2ra-747/20 — cu privire la rectificarea inscrierii in Registrul bunurilor imobile a modificarii destinatiei bunului imobil, anularea inscrierii in Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 2ra-747/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 1 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal Chișinău împotriva Agenției Servicii Publice, Liliei Rusu și Marcel Rusu cu privire la rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului imobil și la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Asociația Obștească Centru de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” împotriva Agenției Servicii Publice, Mihai Rusu, Liliei Rusu și Marcel Rusu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Marcel Rusu și Mihai Rusu, casată hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre sub formă de încheiere constată: La 25 octombrie 2012, Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a modificării destinației bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietarul încăperii nr. X din bd. XXXXX mun. XXXXX cu numărul cadastral XXXXX, în temeiul art. 14 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, precum și în baza actelor de constituire a bunului imobil ce se regăsesc în dosarul cadastral. A precizat că încăperea menționată, din momentul formării și până în prezent, are de facto destinația de încăpere nelocativă, însă conform datelor din Registrul bunurilor imobile, statutul acesteia a fost modificat în apartament cu mod de folosință locativ. 1 Având în vedere prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, a menționat că doar titularul de drept este în drept să solicite OCT înregistrarea bunului, iar o asemenea solicitare din partea Consiliului municipal Chișinău nu a fost înaintată.

În elucidarea faptelor date, la 26 aprilie 2012, ofițerul de urmărire penală al DGUP a CCCEC a emis ordonanța de începere a urmăririi penale, cauza penală nr. 2012036458, din conținutul căreia rezultă că la 24 iulie 2009, Andrian Margină s-a adresat cu o cerere la Oficiul de executare Centru prin care a solicitat, în scopul asigurării executării documentului executoriu de acordare a spațiului locativ de către Consiliul municipal Chișinău, aplicarea sechestrului asupra etajului X al casei din bd. XXXXX, cu suprafața de 131 m2, adică încăperea nr. X. Prin încheierea nr. 12-1026/09 din 24 iulie 2009, Oficiul de executare Centru a admis cererea înaintată, încheierea fiind menținută de către instanța de judecată.

A relatat reclamantul că la 30 martie 2010, la OCT Chișinău s-a adresat executorul Oficiului de executare Centru cu o cerere de înregistrare a modificărilor, anexând încheierea din 9 martie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, prin care a fost obligat OCT Chișinău de a efectua înscrierile de rigoare în dosarul tehnic al bunului imobil cu statut de încăpere nelocativă nr. X din bd. XXXXX și a-l înregistra ca apartament cu destinație locativă. În încheierea executorului judecătoresc nr. 12-1026/09 din 29 martie 2010 este stipulat că încheierea din 9 martie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, prin care a fost dispusă schimbarea destinației bunului imobil, a fost emisă în cadrul dosarului civil nr. 27/4-267/09.

Ca rezultat al examinării cererii executorului Oficiului de executare Centru din 30 martie 2010, pârâtul a înregistrat imobilul în Registrul bunurilor imobile. A precizat reclamantul că ofițerul de urmărire penală, examinând conținutul dosarului civil nr. 27/4-267/09, a depistat că la materialele acestuia nu se regăsește încheierea din 9 martie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și respectiv, există o bănuială rezonabilă că încheierea dată a fost falsificată. Astfel, Consiliul municipal Chișinău s-a adresat la Judecătoria Centru mun. Chișinău cu solicitarea de a-i fi eliberată o copie a încheierii din 9 martie 2010, emisă de judecătorul Ștefan Niță, la ce a primit răspuns că o asemenea încheiere nu a fost emisă.

Prin urmare, rezultă că OCT Chișinău a modificat destinația bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX în baza unui act fals. A remarcat că potrivit Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000, schimbarea destinației unui bun imobil se face doar în baza unei autorizații în acest sens emisă de către autoritățile administrației publice locale. Așadar, pârâtul a operat modificări în Registrul bunurilor imobile în lipsa unei asemenea autorizații. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 504, 505 Cod civil, art. 14 din Legea cu privire la administrația publică locală, art. 166 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea OCT Chișinău de a rectifica înscrierea din Registrul bunurilor imobile cu privire la imobilului nr. X din mun. XXXXX 2 bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, din statut de spațiu locativ în încăpere cu destinație nelocativă. Prin hotărârea din 25 aprilie 2013 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost admisă acțiunea. A fost obligat OCT Chișinău de a rectifica înscrierea din Registrul bunurilor imobile cu privire la bunul imobil nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, din statut de spațiu locativ în încăpere cu destinație nelocativă. Prin încheierea din 4 octombrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, în temeiul art. 449 lit. c) CPC, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Marcel Rusu, casată hotărârea din 25 aprilie 2013 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău. Au fost atrași în proces în calitate de copârâți Marcel Rusu și Lilia Rusu. Prin încheierea din 18 februarie 2014 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”. La 20 noiembrie 2014, Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” a depus cerere de intervenire în proces în calitate de intervenient principal și cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, ÎS „Cadastru”, Marcel Rusu, Lilia Rusu și Mihai Rusu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acesteia a invocat că la 4 mai 2011, Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” s-a adresat la Consiliul municipal Chișinău cu o cerere, prin care a solicitat darea în locațiune a încăperilor nelocative din bd.

