3ra-1096/17 — accesul la informație, obligarea prezentării actelor solicitate

dosarul nr. 3ra-1096/17

prima instanță: Judecătoria Bălți – V. Pădurari

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – Iu. Grosu, A. Corcenco și A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Gordaș Valentina, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș

Valentina împotriva Întreprinderii Municipale ,,Direcția de Troleibuze din Bălți” cu

privire la accesul la informație, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 iunie

2017, prin care s-a respins apelul declarat de Gordaș Valentina și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă:

Gordaș Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Întreprinderii Municipale ,,Direcția de Troleibuze din Bălți” cu privire la accesul la

informație.

În motivarea cererii de chemare în judecată Gordaș Valentina a indicat că toți

electromotorii de serviciu din cadrul gospodăriei energetice din cadrul Întreprinderii

Municipale ,,Direcția de Troleibuze din Bălți” în număr de 17 persoane au fost

eliberați în legătură cu reducerea statelor de personal, însă, în scurt timp după

eliberare, persoanele menționate, cu excepția sa, au continuat să activeze la

întreprindere în temeiul unor acorduri încheiate în acest sens.

A precizat că la 27 aprilie 2016 a adresat pârâtului o petiție, prin care a

solicitat să-i fie expediată xerocopia ordinului cu număr de emitere necunoscut și care

presupune că a fost eliberat în luna martie 2015, prin care au fost încheiate careva

relații de serviciu cu persoanele care îndeplinesc funcțiile personalului de serviciu la

4 stații de tracțiune electrică și anexarea fișelor de post a persoanelor noi angajate.

Gordaș Valentina a mai indicat că având în vedere că au fost întreprinse

acțiuni în vederea eliberării sale din funcție în legătură cu reducerea statelor de

personal împreună cu cele 16 persoane, actele solicitate o vizează în mod direct, însă

în pofida acestor circumstanțe pârâtul a refuzat să-i elibereze informația solicitată.

Gordaș Valentina solicită obligarea Întreprinderii Municipale ,,Direcția de

Troleibuze din Bălți” să-i elibereze xerocopiile ordinului cu număr de emitere

necunoscut și care presupune că a fost eliberat în luna martie 2015, prin care au fost

încheiate careva relații de serviciu cu persoanele care îndeplinesc funcțiile

personalului de serviciu la 4 stații de tracțiune electrică cu anexarea fișelor de post a

acestor persoane noi angajate (f.d.2).

1

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2017 s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de Gordaș Valentina ca fiind neîntemeiată (f.d. 39, 45-

47).

La 28 februarie 2017 Gordaș Valentina a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2017, iar la 04 mai 2017 apel motivat

împotriva aceleași hotărâri (f.d. 43, 60-61).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 08 iunie 2017 a respins apelul declarat de

Gordaș Valentina și a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din 22 februarie 2017

(f.d. 79-82).

În motivarea soluției instanțele de judecată au indicat că furnizorul de

informație în procesul executării obligației de garantare a liberului acces la

informație, apriori oferirii informației, trebuie să: identifice informația solicitată

reieșind din solicitările formulate în cererea de acces la informație, solicitări care

trebuie formulate în așa mod încât să conțină detalii suficiente și concludente pentru

identificarea informației solicitate; să stabilească dacă informația solicitată cade sau

nu sub incidența prevederilor Legii privind accesul la informație; să stabilească

categoria de informație solicitată prin prisma prevederilor din Legea privind accesul

la informație: art. 6 - Informații oficiale, art. 7 – Informații oficiale cu accesibilitate

limitată, art. 8 – Accesul la informația cu caracter personal și să statueze asupra

oferirii informației.

Întreprinderea Municipală ,,Direcția de Troleibuze din Bălți” întemeiat a

respins cererea Valentinei Gordaș de acordare a informației, din considerentul că

aceasta ar cuprinde date cu caracter personal (date de identificare, date cu privire la

drepturile salariale), care sunt incluse în contractele de muncă. Totodată, furnizorul

de informație a explicat solicitantului că cererea formulată nu conține informație

suficientă pentru a fi identificată.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul Valentinei Gordaș că prima

instanța neîntemeiat a respins demersul cu privire la reclamarea cărții de ordine a

Întreprinderii Municipale ,,Direcția de Troleibuze din Bălți”, în condițiile în care

circumstanțele invocate de apelantă/reclamantă au fost probate prin certificatul

eliberat la 22 februarie 2017, prin care se confirmă că în luna martie 2015 în cadrul

întreprinderii nu au fost introduse funcții noi în statele de personal în serviciul

gospodăria energetică, care deservește stațiile de tracțiune electrică și că nu au fost

întocmite ordine de angajare în câmpul muncii, nu au fost semnate contracte

individuale de muncă și nu au fost întocmite fișe de post.

