2rc-685/17 — aplicarea masurilor de asigurare in cadrul procesului de insolvabilitate

dosarul nr. 2rc-685/2017

prima instanță: Curtea de Apel Bălți (N. Chircu)

D E C I Z I E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Găină Vladimir”,

în cauza civilă la cererea creditorului Cîrchelan Ștefan privind intentarea

procesului de insolvabilitate față de Gospodăria Țărănească „Găină Vladimir”,

împotriva încheierii din 12 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 04 iulie 2017, Cîrchelan Ștefan a depus în instanța de insolvabilitate cerere

introductivă solicitând intentarea procesului de insolvabilitate în privința GȚ „Găină

Vladimir” din motivul incapacității de plată.

Prin încheierea din 06 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis spre examinarea

cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința GȚ

„Găină Vladimir”, iar în scopul asigurării examinării juste și prompte a cererii s-a

dispus efectuarea următoarelor acțiuni: s-a aplicat interdicția de înstrăinare pe toate

bunurile imobile, mobile și mijloacelor de pe conturile bancare ale debitorului; s-a

aplicat interdicția de înstrăinare de către debitor a bunurilor sale; s-a suspendat actele

de executare intentate față de GȚ „Găină Vladimir”, urmăririle individuale ale

creditorilor, precum și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a

creanțelor acestora, contra debitorului.

La 11 iulie 2017, Cîrchelan Ștefan, prin intermediul avocatului Doga Cristina, a

depus cerere de aplicare a măsurilor de asigurare, prin care a solicitat pronunțarea unei

încheieri privind ridicarea dreptului administratorului Vladimir Găină de la

administrarea debitorului; desemnarea în funcție de administrator provizoriu al

debitorului - Svetlana Fanari; obligarea organelor de conducere a debitorului de a

transmite administratorului provizoriu informațiile solicitate de acesta, apreciate ca

fiind necesare, cu privire la activitatea și patrimoniul său, precum și la documentele

activității economice și de evidență contabilă, inclusiv ștampila întreprinderii, care vor

fi reținute de administratorul provizoriu spre documentate; aplicarea sechestrului

asupra corespondenței comerciale.

1

În motivarea cererii s-a invocat că, creditorul Cîrchelan Ștefan dispune la

08.04.2015 de o creanță scadentă nestinsă de către debitor în sumă de 185697,83 dolari

SUA și 520240 lei. În opinia sa, creditorul nu a reușit sub nici o formă până în prezent,

inclusiv prin intermediul a mai multor executori judecătorești să obțină stingerea

creanței sale din contul debitorului, în contextul în care conducerea GȚ „Găină

Vladimir” acordă împrumut terțelor persoane mijloace bănești în sumă de 8632500 lei

în condiții neelucidate și fără garanții reale. Astfel, necesitatea aplicării măsurilor de

asigurare se confirmă prin acțiunile pertinente deja întreprinse de debitor, contrar

drepturilor și a intereselor creditorilor.

Prin încheierea din 12 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis cererea depusă

de Cîrchelan Ștefan, prin intermediul avocatului Doga Cristina, de aplicare a măsurilor

de asigurare; s-a numit în funcție de administrator provizoriu al debitorului GȚ „Găină

Vladimir” – Svetlana Fanari, deținătoarea autorizației nr. 104 din 14.01.2015 cu

atribuțiile și drepturile prevăzute de art. 66 din Legea insolvabilității; s-a înlăturat

Vladimir Găină de la administrarea GȚ „Găină Vladimir”; s-a transmis spre păstrare

administratorului provizoriu bunurile ce aparțin cu drept de proprietate GȚ „Găină

Vladimir”, ce se află în posesia debitorului, precum și la alți terți.

La 28 iulie 2017, GȚ „Găină Vladimir” a declarat recurs împotriva încheierii din

12 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea acesteia.

În motivarea recursului s-a indicat că, încheierea contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material,

instanța de insolvabilitate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Menționează recurentul că, rezultând din prevederile art. 233 alin. (1) din Legea

insolvabilității, instanța de insolvabilitate va emite o hotărâre de declarare a gospodăriei

țărănești ca fiind insolvabilă și îi va intenta procedura simplificată a falimentului.

Gospodăriilor țărănești (de fermier) nu li se aplică perioada de observație. Deci, instanța

de insolvabilitate la examinarea cauzei nici nu era în drept să numească un administrator

provizoriu. Astfel, prin neaplicarea legii care urma a fi aplicată la examinarea cauzei,

precum și prin încălcarea drepturilor fundamentale ale omului manifestată prin

încălcarea dreptului la un proces echitabil, duc la ilegalitatea încheierii contestate și

necesitatea casării acesteia.

Studiind materialele cauzei, Colegiul notează că procesul de insolvabilitate este

un proces special, al cărui desfășurare este ghidat de Legea insolvabilității.

