea de

apel depusă de către reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul Natalia Covaliov,

cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motiv că apelanta nu s-a conformat

indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 04 aprilie 2017, și anume nu a

prezentat cererea de apel motivată și dovada de achitare a taxei de stat.

La data de 23 mai 2017, reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul Natalia

Covaliov, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu transmiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 05 iulie 2017 a fost respins recursul

declarat de către reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul Natalia Covaliov și

menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2017.

La data de 11 iulie 2017, reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL, avocatul Natalia

Covaliov a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din

05 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de

Supreme de Justiție din 05 iulie 2017 și emiterea unei noi decizii de casare a încheierii

Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2017 cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine

de apel.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că, potrivit răspunsului oferit de Poșta

Moldovei, care anterior nu a putut fi prezentat, la data de 20 aprilie 2017, ora 17:55 a

recepționat scrisoarea nr. DS2060011147AR cu cererea de apel destinată Curții de

Apel Bălți în cauza civilă SRL „INCASO” împotriva Irinei Baraneț. La data de 25

aprilie 2017, ora 23:56 scrisoarea a fost expediat spre biroul de destinație. La data de

26 aprilie 2017, ora 08:33, Poșta Moldovei a livrat scrisoarea destinatarului.

Consideră că prin restituirea cererii de recurs revizuentului i-a fost îngrădit dreptul

fundamental la un proces echitabil și accesul liber la justiție.

Susține că, potrivit art. 112 alin. (3) Cod de procedură civilă, cererea de apel

motivată și dovada de achitare a taxei de stat predate la Oficiul poștal la data de 20

aprilie 2017, au fost depuse în termen. Respectiv, circumstanțele invocate constituie

temei de depunere a cererii de revizuire în baza art. art. 448, 449 Cod de procedură

civilă.

2

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, în speță nu consideră necesară prezența participanților la proces, astfel cererile

de revizuire urmează a fi examinate fără înștiințarea participanților la proces.

Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală

irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii, c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces, e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei

a căror revizuire se cere, e) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către

Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins

cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale

rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reânnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

3

Colegiul reține că cererea de revizuire depusă de reprezentantul ÎM ,,INCASO”

SRL, avocatul Natalia Covaliov a fost formulată în temeiul art.449 lit. b.) Cod de

procedură civilă.

Raportând conținutul normelor invocate de revizuentă ca temei al revizuirii la

textul legii, Colegiul reține că dezacordul revizuentei cu soluția instanței de recurs, prin

relatarea situației în viziunea sa, nu este motiv de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b)

Codul de procedură civilă.

În acest sens, este de menționat că circumstanțele noi – descoperite, sunt

totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până

la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că, pentru a invoca temeiul indicat de revizuentă este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să existe anterior

pronunțării hotărârii, dar revizuentei să-i devină cunoscută ulterior.

Colegiul menționează că circumstanța invocată de către revizuentă, drept temei

de reexaminare a litigiului din speță – informația eliberată de Poșta Moldovei - a existat

la momentul examinării pricinii și putea fi cunoscută de către revizuentă și respectiv,

nu poate fi apreciată ca circumstanță nouă și nu poate constitui temei de revizuire.

Prin urmare, înscrisul menționat supra nu poate servi drept temei de admitere a

cererii de revizuire, deoarece nu este o circumstanță nouă în condițiile art. 449 lit. b)

CPC.

Or, Colegiul reiterează că circumstanțele noi care pot constitui temei de revizuire

trebuie să nu fie cunoscute revizuentului, însă să existe anterior pronunțării hotărîrii,

cu condiția că se dovedește că s-au întreprins măsuri pentru a le afla.

La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă,

circumstanțele invocate de către revizuent ca temei de revizuire, nu pot influența

soluția adoptată.

Astfel, chiar și dacă revizuienta ar fi deținut la momentul examinării pricinii pe

cale ordinară informația eliberată de Poșta Moldovei, acest fapt nu ar fi influențat

soluția instanței.

Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca

c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor

juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării

procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de

Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici într-un caz de a

efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și nici

4

existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru

reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea

este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui

incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs

Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul ÎM ,,INCASO” SRL,

avocatul Natalia Covaliov împotriva deciziei Curții de Supreme de Justiție din 05 iulie

2017.

În conformitate cu art. 453 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

reprezentantul Întreprinderii Mixte ,,INCASO” Societate cu răspundere limitată,

avocatul Covaliov Natalia împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 iulie

2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte

,,INCASO” Societate cu răspundere limitată împotriva Irinei Baraneț cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac .

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Mariana Pitic

5