XXXXX mun. XXXXX pentru amplasarea oficiului și desfășurarea activității statutare, care însă nu a fost soluționată. Prin decizia din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 28 martie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost obligat Consiliul municipal Chișinău să emită actul administrativ prin care să acorde în locațiune Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” încăperile nelocative solicitate. Cu toate acestea, la 6 septembrie 2012, Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 900-d, prin care a dispus eliberarea de către Direcția generală locativ- comunală și amenajare a ordinului de repartiție pentru domiciliere permanentă lui Marcel Rusu împreună cu soția sa și trei copii în apartamentul nr. X cu 3 odăi, cu suprafața de 131 m2 din bd.

XXXXX mun. XXXXX. A menționat că încăperea nominalizată este cu destinație nelocativă, însă OCT Chișinău în baza încheierii din 9 martie 2010 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, care a fost falsificată, a înregistrat în Registrul bunurilor imobile destinația imobilului dat ca locativă. Prin răspunsul nr. 08-2172 din 22 decembrie 2012, Primăria mun. Chișinău a comunicat că potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale din 26 aprilie 2012, a fost stabilit că încheierea nr. 27/4-267/09 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, care a servit drept temei pentru eliberarea bonului de rapartiție, a fost falsificată. A învederat că prin hotărârea din 26 mai 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să acorde lui Marcel 3 Rusu și membrilor familiei acestuia spațiu locativ conform normelor legislației locative în vigoare, nefiind însă specificat care anume spațiu urmează a fi acordat.

Totodată, Marcel Rusu nu a informat instanța de judecată despre existența încheierii nr. 5-376 din 28 noiembrie 2007 emisă de către executorul judecătoresc Grigore Stoian, care confirmă că primul a primit de la Primăria mun. Chișinău apartamentul nr. X din bd. XXXXX mun. XXXXX în scopul executării hotărârii din 26 mai 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău. Prin decizia din 6 iulie 2012 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 20 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui Marcel Rusu și obligat Consiliului municipal Chișinău să elibereze lui Marcel Rusu și membrilor familiei sale ordinul de repartiție asupra ap. X din bd. XXXXX mun.

XXXXX. A considerat ilegale acțiunile Direcției generale locativ-comunale și amenajare prin care a fost repartizat imobilul menționat familiei Rusu, or printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă bunul imobil în litigiu urma să fie atribuit în folosință Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”. De asemenea, acțiunile ÎS „Cadastru” sunt ilegale, deoarece a schimbat destinația imobilului în lipsa autorizației necesare în acest sens. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 512, 514, 572, 875 Cod civil, art. 6, 7, 166, 167, 174-177 CPC. A solicitat admiterea cererii de intervenire în proces în calitate de intervenient principal și obligarea ÎS „Cadastru” să anuleze înscrierea prin care a fost modificată destinația bunului imobil - încăperea nr. X din bd.

XXXXX mun. XXXXX din începere cu destinație nelocativă în încăpere cu destinație locativă. Prin încheierea din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost admisă cererea Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” de intervenire în proces în calitate de intervenient principal. Prin încheierea din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost atrasă ACC nr. 55/250 în calitate de intervenient accesoriu în acțiunea civilă înaintată de către intervenientul principal Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”. Prin hotărârea din 29 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată a Consiliului municipal Chișinău și cererea de chemare în judecată a Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”.

A fost obligată ÎS „Cadastru” să anuleze înscrierea prin care a fost modificată destinația bunului imobil - încăperea nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, din încăpere cu destinație nelocativă în încăpere cu destinație locativă. Prin decizia din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Marcel Rusu, Lilia Rusu și Mihai Rusu și menținută hotărârea din 29 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău. Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Marcel Rusu, Lilia Rusu și Mihai Rusu, menținută decizia din 4 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău. Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Marcel Rusu ca fiind inadmisibilă. Prin încheierea din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea de revizuire depusă de Marcel Rusu, casată decizia din 14 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, decizia din 29 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea Consiliului municipal Chișinău și acțiunea Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”. A fost obligată Agenția Servicii Publice de a rectifica/anula înscrierea prin care a fost modificată destinația bunului imobil, încăperea nr. X, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 131 m2 din mun. XXXXX bd. XXXXX, din încăpere cu destinație nelocativă în încăpere cu destinație locativă. Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Marcel Rusu și Mihai Rusu, casată hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea Consiliului municipal Chișinău, ca depusă de o persoană neîmputernicită.

