2ra-1609/17 — partajarea bunurilor comune

Dosarul nr. 2ra-1609/17

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Nina

Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandra Plăcintă

și Dalla Torre Andrea împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva privind partajarea bunurilor

comune,

împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 04 octombrie 2011, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea au

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva cu privire la

încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea în natură a bunului imobil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că din extrasul Registrului bunurilor

imobile rezultă că bunurile imobile nr. cadastrale xxxxx și xxxxx aparțin cu drept de

proprietate: 1/9 cotă-parte ideală Alexandrei Plăcintă în temeiul contractului de schimb

nr.6093 din 14 august 2008; 2/3 cote-părți ideale lui Dalla Torre Andrea în temeiul

contractului de schimb nr. 1014 din 20 februarie 2008 și 1/9 cotă-parte ideală în temeiul

contractului de schimb nr. 1568 din 14 martie 2008; 1/9 cotă-parte ideală Ninei

Ermolic-Dmitrieva în temeiul contractului de moștenitor nr. 1-864 din 25 iulie 1987 si

încheierii judecătoriei raionului Lenin din 27 iulie 1989. Bunurile imobile nr.

cadastrale xxxxx și xxxxx le aparțin cu drept de proprietate pe cote-părți ideale.

Au invocat că nu pot intra în curtea comună și poarta de la intrare este mereu

închisă. Au fost mai multe tentative de a intra în curtea comună pentru a efectua

reparații, însă, pârâta le-a interzis și a avut un comportament agresiv amenințându-i cu

cuțitul.

Au solicitat reclamanții încetarea proprietății comune pe cote-părți a casei de

locuit individuale cu suprafața totală de 141,4 m2, nr. cadastral xxxxx, a casei de locuit

individuale cu suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx amplasate în xxxxx,

partajarea în natură a bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

La 24 octombrie 2012, avocatul Dumitru Harea, în interesele Alexandrei Plăcintă

și Dalla Torre Andrea a depus cerere de modificare a temeiului și obiectului acțiunii,

prin care a solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea cu atribuirea

în proprietate exclusivă reclamanților bunul imobil în schimbul sultei acordate pârâtei,

evacuarea acesteia împreună cu bunurile din bunul imobil și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 16 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost

admisă acțiunea Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea: a fost partajată casa de

locuit cu suprafața totală de 141,4 m2 , nr. cadastral xxxxx și casa de locuit cu suprafața

totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx, amplasate în xxxxx; a fost atribuit Alexandrei

Plăcintă 1/8 cotă-parte și lui Dalla Torre Andrea 7/8 cote-părți din bunurile imobile

respective; s-a încasat de la Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul

Ninei Ermolic-Dmitrieva sulta în mărime de 25000 Euro pentru 1/9 cota-parte deținută

în bunurile imobile amplasate în str. Tighina 19, mun. Chișinău; s-a evacuat Nina

Ermolic-Dmitrieva împreună cu bunurile sale.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit ca

fiind tardiv apelul depus de Ermolic-Dmitrieva Nina.

Prin decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de către Ermolic-Dmitrieva Nina și a fost menținută încheierea Curții

de Apel Chișinău din 06 august 2014.

Prin încheierea din 22 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ermolic-Dmitrieva Nina împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2014.

La data de 11 mai 2016, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea, prin

intermediul avocatului Dumitru Harea, au înaintat o cerere privind adoptarea unei

hotărâri suplimentare.

În motivarea cererii au indicat că prin hotărârea din 16 mai 2014 a judecătoriei

Centru, mun. Chișinău s-a dispus: a partaja între coproprietari casa de locuit individuală

cu suprafața totală de 141,4 m2, nr. cadastral xxxxx și casa de locuit individuală cu

suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx, amplasate în xxxxx, atribuind aceste

imobile în proprietate comună pe cote-părți reclamanților Alexandra Plăcintă - 1/8

cotă- parte ideală și Dalla Torre Andrea - 7/8 cotă-parte ideală. Totodată, prin această

hotărîre s-a dispus încasarea din contul reclamanților Alexandra Plăcintă și Dalla Torre

Andrea în beneficiul pârâtei Ermolic-Dmitrieva Nina o sultă în mărime echivalentă cu

25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă-parte din casa de locuit individuală amplasată în

xxxxx, cu evacuarea pârâtei împreună cu bunurile sale din casa de locuit amplasată în

xxxxx.