La 24 iulie 2017 prin intermediul oficiului poștal Gordaș Valentina a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2017, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

În motivarea cererii de recurs Gordaș Valentina a indicat că la 02 martie 2015 a

fost eliberată din serviciu de la Întreprinderea Municipală ,,Direcția de Troleibuze din

Bălți” în legătură cu reducerea statelor de personal, împreună cu alte 16 persoane.

Deși au fost eliberate din funcție, aceste 16 persoane au continuat să activeze la

întreprindere și să îndeplinească sarcini similare în baza unor acorduri încheiate cu

intimatul.

2

A mai indicat că a contestat ordinul prin care a fost eliberată din serviciu în

legătură cu reducerea statelor de personal, iar acțiunea sa a fost admisă prin hotărârea

primei instanțe din 16 decembrie 2015, menținută de instanțele ierarhic superioare.

A precizat că prin ordinul intimatului nr. 243 din 23 iulie 2016 a fost restabilită

în funcția deținută anterior, însă nu este clar în baza căror acte persoanele în număr de

16, care au fost eliberate concomitent cu dânsa, au continuat să activeze la

întreprindere, fapt pentru care a solicitat eliberarea actelor ce au stat la baza

continuării raporturilor de serviciu.

Având în vedere că nu a primit informația solicitată, la 25 mai 2016 a depus

prezenta cerere de chemare în judecată la Judecătoria Bălți, însă din motive

necunoscute această acțiune a fost înregistrată doar la 07 octombrie 2016.

După ce a făcut cunoștință cu materialele pricinii și-a dat seama că primul

exemplar al cererii de chemare în judecară înregistrat la 27 mai 2016 a fost distrus,

iar ștampila și numărul de înregistrare au fost aplicate pe cel de-al doilea exemplar și

având în vedere că era necesar de a expedia pârâtului un exemplar al cererii de

chemare în judecată, prima instanța a obligat-o să mai prezinte un exemplar al cererii.

A evidențiat că dacă cererea de chemare în judecată era să fie depusă în luna

octombrie 2016, instanța de judecată urma să o respingă în temeiul art. 17 alin. (1)

Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2010, însă pentru a

evita iscarea unei situații conflictuale din cauza înregistrării tardive a cererii de

chemare în judecată, prima instanță a început examinarea pricinii, însă în procedură

contencioasă, după care a dispus examinarea cauzei în ordinea contenciosului

administrativ.

În cadrul examinării pricinii a sugerat judecătorului să examineze materialele

cauzei nr. 2-1736/15, în care a contestat ordinul său de eliberare din funcție, și să se

convingă despre existența actelor solicitate, însă instanța de judecată a neglijat

cererea sa.

A evidențiat asupra faptului că prima instanță neîntemeiat a respins cererea cu

privire la reclamarea cărții de ordine a Întreprinderii Municipale ,,Direcția de

Troleibuze din Bălți”.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 11 septembrie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului o

copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective, dar intimatul nu a

prezentat referința în termenul stabilit, admisibilitatea recursului urmând a fi decisă în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Gordaș Valentina în cererea de recurs pe

baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La 21 iunie 2017 Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa Valentinei Gordaș

copia deciziei din 08 iunie 2017 (f.d. 83), care, conform avizului de recepție, a fost

primită de destinatar la 23 iunie 2017 (f.d. 84), fapt ce denotă că recurenta declarând

recursul la 24 iulie 2017, s-a încadrat în termenul de 2 luni acordat de legiuitor.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În speță, recursul a fost înaintat și semnat de Gordaș Valentina, partea în proces

care a declanșat acțiunea civilă, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul

de procedură civilă nu are incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a

fost examinat.

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod

de procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433

lit. b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Gordaș Valentina în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

Nu constituie temei de a declara recursul admisibil, argumentul că prima

instanță a început examinarea pricinii în ordinea procedurii contencioase, în condițiile

în care prin încheierea Judecătoriei Bălți din 24 octombrie 2016 s-a acceptat în

procedura contenciosului administrativ examinarea cererea de chemare în judecată

depusă de Gordaș Valentina (f.d. 9).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

4

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există

limitări implicit admise [cauza Stanev împotriva Bulgariei, 36760/06, 2012), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere. Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel. Având în vedere specificitatea instanței

de recurs, se poate admite că un formalism mai mare poate însoți procedura

prezentată în fața sa, în special atunci când procedura recursului urmează examinării

cauzei de către o instanță de prim grad, apoi de către o instanță de apel, ambele

beneficiind de deplină jurisdicție (Levages Prestations Services împotriva

Franței, 21920/93, 23 octombrie 1996, pct. 45).

Curtea Constituțională în pct. 27 din decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a

constatat că ținând cont de natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanța se

pronunță doar asupra aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără

participarea părților, în esență nu poate să afecteze accesul liber la justiție.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (Hansen vs. Norvegia, 2 octombrie 2014),

iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (Nersesyan vs.

Armenia, 19 ianuarie 2010).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de Gordaș Valentina în cererea de recurs poartă caracter

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gordaș Valentina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Luiza Gafton

5