3ra-1206/17 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Briceni Dosarul nr.3ra-1206/17 Judecător: A. Procopișina Curtea de Apel Bălți Judecători: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș ÎNCHEIERE 18 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Iuliana Oprea Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea Comercială „Linavan” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Linavan” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Briceni privind anularea actului de inspecție din 16 iunie 2016, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor în varianta inițială (tipizata DVV-1), revizuirea modului de calculare a plăților vamale după metoda 1, restituirea sumei încasate excedentar, încasarea prejudiciului nepatrimonial și a cheltuielilor de judecată , împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea Comercială „Linavan” Societate cu Răspundere Limitată și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Briceni din 06 februarie 2017, c o n s t a t ă: La 05 august 2016, SC „Linavan” SRL, a înaintat cerere în judecată în împotriva Biroului Vamal Briceni,

solicitând anularea actului de inspecție din 16 iunie 2016, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor în varianta inițială (tipizata DVV- 1), revizuirea modului de calculare a plăților vamale după metoda 1, restituirea sumei încasate excedentar, încasarea prejudiciului nepatrimonial și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, 16 iunie 2016 SC „Linavan” SRL pentru trecerea frontierei a mărfii deținea pachetul de documente care sunt obligatorii potrivit Ordinului Serviciului Vamal nr.01-1 din 04 ianuarie 2016 cu privire la lista actelor necesare la efectuarea controlului documentar, conform căruia este aprobată lista actelor necesare la efectuarea controlului documentar și notele explicative, executarea căruia s-a pus în sarcina șefilor birourilor vamale, ținut sub controlul departamentului venituri și control vamal, și anume: contract de vânzare- cumpărare nr.1/2016 din 04 ianuarie 2016, scrisoare de trăsură internațională prevăzută de Convenția Tir din 1975 (capitolul II) și de către Hotărîrea nr.1086 din 25 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea 1 carnetului TIR (Convenția TIR, 1975) 0181654 din15 iunie 2016, factura comercială (invoice) nr.35 din 15 iunie 2016, declarația privind valoarea în vamă a mărfii din 16 iunie 2016, declarația vamală a țării de export 805180000/2016/000705 din 15 iulie 2016, declarația electronică 805180000/6/000705 din 15 iunie 2016, contract de vânzare-cumpărare specificație nr.35 din 15 iunie 2016, permis de carantină pentru importul (tranzit) product AP0037363 din 20 mai 2016,

certificatul cheltuielilor de transport din 16 iunie 2016, actul de control fitosanitar 60/18-6010/BX-578058 din 15 iunie 2016, scrisori ale agenților economici oferta comercială din 19 aprilie 2016, prais-list din 19 aprilie 2016, contract de vânzare cumpărare specificație la contractul nr.35 din 15 iunie 2016, scrisori ale agenților economici, SC „Linavan” SRL având calitatea de cumpărător a produsului lemnos, prezentându-se la Biroul Vamal Briceni cu încărcăturile lemnoase, prezentând inițial declarația DVV-1 a valorii în vamă a mărfii însoțită de actele enumerate mai sus, a adeverit corectitudinea declarației vamale și totodată dacă documentele necesare au fost prezentate, Biroul Vamal Briceni urma să calculeze valoarea în vamă a mărfii după metoda 1 a Legii cu privire la tariful vamal, ceea ce nu a fost făcut încălcându-se vădit drepturile plătitorului vamal.

Ulterior colaboratorul vamal verificând corectitudinea declarației DVV-1 a motivat că documentele prezentate nu sunt suficiente pentru calcularea valorii în vamă a mărfii și că mai sunt necesare careva acte suplimentare pe care urma să le indice într-un document separat conform art.7 din Legea cu privire la tariful vamal, însă acest fapt nu a fost făcut, ceea ce constituie o încălcare a legislației vamale.

