2rh-183/17 — anularea înscrierii în registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului imobil

2rh-183/17 — anularea înscrierii în registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 2rh-183/17

(Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău)

Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

(Curtea de Apel Chișinău)

Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, Iu. Bejenaru, I. Druță, N. Craiu

(Curtea Supremă de Justiție)

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru

Ion Druță, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de către Rusu Marcel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal

Chișinău împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, filiala Întreprinderii de

Stat „Cadastru”, Rusu Marcel, Rusu Lilia, intervenient principal Asociația Obștească

Centrul de resurse, analiză, documentare Monitoring cu privire la anularea înscrierii în

registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului imobil și cererea de

chemare în judecată a intervenientului principal Asociația Obștească Centrul de

resurse, analiză, documentare Monitoring împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Rusu Marcel, Rusu Lilia, Rusu Mihai, intervenient

accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/250 cu privire la anularea

înscrierii în registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, prin care a

fost respins recursul declarat de către Rusu Marcel, Rusu Lilia, Rusu Mihai și

menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 29 decembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 25 octombrie 2012, Consiliul municipal Chișinău s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la

anularea înscrierii în registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului

imobil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul încăperii nr. 77

amplasate pe bd. Negruzzi 1, mun. Chișinău cu numărul cadastral 01001104.01.077 în

temeiul art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28

1

decembrie 2006, precum și în baza actelor de constituire a bunului imobil ce se

regăsesc în dosarul cadastral. Încăperea dată, din momentul formării sale și până în

prezent, are de facto destinația de încăpere nelocativă, însă conform datelor din

registrul bunurilor imobile, statutul acesteia a fost modificat în apartament, mod de

folosință locativ.

Solicită Consiliul municipal Chișinău obligarea OCT Chișinău de a rectifica

înscrierea din Registrul bunurilor imobile cu privire la imobilul nr. 77 situat în mun.

Chișinău bd. Negruzzi 1, nr. cadastral 01001104.01.077, din statut de spațiu locativ în

încăpere cu destinație nelocativă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 aprilie 2013, acțiunea a

fost admisă cu obligarea OCT Chișinău de a rectifica înscrierea din Registrul

bunurilor imobile cu privire la imobilului nr. 77 situat în mun. Chișinău bd. Negruzzi

1, nr. cadastral 01001104.01.077, din statut de spațiu locativ în încăpere cu destinație

nelocativă.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 octombrie 2013, în

temeiul art. 449 lit. c) CPC, a fost admisă cererea de revizuire depusă de către Rusu

Marcel și casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 25 aprilie 2013 cu

rejudecarea cauzei. Totodată, au fost atrași în proces în calitate de pârâți Rusu Marcel

și Rusu Lilia.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 februarie 2014, a fost

atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Obștească Centrul de

resurse, analiză, documentare Monitoring.

La 20 noiembrie 2014, Asociația Obștească Centrul de resurse, analiză,

documentare Monitoring a depus cerere de intervenire în proces în calitate de

intervenient principal, înaintând totodată cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului municipal Chișinău, ÎS „Cadastru”, Rusu Marcel, Rusu Lilia, Rusu Mihai

cu privire la anularea înscrierii în registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii, Asociația Obștească Centrul de resurse, analiză,

documentare Monitoring a invocat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17

octombrie 2011, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 martie 2012,

a fost obligat Consiliul municipal Chișinău să emită actul administrativ prin care să

acorde în locațiune Asociației Obștești Centrul de resurse, analiză, documentare

Monitoring încăperile nelocative din bd. Negruzzi 1, mun. Chișinău pentru amplasarea

oficiului și desfășurarea activității statutare. Însă, la 06 septembrie 2012 Primăria mun.

Chișinău a emis dispoziția nr. 900-d, prin care a dispus eliberarea de către Direcția

generală locativ-comunală și amenajare a ordinului de repartiție pentru domiciliere

permanentă lui Rusu Marcel împreună cu soția și trei copiii în apartamentul nr. 77 cu

3 odăi, suprafața de 131 m.p. situat pe bd. Negruzzi 1, mun. Chișinău.

Solicită obligarea ÎS „Cadastru” să anuleze înscrierea prin care s-a modificat

destinația bunului imobil - încăperea nr. 77 din bd. Negruzzi 1, mun. Chișinău din

începere cu destinație nelocativă în încăpere cu destinație locativă.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2014, a fost

admisă cererea Asociației Obștești Centrul de resurse, analiză, documentare

Monitoring de intervenire în proces în calitate de intervenient principal și primită în

procedură acțiunea înaintată de către aceasta.

2

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 decembrie 2015, a fost

atrasă ACC nr. 55/250 în calitate de intervenient accesoriu în acțiunea civilă înaintată

de către intervenientul principal.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 decembrie 2015, au fost

admise acțiunile civile și obligat ÎS „Cadastru” să anuleze înscrierea prin care a fost

modificată destinația bunului imobil - încăperea nr. 77 amplasată în mun. Chișinău bd.

