3ra-1065/17 — declararea nulității procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrierilor din registrul bunurilor imobile

prima instanță: A. Arhip nr. 3ra-1065/17 instanța de apel: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 11 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria satului Sturzovca raionul Glodeni în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Sturzovca împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” cu privire la declararea nulității procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria satului Sturzovca și menținută hotărârea primei instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 3 noiembrie 2015, Primăria satului Sturzovca, raionul Glodeni a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldtelecom”, intervenient accesoriu OCT Glodeni cu privire la declararea nulității procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a invocat că începând cu anul 1994, bunul imobil (stația de telefoane) cu numărul cadastral 4840209.043.01, amplasat în raionul Glodeni, sat. Sturzovca, evaluat la suma de 758547 lei, a aparținut cu drept de proprietate administrației publice locale, Primăriei sat. Sturzovca. Comunică că la 24 octombrie 2000, în temeiul procesului-verbal de recepție finală nr. 5 din 20 martie 1998, dreptul de proprietate asupra bunului imobil menționat a fost înregistrat după SA „Moldtelecom”. Insistă că bunul imobil, precum și terenul pe care acesta este construit aparține administrației publice locale. Indică că SA „Moldtelecom” nu a construit bunul imobil respectiv pentru a deveni proprietarul acestuia, iar printre actele deținute de către Întreprinderea de Stat Cadastru nu se regăsesc actele premergătoare procesului-verbal de recepție finală, și anume, certificatul de urbanism și autorizația de construcție.

1 Susține că lipsa acestor documente denotă că dreptul de proprietate asupra stației de telefoane nu putea fi dobândit de către pârât în temeiul unui proces-verbal de recepție finală, or, o astfel de recepție nu a avut loc după cum este prevăzut în Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 18 aprilie 1997. Consideră că dobândirea și înregistrarea de către SA „Moldtelecom” a dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile la 24 octombrie 2000 este contrară Legii, subsecvent fiind lovită de nulitate absolută, nulitate care se cere a fi constatată în temeiul art. 220 lit. a) Cod civil. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 220 lit. a) Cod civil, Regulamentului privind recepția construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 360 din 18 aprilie 1997, art. 166-167 CPC.

Solicită admiterea cererii, declararea nulității absolute a procesului-verbal de recepție finală nr. 5 din 20 martie 1998 și radierea înscrierilor existente din Registrul bunurilor imobile. Prin încheierea protocolară din 18 mai 2016, în proces a fost atrasă Agenția Proprietății Publice, în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 noiembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, a fost respins apelul declarat de Primăria satului Sturzovca, reprezentată de avocatul Oxana Melnic și menținută hotărârea primei instanțe. La 2 august 2017, Primăria satului Sturzovca a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată și hotărârea primei instanțe considerându-le ilegale și neîntemeiate. Remarcă că instanța de fond în hotărârea emisă a reținut faptele invocate de Primăria sat. Sturzovca, însă a respins acțiunea ca fiind tardivă, făcând referire la faptul că la caz se aplică legea din codul civil redacția anului 1964, iar Primarul sat. Sturzovca a cunoscut despre acțiunile respective din anul 2006-2007, însă nu s-a adresat cu cerere în instanța de judecată. Iar, instanța de apel prin decizia adoptată a concluzionat că circumstanțele cauzei au fost pe deplin stabilite de prima instanță. Consideră recurentul concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare ca fiind eronate, iar actele judecătorești emise cu încălcarea normelor de drept material.

Susține că instanțele de judecată nu au examinat speța prin prisma art. 220 și art. 217 alin. (3) Cod civil, or, nulitatea procesului-verbal de recepție finală și înregistrarea dreptului de proprietate se confirmă prin însuși procesul-verbal de recepție finală nr. 5, declarațiile martorilor, actele primare care demonstrează că imobilul litigios a fost construit de către fostul colhoz Sturzovca, ulterior fiind transmis către Primăria Sturzovca în contul datoriilor istorice, precum și prin actul 2 privind rezultatele inspecției financiare complexe la Primăria sat. Sturzovca raionul Glodeni pentru perioada 1 octombrie 2006 – 1 mai 2012. În opinia recurentului, speța dată nu poate avea termen de prescripție, deoarece bunul imobil litigios aparține Primăriei sat.

Sturzovca, adică locuitorilor satului, respectiv interesul este actual, deoarece se referă la încălcarea dreptului de proprietate, fiind un bun imobil de interes public. Insistă că acțiunea civilă la caz este imprescriptibilă. La 20 septembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal, SA „Moldtelecom” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Primăria satului Sturzovca ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 25 mai 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d.53 vol. II), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria satului Sturzovca raionul Glodeni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Primăria satului Sturzovca raionul Glodeni asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primăria satului Sturzovca raionul Glodeni ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Primăria satului Sturzovca raionul Glodeni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță 4