3ra-1142/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Bălți dosarul nr. 3ra-1142/2017

judecător: A. Donos

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți

judecători: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Neutral Com”, prin intermediul avocatului Valentina Moruz,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Neutral Com” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Neutral Com” și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 decembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 18 august 2016 SRL „Neutral Com” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Biroul Vamal Bălți (reorganizat în Biroul Vamal Nord) cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 08 iulie 2016 a expediat

în adresa Biroului Vamal Bălți cerere prealabilă, prin care a solicitat restituirea

sumei de 16 489,17 lei, încasate în mod ilegal de la SRL „Neutral Com”.

La 27 iulie 2016 reclamantul a recepționat răspunsul nr. 28/11-11536 din

26 iulie 2016 de la Biroul Vamal Bălți, prin care ultimul a refuzat să restituie

suma menționată și a respins cererea prealabilă.

Consideră răspunsul ilegal, invocând că, la 24 iunie 2016 a depus pe

contul Biroului Vamal Bălți o anumită sumă de bani pentru perfectarea

procedurilor vamale. În aceiași zi, fără nici o preîntâmpinare ori preaviz, Biroul

Vamal Bălți a ridicat din suma depusă 16 489 lei.

Susține că despre acest fapt a fost anunțat directorul întreprinderii SRL

„Neutral Com” prin intermediul telefonului de către colaboratorii Biroului Vamal

Bălti.

La 28 iunie 2016 a solicitat prezentarea informației în baza cărui act ori în

baza cărei norme de drept a fost ridicată suma de 16 489 lei.

Biroul Vamal Bălți a comunicat că suma reținută constituie penalitate

pentru neachitarea obligației vamale stabilite prin decizia de regularizare nr. 123

1

din 25 septembrie 2014, calculată pentru perioada 25 septembrie 2014 -16

februarie 2016.

A mai indicat reclamantul că, decizia de regularizare nr. 123 din 25

septembrie 2014 a fost contestată în instanța de judecată, iar în urma negocierilor

a fost încheiată o tranzacție de împăcare, prin care SRL „Neutral Com” și Biroul

Vamal Bălți au indicat condițiile și modalitatea de realizare a tranzacției.

Conform tranzacției SRL „Neutral Com” urma să achite suma de 127 332

lei, dintre care 114 984,24 lei cu titlu de obligație vamală și 12 348,41 lei cu titlu

de penalitate. Iar pârâtul s-a obligat să retragă cererea de executare silită a

obligației vamale pe procedura de executare nr. 88s-693/14 din 03 decembrie

2014.

Procesul de judecată privind anularea deciziei de regularizare a durat puțin

peste un an, iar reprezentanții Biroului Vamal nu au înaintat o acțiune

reconvențională privind majorarea cuantumului pretențiilor în ceia ce ține de

calcularea penalității în baza deciziei de regularizare, dimpotrivă au semnat

tranzacția de împăcare cu suma de 127 332 lei indicată inițial la înaintarea acțiunii

în judecată.

Totodată, părțile au declarat că după semnarea și realizarea tranzacției de

împăcare nici una dintre părți nu va formula careva pretenții una față de cealaltă,

pe marginea încasării datoriei, cheltuielilor de judecată suportate în cadrul

procesului civil, iar în caz de inițiere a procesului judiciar acesta urmează a fi

încetat.

În baza tranzacției de împăcare a fost pronunțată încheierea judecătorească

din 02 martie 2016, prin care tranzacția a fost confirmată și procesul a fost încetat.

În partea dispozitivă a încheierii judecătorești din 02 martie 2016 s-a indicat că

după semnarea și realizarea tranzacției părțile nu vor formula careva pretenții una

față de cealaltă, iar în caz de inițiere a procesului acesta va fi încetat.

Susține reclamantul că, reieșind din dispozitivul încheierii rezultă că

înaintarea cărorva pretenții după intrarea în vigoare a hotărârii sunt ilegale și

neîntemeiate, nemaivorbind despre încasarea cărorva sume în mod samavolnic și

ilegal în baza unor relații încetate printr-o hotărâre judecătorească. Din momentul

semnării tranzacției de împăcare și până la intrarea în vigoare a hotărârii

judecătorești pârâtul nu a înaintat careva pretenții cu privire la încasarea

suplimentară a penalității, astfel încasarea sumelor menționate sunt aținui ilegale

întreprinse de către Biroul Vamal Bălți, prin care s-au încălcat drepturile și

libertățile SRL „Neutral Com”.

Prin răspunsul la cererea prealabilă Biroul Vamal invocă că, potrivit art.

228 Cod Fiscal, penalitatea se calculează fără a emite vreo decizie. Această normă

este aplicabilă situației când obligația de achitare a taxelor nu a fost stinsă, așa

cum a procedat Biroul Vamal Bălți la întocmirea deciziei de regularizare,

indicând în acea decizie și penalitate fără a emite careva acte suplimentare. După

devenirea irevocabilă a hotărârii judecătorești nu mai pot fi calculate careva

penalități asupra unui litigiu încetat. Pârâtul în răspunsul din 26 iulie 2016 indică

la faptul că obiect al litigiului în contencios administrativ l-a constituit decizia de

regularizare nr. 123 din 25 septembrie 2014, iar suma de 16 489 lei ridicată

2

ulterior din contul SRL „Neutral Com” cu titlu de penalitate nu a constituit obiect

al litigiului în dosarul menționat, motiv pentru care tranzacția de împăcare nu se

răsfrânge și asupra sumei de 16 489 lei, încasată ulterior. Ținând cont de faptul că

sumele indicate în decizia de regularizare au fost achitate de către SRL „Neutral

Com” prin intermediul IFS Bălți din contul restituirii TVA, Biroul Vamal Bălți nu

urma să mai calculeze careva penalități. SRL „Neutral Com” a stins obligația

vamală și Biroul Vamal Bălți a acceptat modalitatea de stingere a datoriei fără a

invoca careva pretenții suplimentare.

Solicită, reclamantul SRL „Neutral Com”, obligarea Biroului Vamal Bălți

la restituirea sumei de 16 489,17 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 decembrie 2016 a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de SRL „Neutral Com”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09 decembrie 2016, SRL

„Neutral Com” a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017 s-a respins apelul

declarat de SRL „Neutral Com” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 08

decembrie 2016.

La 30 iunie 2017, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților

la proces copia deciziei motivate (f.d. 116).

La 15 august 2017, prin intermediul oficiului poștal SRL „Neutral Com”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 15 august 2017, împotriva deciziei instanței de apel din 30 mai 2017,

în termen, în cazul în care copia deciziei motivate a fost expediată recurentului la

30 iunie 2017 (f.d. 116), și recepționată de ultimul la 04 iulie 2017, conform

avizului de recepție (f.d. 117).

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiate decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au aplicat eronat

normele de drept material, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Totodată, în susținerea recursului, a invocat că instanțele de judecată greșit

au aplicat speței prevederile art. 228, alin. (1), (4) Cod fiscal și art. 129, alin. (22)

Cod vamal, fapt care a dus la emiterea unei hotărâri ilegale.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

3

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 septembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până al examinarea recursului intimații nu au depus referință, în vederea

exprimării poziției vis-a-vis de recursul declarat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, SRL „Neutral Com”, prin

intermediul avocatului Valentina Moruz în cererea de recurs nu a invocat nici

unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul

de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

4

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL

„Neutral Com”, prin intermediul avocatului Valentina Moruz, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Neutral Com”,

prin intermediul avocatului Valentina Moruz, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

5