2ra-1609/17 — partajarea bunurilor comune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunurilor comune
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1609/17 — partajarea bunurilor comune (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1609/17 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. V. Sandu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu) Î N C H E I E R E 18 octombrie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva privind partajarea bunurilor comune, împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 04 octombrie 2011, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea în natură a bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că din extrasul Registrului bunurilor imobile rezultă că bunurile imobile nr. cadastrale xxxxx și xxxxx aparțin cu drept de proprietate: 1/9 cotă-parte ideală Alexandrei Plăcintă în temeiul contractului de schimb nr.6093 din 14 august 2008; 2/3 cote-părți ideale lui Dalla Torre Andrea în temeiul contractului de schimb nr. 1014 din 20 februarie 2008 și 1/9 cotă-parte ideală în temeiul contractului de schimb nr. 1568 din 14 martie 2008; 1/9 cotă-parte ideală Ninei Ermolic-Dmitrieva în temeiul contractului de moștenitor nr. 1-864 din 25 iulie 1987 si încheierii judecătoriei raionului Lenin din 27 iulie 1989. Bunurile imobile nr. cadastrale xxxxx și xxxxx le aparțin cu drept de proprietate pe cote-părți ideale.
Au invocat că nu pot intra în curtea comună și poarta de la intrare este mereu închisă. Au fost mai multe tentative de a intra în curtea comună pentru a efectua reparații, însă, pârâta le-a interzis și a avut un comportament agresiv amenințându-i cu cuțitul. Au solicitat reclamanții încetarea proprietății comune pe cote-părți a casei de locuit individuale cu suprafața totală de 141,4 m2, nr. cadastral xxxxx, a casei de locuit individuale cu suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx amplasate în xxxxx, partajarea în natură a bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.
1 La 24 octombrie 2012, avocatul Dumitru Harea, în interesele Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea a depus cerere de modificare a temeiului și obiectului acțiunii, prin care a solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea cu atribuirea în proprietate exclusivă reclamanților bunul imobil în schimbul sultei acordate pârâtei, evacuarea acesteia împreună cu bunurile din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 16 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău, a fost admisă acțiunea Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea: a fost partajată casa de locuit cu suprafața totală de 141,4 m2 , nr. cadastral xxxxx și casa de locuit cu suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx, amplasate în xxxxx; a fost atribuit Alexandrei Plăcintă 1/8 cotă-parte și lui Dalla Torre Andrea 7/8 cote-părți din bunurile imobile respective; s-a încasat de la Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul Ninei Ermolic-Dmitrieva sulta în mărime de 25000 Euro pentru 1/9 cota-parte deținută în bunurile imobile amplasate în str. Tighina 19, mun. Chișinău; s-a evacuat Nina Ermolic-Dmitrieva împreună cu bunurile sale. Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit ca fiind tardiv apelul depus de Ermolic-Dmitrieva Nina.
Prin decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de către Ermolic-Dmitrieva Nina și a fost menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 august 2014. Prin încheierea din 22 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ermolic-Dmitrieva Nina împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2014. La data de 11 mai 2016, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea, prin intermediul avocatului Dumitru Harea, au înaintat o cerere privind adoptarea unei hotărâri suplimentare. În motivarea cererii au indicat că prin hotărârea din 16 mai 2014 a judecătoriei Centru, mun.
Chișinău s-a dispus: a partaja între coproprietari casa de locuit individuală cu suprafața totală de 141,4 m2, nr. cadastral xxxxx și casa de locuit individuală cu suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx, amplasate în xxxxx, atribuind aceste imobile în proprietate comună pe cote-părți reclamanților Alexandra Plăcintă - 1/8 cotă- parte ideală și Dalla Torre Andrea - 7/8 cotă-parte ideală. Totodată, prin această hotărîre s-a dispus încasarea din contul reclamanților Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul pârâtei Ermolic-Dmitrieva Nina o sultă în mărime echivalentă cu 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă-parte din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, cu evacuarea pârâtei împreună cu bunurile sale din casa de locuit amplasată în xxxxx.
