2rh-110/18 — partajarea bunurilor comune

Dosarul nr. 2rh-110/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Vieru, N. Craiu, O. Sternioală)

Î N C H E I E R E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de Nina Ermolic-Dmitrieva,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandra Plăcintă și

Dalla Torre Andrea împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva privind partajarea bunurilor

comune,

împotriva încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La data de 04 octombrie 2011, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea au înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Ermolic-Dmitrieva cu privire la încetarea

proprietății comune pe cote-părți, partajarea în natură a bunului imobil și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că din extrasul Registrului bunurilor

imobile rezultă că bunurile imobile nr. cadastrale xxxxx, xxxxx aparțin cu drept de

proprietate: 1/9 cotă-parte ideală Alexandrei Plăcintă în temeiul contractului de schimb

nr.6093 din 14 august 2008; 2/3 cote-părți ideale lui Dalla Torre Andrea în temeiul

contractului de schimb nr. 1014 din 20 februarie 2008 și 1/9 cotă-parte ideală în temeiul

contractului de schimb nr. 1568 din 14 martie 2008; 1/9 cotă-parte ideală Ninei Ermolic-

Dmitrieva în temeiul contractului de moștenitor nr. 1-864 din 25 iulie 1987 si încheierii

judecătoriei raionului Lenin din 27 iulie 1989. Bunurile imobile nr. cadastrale xxxxx și

xxxxx le aparțin cu drept de proprietate pe cote-părți ideale.

Au invocat că nu pot intra în curtea comună și poarta de la intrare este mereu închisă.

Au fost mai multe tentative de a intra în curtea comună pentru a efectua reparații, însă,

pârâta le-a interzis și a avut un comportament agresiv amenințându-i cu cuțitul.

Au solicitat reclamanții încetarea proprietății comune pe cote-părți a casei de locuit

individuale cu suprafața totală de 141,4 m2, nr. cadastral xxxxx, a casei de locuit

individuale cu suprafața totală de 36,3 m2, nr. cadastral xxxxx amplasate în str. xxxxx,

partajarea în natură a bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

La 24 octombrie 2012, avocatul Dumitru Harea, în interesele Alexandrei Plăcintă și

Dalla Torre Andrea a depus cerere de modificare a temeiului și obiectului acțiunii, prin

care a solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți, partajarea cu atribuirea în

proprietate exclusivă reclamanților a bunului imobil în schimbul sultei acordate pârâtei,

evacuarea acesteia împreună cu bunurile din bunul imobil și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 16 mai 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost admisă

acțiunea Alexandrei Plăcintă și Dalla Torre Andrea: a fost partajată casa de locuit cu

suprafața totală de 141,4 m2 , nr. cadastral xxxxx și casa de locuit cu suprafața totală de

36,3 m2, nr. cadastral xxxxxx, amplasate în xxxxxx; a fost atribuit Alexandrei Plăcintă 1/8

cotă-parte și lui Dalla Torre Andrea 7/8 cote-părți din bunurile imobile respective; s-a

încasat de la Alexandra Plăcintă și Dalla Torre Andrea în beneficiul Ninei Ermolic-

Dmitrieva sulta în mărime de 25000 Euro pentru 1/9 cota-parte deținută în bunurile imobile

amplasate în strxxxxx; s-a evacuat Ninei Ermolic-Dmitrieva împreună cu bunurile sale.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit ca fiind

tardiv apelul depus de Ermolic-Dmitrieva Nina.

Prin decizia din 24 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul

declarat de către Ermolic-Dmitrieva Nina și a fost menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 06 august 2014.

Prin încheierea din 22 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ermolic-Dmitrieva Nina împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2014.

La data de 11 mai 2016, Plăcintă Alexandra și Dalla Torre Andrea, prin intermediul

avocatului Dumitru Harea, au înaintat o cerere privind adoptarea unei hotărâri

suplimentare.

