2ra-1249/17 — incasarea prejudiciului moral

prima instanță: I.Rabei (Judecătoria Rîșcani) dosarul nr.2ra-1249/17 instanța de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, A.Ciobanu (Curtea de Apel Bălți) Î N C H E I E R E 11 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Galina Stratulat Judecători: Dumitru Maradri, Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Doroghean Aurelia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Doroghean împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă : La data de 03.07.2015 reclamanta Doroghean Aurelia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii indică reclamanta că, cu pîrîții de mai mult timp se află în relații ostile, ea fiind anterior maltratată de Ciubara Gheorghe, pentru ce acesta a fost supus sancțiunii contravenționale. La data de 31 octombrie 2014 și 01 noiembrie 2014, pârâtul Ciubara Gheorghe împreuna cu Tutunaru Alexandru și Tutunaru Viorica, fără să coordoneze cu reclamanta, au defrișat 4 arbori de frasin care erau amplasați pe terenul aferent casei reclamantei, în legătură cu acest fapt reclamanta s-a adresat la organele de resort, însă angajații Inspectoratului Ecologic de Stat i-au explicat că nu pot întocmi proces-verbal privind contravenția din motivul că arborii defrișați nu sunt în proprietatea statului, ci în proprietate privată.

În același timp angajații Inspectorului Ecologic de Stat la 28 noiembrie 2014 au întocmit un act cu nr. 088758, prin care au constatat faptul defrișării arborilor de specie frasin cu diametrul tulpinii la colet de 25 cm, 27 cm, 32 cm, și 44 cm. Prin acest act a fost calculată și valoarea acestor arbori de 2 400 lei, 3 000 lei, 5 400 lei și 4 800 lei. Astfel, suma prejudiciului material cauzat de către pârâți constituie suma totală de 13 200 lei. Susține reclamanta că pârâții refuză categoric să-i repare prejudiciul cauzat în mod benevol și a fost nevoită să se adreseze cu prezenta cerere în instanța de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale pârâților. Consideră reclamanta că, pârâții sînt obligați să-i restituie prejudiciul integral și să-i restituie inclusiv și cheltuielile legate de judecarea cauzei civile.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat în mod solidar din contul lui Ciubara Gheorghe, Tutunaru Alexandru și Tutunaru Viorica în beneficiul Aureliei Doroghean suma de 13200 lei. S-a încasat în mod solidar din contul lui Ciubara Gheorghe, Tutunaru Alexandru și Tutunaru Viorica suma de 5000 lei în calitate de cheltuieli de asistență juridică ca fiind necesare și rezonabile și suma de 396 lei în calitate de cheltuieli de achitare a taxei de stat. La data de 18.01.2016, apelanții Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara, au înaintat cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017 a fost admis apelul declarat de Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. La 14 martie 2017 Doroghean Aurelia a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Indică recurenta că, la examinarea pricinii instanța de apel a încălcat prevederile art.100-105 CPC, deoarece a examinat pricina în absența sa, nici avocatul Lilia Ababei nefiind citată legal pentru ședința din 12 ianuarie 2017. Deoarece nu a primit și nu a semnat nici un aviz de recepție a citației, i-a fost lezat dreptul de acces la jusitiție și principiul contradictorialității și al egalității armelor în proces, a fost privată de dreptul de a face declarații, de a prezenta probe suplimentare. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 iulie 2017 s-a ridicat de la examinarea chestiunii admisibilității recursul declarat de Doroghean Aurelia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Doroghean împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara cu privire la încasarea prejudiciului material, și cauza s-a restituit la Curtea de Apel Bălți pentru emiterea unei decizii suplimentare.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 21 iulie 2017 s-a admis apelul declarat de către Ciubară Gheorghe (succesor în drepturi a Vioricăi Tutunaru), fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

2 În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia deciziei din 12 ianuarie 2017 la 24 ianuarie 2017 (f.d.209), iar conform avizului de recepție Doroghean Aurelia a recepționat decizia instanței de apel la 28 ianuarie 2017 (f.d.211). Prin urmare, recursul declarat de aceasta la 14 martie 2017 se consideră depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Doroghean Aurelia, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Doroghean Aurelia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Cu referire la argumentul recurentei precum că nu a fost înștiințată legal și pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, instanța de recurs menționează că este neântemeiat și urmează a fi respins. Potrivit materialelor cauzei, Doroghean Aurelia a fost înștiințată legal contra semnătură despre data și ora examinării cauzei în instanța de apel, conform avizului de recepție (f.d.193-194) la 16 decembrie 2016, prin urmare instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta a fost citată legal și a dispus judecarea apelului în lipsa ei. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Doroghean Aurelia.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Doroghean Aurelia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecători Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 4