2ra-1249/17 — incasarea prejudiciului moral

prima instanță: I.Rabei

(Judecătoria Rîșcani) dosarul nr.2ra-1249/17

instanța de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, A.Ciobanu

(Curtea de Apel Bălți)

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Galina Stratulat

Judecători: Dumitru Maradri, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Doroghean Aurelia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Doroghean

împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara cu privire la

încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru, fiind casată

hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La data de 03.07.2015 reclamanta Doroghean Aurelia s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe

Ciubara cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii indică reclamanta că, cu pîrîții de mai mult timp se află în

relații ostile, ea fiind anterior maltratată de Ciubara Gheorghe, pentru ce acesta a

fost supus sancțiunii contravenționale.

La data de 31 octombrie 2014 și 01 noiembrie 2014, pârâtul Ciubara Gheorghe

împreuna cu Tutunaru Alexandru și Tutunaru Viorica, fără să coordoneze cu

reclamanta, au defrișat 4 arbori de frasin care erau amplasați pe terenul aferent

casei reclamantei, în legătură cu acest fapt reclamanta s-a adresat la organele de

resort, însă angajații Inspectoratului Ecologic de Stat i-au explicat că nu pot

întocmi proces-verbal privind contravenția din motivul că arborii defrișați nu sunt

în proprietatea statului, ci în proprietate privată. În același timp angajații

Inspectorului Ecologic de Stat la 28 noiembrie 2014 au întocmit un act cu nr.

088758, prin care au constatat faptul defrișării arborilor de specie frasin cu

diametrul tulpinii la colet de 25 cm, 27 cm, 32 cm, și 44 cm. Prin acest act a fost

calculată și valoarea acestor arbori de 2 400 lei, 3 000 lei, 5 400 lei și 4 800 lei.

Astfel, suma prejudiciului material cauzat de către pârâți constituie suma totală

de 13 200 lei.

Susține reclamanta că pârâții refuză categoric să-i repare prejudiciul cauzat în

mod benevol și a fost nevoită să se adreseze cu prezenta cerere în instanța de

judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale pârâților.

Consideră reclamanta că, pârâții sînt obligați să-i restituie prejudiciul integral

și să-i restituie inclusiv și cheltuielile legate de judecarea cauzei civile.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 acțiunea a fost

admisă integral.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Ciubara Gheorghe, Tutunaru

Alexandru și Tutunaru Viorica în beneficiul Aureliei Doroghean suma de 13200 lei.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Ciubara Gheorghe, Tutunaru

Alexandru și Tutunaru Viorica suma de 5000 lei în calitate de cheltuieli de asistență

juridică ca fiind necesare și rezonabile și suma de 396 lei în calitate de cheltuieli de

achitare a taxei de stat.

La data de 18.01.2016, apelanții Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru,

Gheorghe Ciubara, au înaintat cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 ianuarie 2017 a fost admis apelul

declarat de Viorica Tutunaru, Alexandru Tutunaru, fiind casată hotărârea

Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii.

La 14 martie 2017 Doroghean Aurelia a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Indică recurenta că, la examinarea pricinii instanța de apel a încălcat

prevederile art.100-105 CPC, deoarece a examinat pricina în absența sa, nici

avocatul Lilia Ababei nefiind citată legal pentru ședința din 12 ianuarie 2017.

Deoarece nu a primit și nu a semnat nici un aviz de recepție a citației, i-a fost lezat

dreptul de acces la jusitiție și principiul contradictorialității și al egalității armelor în

proces, a fost privată de dreptul de a face declarații, de a prezenta probe

suplimentare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 iulie 2017 s-a ridicat de la

examinarea chestiunii admisibilității recursul declarat de Doroghean Aurelia, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Doroghean

împotriva Vioricăi Tutunaru, Alexandru Tutunaru, Gheorghe Ciubara cu privire la

încasarea prejudiciului material, și cauza s-a restituit la Curtea de Apel Bălți pentru

emiterea unei decizii suplimentare.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 21 iulie 2017 s-a admis

apelul declarat de către Ciubară Gheorghe (succesor în drepturi a Vioricăi

Tutunaru), fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 23 decembrie 2015 și

emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

2

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților

copia deciziei din 12 ianuarie 2017 la 24 ianuarie 2017 (f.d.209), iar conform

avizului de recepție Doroghean Aurelia a recepționat decizia instanței de apel la 28

ianuarie 2017 (f.d.211). Prin urmare, recursul declarat de aceasta la 14 martie 2017

se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Doroghean Aurelia, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Doroghean Aurelia, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Cu referire la argumentul recurentei precum că nu a fost înștiințată legal și

pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, instanța de recurs menționează că este

neântemeiat și urmează a fi respins.

Potrivit materialelor cauzei, Doroghean Aurelia a fost înștiințată legal contra

semnătură despre data și ora examinării cauzei în instanța de apel, conform avizului

de recepție (f.d.193-194) la 16 decembrie 2016, prin urmare instanța de apel

întemeiat a conchis că aceasta a fost citată legal și a dispus judecarea apelului în

lipsa ei.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Doroghean Aurelia.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Doroghean Aurelia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat

Judecători Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

4