Prin hotărârea suplimentară din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, cererea de eliberare a hotărârii suplimentare a fost admisă parțial și s-a emis o

hotărâre suplimentară prin care: s-au indicat numerele cadastrale xxxxx și xxxxx a bunului

imobil din str. xxxxx, la cerința de încasare din contul reclamanților Alexandra Plăcintă și

Dalla Torre Andrea în beneficiul pârâtei Ermolic-Dmitrieva Nina a sultei în mărime

echivalentă cu 25000 Euro în schimbul a 1/9 cotă parte din casa de locuit individuală

amplasată în str. xxxxx; s-a evacuat Ermolic-Dmitrieva Nina din casele de locuit

individuale, amplasate în str. xxxxxx, cu numere cadastrale xxxxx și xxxxx; în rest,

cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Ermolic-Dmitrieva Nina și a fost menținută hotărârea suplimentară din 06 octombrie

2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și s-a încasat de la Ermolic-Dmitrieva Nina

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 lei.

Prin încheierea din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Nina Ermolic-Dmitrieva, prin intermediul avocatului

Rotaru Vitalie, împotriva deciziei din 30 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 februarie 2018 Nina Ermolic-Dmitrieva a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea încheierii

contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare în Judecătoria Chișinău sediul Centru.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că instanța de recurs la pronunțarea

încheierii contestate nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

2

pentru soluționarea cauzei, fapt prin ce își exprimă dezacordul cu soluția adoptată și

consideră că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

A susținut că prin admiterea cererii reclamanților privind emiterea unei hotărâri

suplimentare s-a încălcat dreptul revizuentei la proprietatea privată garantat de Constituția

RM și s-a admis o îmbogățire fără justă cauză din motiv că pârâta deține câte 1/9 cotă-parte

din ambele imobile situate pe str. xxxxx, iar instanța de judecată a fost dusă în eroare prin

emiterea hotărârii suplimentare și admiterea îmbogățirii fără justă cauză.

A declarat că instanța de apel neîntemeiat a admis capătul de cerere privind evacuarea

apelantei din ambele case de locuit individuale, deoarece din momentul adresării în instanța

de judecată a intimaților până la etapa solicitării emiterii unei hotărâri suplimentare nu a

fost pusă în discuție, cât și solicitată prin anumite cereri evacuarea apelantei din cea de-a

doua casă individuală de locuit. Deși, în referința depusă de către reprezentantul legal al

apelantei s-a menționat acest fapt, iar instanța neîntemeiat a admis acest capăt de cerere

fără a motiva soluția adoptată.

A susținut că în decizia Curții de Apel, cât și în hotărârea primei instanțe este

menționat în mod expres: „ La 02 august 2011 s-au adresat Ninei Ermolic-Dmitrieva

solicitând împărțirea proprietății deținute pe cote-părți cu atribuirea de 1/9 cotă-parte ce

aparține pârâtei din bunurile imobile amplasate în str. xxxxx contra sumei de 37000 euro,

însă nu au primit răspuns”. Astfel, conform hotărârii primei instanțe suma inițială a fost

diminuată semnificativ oferindu-i-se până în final o sultă de 25000 euro cu mult sub limita

inițială de 37000 euro, ceea ce nu este echitabil și nu îi oferă petiționarei posibilitatea de

a-și procura o nouă locuință. Consideră că prin raportul de evaluare efectuat la comanda

intimaților, instanța de fond a fost dusă în eroare prin diminuarea semnificativă a sultei.

Totodată a menționat că din momentul efectuării evaluării până în prezent de către

Ermolic-Dmitreva Nina au fost efectuate lucrări semnificate de îmbunătățire a condițiilor

de trai inclusiv de reparare a gardului din sursele proprii, iar Delia Torre Andrea până în

prezent nu a efectuat lucrări de reparație și întreținere a bunului, astfel afectând situația în

general a întregului bun.