Au mai comunicat reclamanții că, la data de 06 mai 2016, Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău a refuzat în primirea spre executare a hotărârii judecătoriei Centru,

mun. Chișinău nr.2- 98/14 din 16 mai 2014, din motiv că instanța de judecată hotărând

partajarea caselor de locuit între Alexandra Plăcintă (1/8) și Dalla Torre Andrea (7/8),

nu a indicat cât li s-au atribuit acestora din contul a 1/9 cotă-parte ce era deținută de

Ermolic-Dmitrieva Nina, pentru a putea înregistra casele de locuit după reclamanții

Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea și a radia dreptul la 1/9 cotă-parte al lui

Ermolic-Dmitrieva Nina din Registrul bunurilor imobile.

Totodată, instanța de judecată dispunând încasarea din contul reclamanților în

beneficiul pârâtei a sultei în mărime de 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă-parte din

2

casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, nu a indicat în dispozitivul hotărârii

numărul cadastral al casei de locuit individuale la care se face trimitere, nu a indicat și

a doua casă de locuit individuală. Or, 1/9 cotă-parte Ermolic- Dmitrieva Nina deținea

din ambele case de locuit.

Au afirmat reclamanții că, instanța de judecată a dispus evacuarea pârâtei

împreună cu bunurile sale din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx,

neindicând aici numărul cadastral al acestei case și totodată, nu a indicat că aceasta se

evacuează din ambele case de locuit în care deținea 1/9 cotă-parte. Or, partajarea între

reclamanți s-a făcut în privința ambelor case de locuit din xxxxx.

Menționează reclamanții că întâmpină dificultăți în legătură cu punerea în

executare a hotărârii judecătorești.

Astfel, au solicitat reclamanții adoptarea unei hotărâri suplimentare în pricina

civilă intentată la cererea Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea împotriva Ninei

Ermolic-Dmitreva privind partajarea bunurilor comune și anume a emite o hotărâre

judecătorească suplimentară prin care să se indice: mărimea cotelor-părți care li s-au

atribuit reclamanților Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea din contul a 1/9 cotă-

parte deținută de pârâta Ermolic-Dmitrieva Nina în casele de locuit din str. Tighina 19,

mun. Chișinău, numere cadastrale xxxxx și xxxxx; se radiază din Registrul bunurilor

imobile dreptul la 1/9 cotă-parte ai lui Ermolic-Dmitrieva Nina din casele de locuit

amplasate în xxxxx, numere cadastrale xxxxx și xxxxx; la capitolul încasării din contul

reclamanților în beneficiul pârâtei a sultei în mărime de 25000 Euro în schimbul a 1/9

cotă-parte din casa de locuit individuală, amplasată în xxxxx, să se indice în

dispozitivul hotărârii numărul cadastral al casei de locuit individuale la care se face

trimitere de instanță, să se indice și a doua casă de locuit individuală cu numărul

cadastral al acesteia, pentru că Ermolic-Dmitrieva Nina deținea din ambele case de

locuit a câte 1/9 cotă-parte; la capitolul dispunerii evacuării pârâtei împreună cu

bunurile sale din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, să se indice că se

evacuează din ambele case de locuit amplasate în xxxxx cu indicarea numerelor

cadastrale ale acestor imobile xxxxx și xxxxx.

Prin hotărârea suplimentară din 06 octombrie 2016 a judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, cererea de eliberare a hotărârii suplimentare a fost admisă parțial și s-a emis

o hotărâre suplimentară prin care: s-au indicat numerele cadastrale xxxxx și xxxxx a

bunului imobil din xxxxx, la cerința de încasare din contul reclamanților Alexandra

Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul pârâtei Ermolic-Dmitrieva Nina a sultei în

mărime echivalentă cu 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă parte din casa de locuit

individuală amplasată în xxxxx; s-a evacuat Ermolic-Dmitrieva Nina din casele de

locuit individuale, amplasate în xxxxx, cu numere cadastrale xxxxx și xxxxx; în rest,

cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Ermolic-Dmitrieva Nina, menținută hotărârea suplimentară din 06 octombrie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și s-a încasat de la Ermolic-Dmitrieva Nina

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei.

La data de 05 iulie 2017, Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului

Rotaru Vitalie, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii.

3

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod eronat legea și normele dreptului material nu a aplicat legea care urma să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și nu a constatat și elucidat pe

deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 30 martie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la

data de 25 aprilie 2017, în textul recursului, recurentul, indică că, copia deciziei a fost

recepționată de către avocatul său la data de 04.07.2017, însă, careva date despre

recepționarea acesteia lipsesc. Recursul declarat la data de 05 iulie 2017 se consideră

a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin

intermediul avocatului Rotaru Vitalie, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin

intermediul avocatului Rotaru Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului

Rotaru Vitalie, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin

intermediul avocatului Rotaru Vitalie, împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5