Mai notează reclamantul că potrivit documentelor eliberate de către Biroul Vamal Briceni, declarantului SC „Linavan”, SRL i s-a refuzat calcularea valorii în vamă a mărfii după metoda 1 pe motiv că nu a prezentat în vamă toate actele necesare, însă potrivit art. 7 alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunțată, declarantul, la cererea autorității vamale, este obligat să prezinte datele respective, cerință pe care declarantul SC „Linavan”, SRL a îndeplinit-o prezentând Biroului Vamal Briceni toate actele necesare calculării valorii în vamă a mărfii importate după metoda 1. Prin urmare, consideră SC „Linavan”, SRL, că urma să completeze tipizata DVV-1 (care cuprinde metoda 1) și nu DW-2 (care cuprinde metodele 2,3,4,5,6) pe care i-au dat-o spre completare colaboratorii Biroului Vamal Briceni, motivând că nu are actele necesare.

Menționează societatea reclamantă că, în rezultatul examinării declarației vamale Biroul Vamal Briceni a efectuat rectificări majorând valoarea plăților vamale stabilind că valoarea plăților vamale pentru marfa importată este de alta decât cea declarată de SC „Linavan”, SRL, calculată după o altă metodă decât cea prevăzută de art. 11 a Legii cu privire la tariful vamal.

Biroul Vamal Briceni efectuând vămuirea lotului de marfa, verificând corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă a aplicat eronat și din motive neînțelese de noi o altă metodă, în afară de cea stipulată la art. 11 a Legii cu privire la tariful vamal, cu toate că valoarea în vamă a fost posibil de determinat prin aplicarea metodei specificate la art.11 Legea cu privire la tariful vamal nr.l380 din 20 noiembrie 1997. Consideră societatea reclamantă că, mărimea plăților vamale calculate de către Biroul Vamal Briceni, raportate la suma declarată de SC „Linavan”, SRL contravine Codului vamal și Legii cu privire la tariful vamal nr.l380 din 20 noiembrie 1997. 2 Astfel, solicită societatea reclamantă anularea actului de inspecție din 16 iunie 2016 emis de către Biroul Vamal Briceni, în cazul importării mărfii lemnoase de către SC „Linavan”, SRL (CMR seria CR nr. 0181654), anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației vamale în varianta inițială (tipizata DVV-1).

Obligarea Biroului Vamal Briceni de a revizui modul de calculare a plăților vamale pentru marfa lemnoasă importată de către SC „Linavan”, SRL la data de 16 iulie 2016 (CMR seria CR nr. 0181654) potrivit metodei 1 (art. 11- metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, încasarea de la Biroul Vamal Briceni în folosul SC „Linavan”, SRL suma de 4 419,36 lei ceia ce constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1 și DVV-2,încasată excedentar la data de 16 iunie 2016 de către Biroul Vamal Briceni de la declarantul SC „Linavan”, SRL conform declarației privind valoarea în vamă a mărfurilor importate în valoare de 2624,00 USD, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a sumei de 5000 ca echivalent bănesc pentru reparația prejudiciului nepatrimonial, și încasarea sumei de 5000 lei sub formă de cheltuieli de asistență juridică și alte cheltuieli aferente examinării litigiului dat.

Prin hotărârea judecătoriei Briceni, din 06 februarie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de SC,,Linavan”,SRL s-a respins ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în prevederile legii. Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 14 februarie 2017, SC,,Linavan” SRL a declarat apel, prin care a solicita admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea înaintată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017 s-a respins apelul declarat de către SC,,Linavan” SRL și s-a menținut hotărârea Briceni, din 06 februarie 2017. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, SC,,Linavan”SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 30 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. 3 Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 30 mai 2017 a fost expediată recurentului la 17 iulie 2017. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 26 iulie 2017 în termen. Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod superficial argumentele invocate de către SC,,Linavan”SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie și materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză. Prin referința depusă la 12 octombrie 2017, Biroului Vamal Nord a solicitat declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de SC,,Linavan”SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de SC,,Linavan” SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 4 Supreme de Justiție consideră că recursul declarat SC,,Linavan” SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat de către SC,,Linavan,,SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SC,,Linavan”,SRL reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea Comercială „Linavan” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Iuliana Oprea Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5