A precizat că conform contractului de schimb al imobilelor Plăcintă Alexandra a făcut

schimb de imobile în anul 2008 cu mama sa - Ermolic-Dmitrieva Elizaveta schimbând cota

parte de 1/9 din imobilul situat pe str. xxxxx, pe un apartament situat în sectorul Centru,

mun. Chișinău, prețul căruia depășește suma de 37000 euro. Deși, Ermolic-Dmitrieva

Elizaveta a fost exact în situația sa, dispunând de aceiași cotă-parte de care dispune și

revizuenta, acesteia i s-a propus, de facto, un schimb echitabil al imobilelor și nu i s-a oferit

o sultă sub formă bănească prin care nu își va putea asigura un loc de trai atât ei, cât și

copilului său grav bolnav care necesită îngrijiri medicale.

La fel, instanța nu a luat în considerare că pe teritoriul bunului imobil teren pentru

construcții mai sunt construite anexe care nu figurează în Registrul bunurilor imobile.

Astfel, prin neelucidarea acestor aspecte au fost încălcate prevederile art. 27, 29, 46

Constituției RM.

Conform raportului de expertiză nr. 707 din 08.04.14 (f.d. 60-69), întocmit de către

Centrul Național de Expertize Judiciare, valoarea pe piață a bunurilor imobile situate în

xxxxx este imposibilă de a fi determinată din cauza stării tehnice nesatisfăcătoare a

acestora. Însă, contrar acestei expertize intimații au efectuat un raport de evaluare întocmit

de către SRL „Geoinfositem”, care, în opinia revizuentei, este neîntemeiat și întocmit

contrar prevederilor legale, deoarece în concluzia expusă în raportul dat se observă o opinie

3

subiectivă a evaluatorului care a diminuat semnificativ sulta oferită petiționarei de către

instanța de judecată.

În consecință, revizuenta și-a axat poziția pe prevederile art. 449 lit. b) CPC.

Studiind materialele dosarului, cererea de revizuire, Colegiul consideră că cererea de

revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 448, alin.(2) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri

care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o

nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis

o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În conformitate cu art.453, alin.(1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul menționează că pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) CPC, este

important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinate

pentru judecarea justă a cauzei.

Revizuenta ca temei de declarare a cererii de revizuire a invocat că instanțele de

judecată la examinarea speței nu au elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei.

Colegiul remarcă că motivele expuse în prezenta cerere de revizuire nu corespund

temeiurilor prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

La capitolul dat, Colegiul reține că, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea

de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a

cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească o condiție esențială, adică să existe anterior pronunțării hotărârii, dar

revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Pe când, din cererea de revizuire rezultă că revizuenta doar a criticat încheierea

instanței de recurs, fără a aduce în fața instanței careva circumstanțele noi, fapte esențiale

ale pricinii ce au fost descoperite ulterior pronunțării actului de dispoziție contestat.

Mai mult ca atât, revizuenta a relatat circumstanțele speței, care au fost constatate și

elucidate pe deplin de către instanțele de judecată în cadrul judecării cauzei.

În contextul dat, Colegiul consideră că revizuenta nu a prezentat careva temeiuri care

ar corespunde caracteristicilor cerute de norma de drept indicată prin prisma art. 449 lit. b)

CPC ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

4

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Desființarea hotărârii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea

condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității

raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase a

CtEDO.

Concomitent, Colegiul reiterează asupra faptului că criticile revizuentei nu reprezintă

temei de înaintare a cererii de revizuire. Ori, revizuirea se justifică de regulă, prin aceea

că, involuntar instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea

atacată fie în raport cu materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu noile

împrejurări, apărute ulterior după pronunțarea hotărârii.

În atare circumstanțe, analizând argumentele invocate de către revizuentă în raport cu

prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul le va respinge, deoarece nu pot servi drept temei

de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei legale.

Din considerentele menționate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Nina Ermolic-Dmitrieva împotriva încheierii din 18

octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Ermolic-

Dmitrieva împotriva încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție adoptată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Țopa Viorel împotriva Băncii

Comerciale „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni, executorilor judecătorești Boțan

George și Ungureanu Oleg cu privire la anularea documentului executoriu.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5