Negruzzi 1, nr. cadastral 01001104.01.077, din încăpere cu destinație nelocativă în

încăpere cu destinație locativă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, a fost respins apelul

declarat de Rusu Marcel, Rusu Lilia și Rusu Mihai și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 29 decembrie 2015.

La 15 august 2016, Rusu Marcel, Rusu Lilia și Rusu Mihai au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 29 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 decembrie

2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunilor.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, a fost respins

recursul declarat de către Rusu Marcel, Rusu Lilia, Rusu Mihai și menținută decizia

Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 29 decembrie 2015.

La 03 august 2017, Rusu Marcel a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, deciziei

Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 și hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 29 decembrie 2015, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la art. 449 lit. b) CPC, Rusu Marcel a

invocat că la emiterea deciziei din 14 decembrie 2016, instanța de recurs eronat și

intenționat nu a observat că la momentul repartizării în posesie și folosință dânsului și

membrilor familiei acestuia, bunul imobil conform datelor din Registrul bunurilor

imobile avea statut de încăpere cu destinație locativă cu suprafața totală de 131 m.p.,

inclusiv cea locativă de 55,1 m.p., fapt ce a permis legal eliberarea ordinului de

repartiție pentru domiciliere permanentă. De asemenea, instanțele de judecată investite

cu examinarea prezentei cauze, au aplicat la soluționarea litigiului norme de drept care

nu sunt aplicabile speței, fiind confundate noțiunile juridice ce reglementează

procedura de atribuire, asigurare, folosire și exploatare a două categorii și spații cu

destinație diferită – locativă și nelocativă.

Consideră revizuientul că prima instanță neîntemeiat a atras în proces în calitate

de intervenient principal și intervenient accesoriu Asociația Obștească Centrul de

resurse, analiză, documentare Monitoring și respectiv, ACC nr. 55/250, deoarece

asociațiile nu au nici o atribuție cu imobilul în litigiu, care aparține cu drept de

proprietate exclusivă Consiliului municipal Chișinău.

La 28 august 2017 în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de

revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la aceasta, însă

intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință la

prezenta cerere de revizuire.

3

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de către Rusu Marcel, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care: au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

La cazul prezentei spețe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că revizuientul Rusu Marcel

a invocat declarativ în calitate de temei de revizuire a deciziei Curții Supreme de

Justiție din 14 decembrie 2016 prevederile art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu a indicat

care sunt acele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care i-au devenit cunoscute

și ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

În acest sens, se reține că, în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire –

devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele

date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente.

Astfel, instanța de revizuire constată că motivele invocate de către Rusu Marcel

în susținerea cererii de revizuire, se referă la dezacordul dânsului cu soluția pronunțată

de către instanțele ierarhic inferioare, fiind similare celor indicate în procesul judecării

cauzei pe cale ordinară asupra cărora instanțele de judecată s-au pronunțat deja în

modul corespunzător și respectiv, nu relevă prin prisma art. 449 lit. b) CPC careva

circumstanțe noi, esențiale și obligatorii, ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Cât privește argumentul invocat de către Rusu Marcel precum că prima instanță

neîntemeiat a atras în proces în calitate de intervenient principal și intervenient

accesoriu Asociația Obștească Centrul de resurse, analiză, documentare Monitoring și

respectiv, ACC nr. 55/250, acesta nu poate fi considerat drept temei de revizuire a

deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, neîncadrându-se în

prevederile art. 449 CPC. Mai mult ca atât, încheierile Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 22 decembrie 2014 și 23 decembrie 2015 de atragere a asociațiilor în

proces, nu au fost atacate odată cu fondul cauzei de către Rusu Marcel.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de revizuire sunt abuzive și

arbitrare și nu pot fi considerate ca temeiuri acceptabile pentru revizuirea deciziei

Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, deoarece ele nu se încadrează în

4

categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea

soluției pronunțate prin decizia a cărei revizuire se cere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate

într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă

al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi

doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale

și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul

dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuientul

Rusu Marcel, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate

de către revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Rusu Marcel ca

fiind inadmisibilă.

5

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Rusu

Marcel împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal Chișinău împotriva

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”, Rusu

Marcel, Rusu Lilia, intervenient principal Asociația Obștească Centrul de resurse,

analiză, documentare Monitoring cu privire la anularea înscrierii în registrul bunurilor

imobile a modificării destinației bunului imobil și cererea de chemare în judecată a

intervenientului principal Asociația Obștească Centrul de resurse, analiză,

documentare Monitoring împotriva Consiliului municipal Chișinău, Întreprinderea de

Stat „Cadastru”, Rusu Marcel, Rusu Lilia, Rusu Mihai, intervenient accesoriu

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/250 cu privire la anularea înscrierii

în registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

6