3rh-83/17 — contestarea actului administrativ

Dosar nr.3rh-83/17 prima instanță: (judecătoria Centru mun. Chișinău) N. Mămăligă, instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Cimpoi, N. Simciuc, V. Pruteanu Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, I. Druță, D. Mardari Î N C H E I E R E mun. Chișinău 11 octombrie 2017 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de avocatul Valentin Golubciuc în interesul revizuentului Barzan Manuela, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Barzan Manuela privind contestarea actului administrativ și cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/319 împotriva Consiliul mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017, prin care s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Barzan Manuela, a c o n s t a t a t : La 17 august 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Barzan Manuela solicitând anularea Deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr.3/45-59 din 19 mai 2015 cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str.31 August 1989, 58 lit. A (subsol) Manuelei Barzan.

În motivarea pretențiilor formulate a indicat că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziției emise potrivit prevederilor art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și a constatat că Decizia Primăriei municipiului Chișinău nr.3-45-59 din 19 mai 2015 cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str.31 August 1989, 58 lit. A (subsol) Manuelei Barzan, contravine prevederilor art.77 alin.2), 3), 5) al Legii nr.436-XVIdin 28 decembrie 28 decembrie 2006 privind administrarea publică locală. Menționează că, Consiliul municipal Chișinău la emiterea deciziei nu a ținut cont de prevederile legale, și anume nu a organizat licitație publică așa cum prevede legea.

La 07 octombrie 2015 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/319 s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul mun. Chișinău solicitând anularea Deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr.3/45-59 1 din 19 mai 2015 cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str.31 August 1989, 58 lit. A (subsol) Manuelei Barzan. În motivarea acțiunii a reiterat că, blocul locativ nr.58 din str. 31 August 1989, mun. Chișinău aparține Asociației de Coproprietari în Condominiu 55/319, care este unicul titular de drept, care poate dispune prin decizia adunării membrilor asociației darea chirie sau vinderea bunurilor imobile care fac parte din condominiu.

Susține că prin cerere prealabilă a notificat Primăria municipiului Chișinău despre ilegalitatea deciziei și a solicitat abrogarea actului administrativ vizat, însă Primăria municipiului Chișinău prin răspunsul din 25 septembrie 2015 a reiterat că nu există temeiuri de abrogare a deciziei. Relevă reclamantul că, autoritatea publică locală a admis o abatere gravă de la legislația în vigoare și o ocupațiune frauduloasă a încăperilor din proprietatea membrilor asociației. Prin încheierea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 februarie 2016 s-a conexat într-un singur proces cauza civilă nr.3-1685/15 înaintată de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/319 împotriva Consiliul mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ cu cauza civilă nr.3-1328/15 înaintată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Barzan Manuela privind contestarea actului administrativ. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 septembrie 2016, cererile de chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/319 au fost admise. S-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/45-59 din 19 mai 2015 cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str.31 August 1989, 58 lit. A (subsol) Manuelei Barzan. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 octombrie 2016, Barzan Manuela a declarat apel solicitând, admiterea apelului, casarea hotărîrii judecătoriei Centru mun. Chișinău din 09 septembrie 2016 și emiterea unei noi decizii de respingere a cererilor de chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și Asociației de Coproprietari în Condominiu 55/319.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, s-a restituit cererea de apel declarată de Barzan Manuela, ca fiind depusă în afara termenului legal. La 11 ianuarie 2017 avocatul Dorel Țurcan în interesele Manuelei Barzan, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, solicitând, admiterea cererii de recurs, casarea încheierii recurate și restituirea pricinii spre rejudecare. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017, s-a respins recursul declarat de avocatul Dorel Țurcan în interesele Manuelei Barzan și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Barzan Manuela.

La 28 august 2017 avocatul Valentin Golubciuc acționând în interesul revizuentului Barzan Manuela Valentina a declarat cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei menționate, hotărîrii judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 09 septembrie 2016 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016, repunerea în termen a declarare a apelului și examinarea în fond a recursului înaintat 2 avocatul Dorel Țurcan în interesele Manuela Barzan, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2016. În drept revizuentul își întemeiază cererea de revizuire în baza prevederilor art.449 lit.b) și d) din Codul de procedură civilă, care statuează că revizuirea se declară în cazurile în care, lit.b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; lit.d) abrogată prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012. În motivarea revizuientul invocă dezacordul cu deciziile emise anterior și indică că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi anulate.

Astfel, revizuientul consideră că temei legal de declarare a revizuirii este faptul că la examinarea recursului instanța eronat a aplicat legea materială și procesuală. Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul reține că potrivit art.450 lit.b) cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i- au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b). Curtea Supremă de Justiție a adoptat decizia la 07 iunie 2017. Revizuentul a declarat cerere de revizuire la 28 august 2017, respectiv revizuirea este depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. In conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. Temeiurile de revizuire sunt indicate în dispoziția art.449 din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.449 lit.b) Codul de procedură civilă revizuirea se declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Pentru a invoca prevederile art.449 Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că argumentul recurentului precum că la examinarea cauzei în instanța de apel și instanța de recurs eronat a fost aplicată legea materială, nicidecum nu constitui temei de revizuire, ci doar un dezacord cu hotărârii judecătorești rămasă irevocabilă. 3 În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate motivele invocate de revizuit ca fiind circumstanțe pe care nu le-au cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt a litigiului. Revizuentul în argumentarea cererii de revizuire nu indică careva circumstanțe esențiale și convingătoare sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală.

Colegiul menționează că, revizuirea este o cale de retractare și nu de reformare a hotărârii, în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc redeschiderea procesului. Curtea Europeană acceptă că o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat, astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți. Astfel, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

În cauză, revizuentul nu a prezentat nici o probă depistată după examinarea litigiului, care ar vicia hotărârea emisă anterior și prin urmare Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și nici nu au invocat în cererea de revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Respectiv, argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 Codul de procedură civilă. Curtea Europeană a menționat că, unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune ca, atunci cînd instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (cauza Brumărescu vs România par.61).

Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judecat, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Deci, principiul autorității lucrului judecat corespunde necesității de securitate juridică și ordine socială. Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de voluminoase a CtEDO. De asemenea, în pct. 53 din hotărîrea Curții Constituționale nr. 16 din 25 iunie 2013, Curtea a menționat că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești, irevocabile în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

Chestiunea revizuirii cauzei datorită unor circumstanțe noi descoperite, a fost examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Popov versus Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, 6 decembrie 2005) și Oferta Plus SRL versus Moldova (nr. 14385/04,19 decembrie 2006), unde Curtea a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza unei aplicării necorespunzătoare a procedurii de revizuire Colegiul constată că în speță, nu sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a revizuirii menționate la art.449 din Codul de procedură civilă dar și de 4 jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute instanței, numai după terminarea procesului.

Un alt temei de drept invocat de revizient este art.449 lit.d) din Codul de procedură civilă, normă care a fost abrogată prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012. Abrogarea este metoda prin care o lege iese din vigoare, respectiv norma invocată de către revizuient nu poate fi aplicată și interpretată și prin urmare instanța nici nu se va expune asupra acestui temei. Din considerentele menționate completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 alin.1) lit.a) Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire declarată de avocatul Valentin Golubciuc în interesul revizuentului Barzan Manuela împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 07 iunie 2017. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Dumitru Mardari 5