A fost scoasă de pe rol acțiunea Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, ca depusă fără a fi respectată procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară. A fost respinsă cerința intervenientului principal Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” împotriva lui Mihai Rusu, Liliei Rusu și Marcel Rusu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

Cu referire la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chișinău, instanța de apel a constatat că aceasta a fost semnată de către Silvian Ciornei în baza procurii nr. 07-116/26 din 27 ianuarie 2012, semnată de către secretarul Consiliului municipal Chișinău, valabilă până la 31 decembrie 2012. În acest context, cu referire la prevederile art. 75 alin. (2) CPC, 252 alin. (1) Cod civil și art. 1 din Legea privind administrația publică locală (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată din numele Consiliului municipal Chișinău), instanța de apel a menționat că la materialele cauzei lipsește decizia Consiliului municipal Chișinău prin care Silvian Ciornei ar fi fost împuternicit să acționeze din numele Consiliului municipal Chișinău la semnarea și depunerea cererii de chemare în judecată, din care motiv a considerat că cererea de chemare în judecată din numele Consiliului municipal Chișinău este depusă de o persoană neîmputernicită.

5 Totodată, instanța de apel a învederat că prezența procurii este insuficientă în pontextul în care componența Consiliului municipal Chișinău determină necesitatea emiterii unei decizii în modul stabilit de lege, prin care Silvian Ciornei ar fi fost împuternicit să semneze și să depună din numele acestuia cererea de chemare în judecată, în lipsa căreia secretarul Consiliului nu este abilitat de a semna procura reprezentantului. Cu referire la acțiunea Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” împotriva Agenției Servicii Publice, instanța de apel a constatat neprezentarea de către intervenientul principal a dovezii respectării căii prealabile, extrajudiciare în raport cu pârâtul Agenția Servicii Publice, motiv pentru care a considerat instanța de apel că în speță sunt întrunite temeiurile legale pentru scoaterea acțiunii respective de pe rol în temeiul art. 267 lit. a) CPC.

La fel, instanța de apel a reținut că cerința intervenientului principal Asociația Obștească Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” împotriva lui Mihai Rusu, Liliei Rusu și Marcel Rusu cu privire la anularea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, a fost înaintată față de pârâtul necorespunzător, în contextul în care, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, pârâții Mihai Rusu, Lilia Rusu și Marcel Rusu nu au calitatea de proprietari ai bunului imobil litigios. La 2 martie 2020, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că este neîntemeiată concluzia instanței de apel în sensul că la materialele dosarului lipsește decizia Consiliului municipal Chișinău, prin care au fost delegate împuternicirile reprezentanților săi, or prin anexele la prezenta cerere se dovedește contrariul. A precizat că reprezentantul Consiliului municipal Chișinău avea procură valabilă până la 31 decembrie 2012. Totodată, a învederat că acest dosar a fost examinat de diferite instanțe la diferite etape și nici într-o instanță nu a fost solicitată prezentarea deciziei, or nu decizia este actul care oferă împuterniciri unei persoane. Cu referire la prevederile Codului civil și Codului de procedură civilă, a remarcat că anume procura propriu-zisă oferă anumite drepturi și obligațiuni, care urmează a fi executate de mandatar în modul stabilit de legislație.

La 25 martie 2020, în adresa Agenției Servicii Publice, Marcel Rusu, Liliei Rusu, Mihai Rusu, Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring”, ACC nr. 55/250 și executorului judecătoresc Oleg Ungureanu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Consiliul municipal Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 223 vol. IV), fiind recepționată de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu la 1 aprilie 2020, de ACC nr. 55/250 la 2 aprilie 2020, de Marcel Rusu, Lilia Rusu și Mihai Rusu la 6 aprilie 2020, de Agenția Servicii Publice la 7 aprilie 2020, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 224-227 vol. IV), iar corespondența expediată în adresa Asociației Obștești Centrul de Resurse, Analiză și Documentare „Monitoring” a fost returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „necunoscut”.

6 La 16 aprilie 2020, Mihai Rusu a depus referință la recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, solicitând respingerea recursului. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 2 ianuarie 2020 la adresa electronică a recurentului, fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 198 vol. IV). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 2 martie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 7 Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic 8