Au mai comunicat reclamanții că, la data de 06 mai 2016, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a refuzat în primirea spre executare a hotărârii judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr.2- 98/14 din 16 mai 2014, din motiv că instanța de judecată hotărând partajarea caselor de locuit între Alexandra Plăcintă (1/8) și Dalla Torre Andrea (7/8), nu a indicat cât li s-au atribuit acestora din contul a 1/9 cotă-parte ce era deținută de Ermolic-Dmitrieva Nina, pentru a putea înregistra casele de locuit după reclamanții Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea și a radia dreptul la 1/9 cotă-parte al lui Ermolic-Dmitrieva Nina din Registrul bunurilor imobile.
Totodată, instanța de judecată dispunând încasarea din contul reclamanților în beneficiul pârâtei a sultei în mărime de 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă-parte din 2 casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, nu a indicat în dispozitivul hotărârii numărul cadastral al casei de locuit individuale la care se face trimitere, nu a indicat și a doua casă de locuit individuală. Or, 1/9 cotă-parte Ermolic- Dmitrieva Nina deținea din ambele case de locuit. Au afirmat reclamanții că, instanța de judecată a dispus evacuarea pârâtei împreună cu bunurile sale din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, neindicând aici numărul cadastral al acestei case și totodată, nu a indicat că aceasta se evacuează din ambele case de locuit în care deținea 1/9 cotă-parte.
Or, partajarea între reclamanți s-a făcut în privința ambelor case de locuit din xxxxx. Menționează reclamanții că întâmpină dificultăți în legătură cu punerea în executare a hotărârii judecătorești. Astfel, au solicitat reclamanții adoptarea unei hotărâri suplimentare în pricina civilă intentată la cererea Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea împotriva Ninei Ermolic-Dmitreva privind partajarea bunurilor comune și anume a emite o hotărâre judecătorească suplimentară prin care să se indice: mărimea cotelor-părți care li s-au atribuit reclamanților Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea din contul a 1/9 cotă- parte deținută de pârâta Ermolic-Dmitrieva Nina în casele de locuit din str. Tighina 19, mun.
Chișinău, numere cadastrale xxxxx și xxxxx; se radiază din Registrul bunurilor imobile dreptul la 1/9 cotă-parte ai lui Ermolic-Dmitrieva Nina din casele de locuit amplasate în xxxxx, numere cadastrale xxxxx și xxxxx; la capitolul încasării din contul reclamanților în beneficiul pârâtei a sultei în mărime de 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă-parte din casa de locuit individuală, amplasată în xxxxx, să se indice în dispozitivul hotărârii numărul cadastral al casei de locuit individuale la care se face trimitere de instanță, să se indice și a doua casă de locuit individuală cu numărul cadastral al acesteia, pentru că Ermolic-Dmitrieva Nina deținea din ambele case de locuit a câte 1/9 cotă-parte; la capitolul dispunerii evacuării pârâtei împreună cu bunurile sale din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx, să se indice că se evacuează din ambele case de locuit amplasate în xxxxx cu indicarea numerelor cadastrale ale acestor imobile xxxxx și xxxxx.
Prin hotărârea suplimentară din 06 octombrie 2016 a judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cererea de eliberare a hotărârii suplimentare a fost admisă parțial și s-a emis o hotărâre suplimentară prin care: s-au indicat numerele cadastrale xxxxx și xxxxx a bunului imobil din xxxxx, la cerința de încasare din contul reclamanților Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul pârâtei Ermolic-Dmitrieva Nina a sultei în mărime echivalentă cu 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă parte din casa de locuit individuală amplasată în xxxxx; s-a evacuat Ermolic-Dmitrieva Nina din casele de locuit individuale, amplasate în xxxxx, cu numere cadastrale xxxxx și xxxxx; în rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Ermolic-Dmitrieva Nina, menținută hotărârea suplimentară din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și s-a încasat de la Ermolic-Dmitrieva Nina cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei. La data de 05 iulie 2017, Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii. 3 În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat legea și normele dreptului material nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 30 martie 2017. Conform materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 25 aprilie 2017, în textul recursului, recurentul, indică că, copia deciziei a fost recepționată de către avocatul său la data de 04.07.2017, însă, careva date despre recepționarea acesteia lipsesc. Recursul declarat la data de 05 iulie 2017 se consideră a fi declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 4 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului Rotaru Vitalie, împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.