În conformitate cu art. 25 alin. (3) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

în baza cererii și a condițiilor indicate la alin. (2), instanța de insolvabilitate este în drept

să dispună, printr-o încheiere care poate fi atacată cu recurs de către debitor, ridicarea

totală sau parțială a dreptului debitorului de a administra întreprinderea odată cu

desemnarea unui administrator provizoriu, indicând și condițiile de exercitare a

conducerii debitorului de către acesta. Din momentul înlăturării debitorului de la

administrarea întreprinderii, atribuțiile de administrare și de dispoziție sânt cedate

administratorului provizoriu sub supravegherea instanței de insolvabilitate.

Astfel, având în vedere norma de drept enunțată supra, Colegiul menționează că

Legea insolvabilității prevede expres actele de dispoziție ale instanței de judecată ce se

supun contestării.

2

La caz, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate în dispozitivul încheierii

contestate în mod greșit a indicat că, aceasta nu se supune nici unei căi de atac, or,

încheierea instanței de insolvabilitate a Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2017, în partea

aplicării măsurilor de asigurare a acțiunii, în conformitate cu art. 25 alin. (3) Legea

insolvabilității și art. 181 alin. (1) Codul de procedură civilă, poate fi contestată cu

recurs.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs relevă că

încheierea a fost emisă de Curtea de Apel Bălți la 12 iulie 2017, iar cererea de recurs a

fost înregistrată la 28 iulie 2017, prin urmare recursul se consideră depus în termenul

prevăzut de lege.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii în partea contestată în raport cu

criticele formulate în recurs și materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, încheierea emisă de

instanța de insolvabilitate este întemeiată, iar recursul urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Conform art.1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Conform art. 12 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dreptul de a

depune cerere introductivă îl au: debitorul, creditorii, alte persoane indicate în prezenta

lege.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea

procesului de insolvabilitate și își poate argumenta creanțele și temeiurile de intentare

a procesului de insolvabilitate.

Conform art. 233 din Legea insolvabilității, în cel mult 30 de zile de la data

înregistrării cererii introductive, instanța de insolvabilitate va emite o hotărâre de

declarare a gospodăriei țărănești (de fermier) ca fiind insolvabilă și îi va intenta

procedura simplificată a falimentului. Gospodăriei țărănești (de fermier) nu i se aplică

procedura de observație. Prevederile art.136 se aplică în modul corespunzător, cu

excepțiile stabilite de prezentul capitol.

Conform art. 136 alin. (1), (5) din Legea insolvabilității, starea de insolvabilitate

a întreprinzătorului individual poate fi declarată de către instanța de insolvabilitate la

cererea debitorului sau a creditorului în privința obligațiilor pecuniare ajunse la

scadență și nestinse în termen, legate atât de activitatea de întreprinzător a debitorului,

cât și de activitățile cu caracter personal. Prevederile capitolelor II-IV se aplică în

modul corespunzător.

Iar, dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea insolvabilității statuează că, după ce

primește cererea introductivă spre examinare, instanța de insolvabilitate aplică măsurile

necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în

perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate.

3

Raportând la caz normele de drept citate supra, instanța de recurs reține că,

aplicarea măsurilor de asigurare în procesul de insolvabilitate este o condiție obligatorie

și se aplică inclusiv și la intentarea procesului de insolvabilitate a unei gospodării

țărănești.

Mai mult ca atât, aceste măsuri de asigurare sunt necesare pentru împiedicarea

modificării sau diminuării stării în care se află bunurile debitorului și vor acționa până

la data intentării procesului de insolvabilitate ori până la data respingerii cererii

introductive.

Deci, odată ce creditorul a depus cerere introductivă, instanța de insolvabilitate în

cazul admiterii spre examinare a cererii, poate aplica măsurile de asigurare față de

debitor în corespundere cu Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012.

În contextul dat, instanța de insolvabilitate conducându-se de prevederile Legii

insolvabilității corect a dispus prin actul de dispoziție contestat aplicarea măsurilor de

asigurare prin ridicarea dreptului de administrare al debitorului; desemnarea

administratorului/lichidatorului, stabilirea atribuțiilor acestuia.

Prin urmare, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs precum

că instanța de insolvabilitate la examinarea cauzei nu a aplicat legea care urma a fi

aplicată, îngrădind astfel drepturile fundamentale ale omului manifestate prin

încălcarea dreptului la un proces echitabil, nu pot servi temei pentru admiterea

recursului în sensul declarat.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel

Bălți din 12 iulie 2017, în partea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele

invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și

de a menține încheierea din 12 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Găină Vladimir”.

Se menține încheierea din 12 iulie 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza

civilă la cererea creditorului Cîrchelan Ștefan privind intentarea procesului de

insolvabilitate față de Gospodăria Țărănească „Găină Vladimir”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4