2ra-1822/17 — repararea prejudiciului material și încasarea compensației pentru reducerea capacității de muncă

Prima instanță: Judecătoria Hîncești Dosarul nr. 2ra-1822/17 Judecător: V. Cotorobai Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L.Bulgac, M.Anton, G.Dașchevici Î N C H E I E R E 11 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Cebotari Pavel prin intermediul avocatului Furnică Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cebotari Pavel împotriva lui Gorgan Nicolae cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea compensației pentru reducerea capacității de muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Cebotari Pavel și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 17 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 19 mai 2016 Cebotari Pavel, prin intermediul avocatului Victor Furnica, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva lui Gorgan Nicolae, solicitând încasarea din contul ultimului a prejudiciului material în sumă de 3 952, 82 lei, compensația pentru reducerea capacității de muncă, pe perioada 03 noiembrie 2014-17 mai 2016, în sumă de 38 178, 16 lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii înaintate reclamantul a indicat că, prin sentința Judecătoriei Hîncești nr. 1-500/2014 din 26 mai 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2015 și decizia Curții Supreme de Justiție din 23 martie 2016, Gorgan Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în mărime de 200 unități convenționale. Acțiunea civilă, depusă de Cebotari Pavel în cadrul dosarului penal, privind repararea de către Gorgan Nicolae prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. S-a încasat de la Gorgan Nicolae în beneficiului lui Cebotari Pavel prejudiciul moral în sumă de 3 000 lei, în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

În susținerea pretențiilor sale a indicat că prin certificatului nr. 43 din 05 noiembrie 2014, se confirmă faptul, că a fost internat în secția traumatologie la data de 03 noiembrie 2014 cu diagnosticul „fractură închisă a colului femural pe stânga”, iar prin trimiterea-extras eliberată de Spitalul de traumatologie și ortopedie se confirmă că a fost internat în secția nr. 2 a instituției respective în perioada 13 noiembrie 2014-28 noiembrie 2014, fiind diagnosticată cu fractură a colului femural stâng, a fost operat la data de 14 noiembrie 2014 - Artroplastie totală pe șoldul stâng (proteză de tip PAVI ATLAS), iar la externare i-a fost recomandat să meargă cu cârjele fără sprijin pe piciorul operat.

Menționează că drept rezultat al acțiunilor inculpatului, conform certificatului seria CN I 30351 din 11 decembrie 2014, a fost încadrat în gradul de dezabilitate accentuat, cu procentul păstrat al capacității de muncă de 40%. Mai mult, a suportat cheltuieli de tratament și procurare a cârjelor și bastonului în sumă totală de 3 952, 82 lei. Relevă că până la data săvârșirii infracțiunii, era încadrată în câmpul muncii, prestând Primăriei comunei Cărpineni conform contractului nr. 68 privind achiziționare a bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică din 29 iulie 2014, cu termen până la data de 31 decembrie 2014, servicii pentru amenajarea teritoriului, iar plata pentru serviciile prestate constituia 2 496 lei, de asemenea exercita muncă în localitate ca muncitor zilier.

Menționează că după comiterea infracțiunii, la data de 03 noiembrie 2014, pe o perioadă de 3 luni, nu i s-a permis să se sprijine în piciorul operat, iar de la data de 16 februarie 2015, pe o perioadă de 3 luni de zile, acesta a fost nevoit să meargă sprijinindu-se în baston. Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 17 octombrie 2016, acțiunea înaintată de Cebotari Pavel a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea prejudiciului material cauzat prin comiterea infracțiunii în mărime de 3 422, 82 lei și 14 000 lei cu titlu de compensarea pentru reducerea capacității de muncă. În rest, pretențiile reclamantului Cebotari Pavel au fost respinse ca nefondate. La fel, a fost dispusă încasarea din contul lui Gorgan Nicolae în beneficiul statutului a taxei de stat în sumă de 522, 66 lei (f.d.

50-52). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, a fost respins apelul declarat de Cebotari Pavel și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 17 octombrie 2016 (f.d.78, f.d.79-f.d.82). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 04 august 2017, Cebotari Pavel prin intermediul avocatului Furnică Victor (mandatul nr.0958034, f.d 3) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural, arbitrar au apreciat probele.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 31 mai 2017 (f.d. 83), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul lui Cebotari Pavel se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cebotari Pavel prin intermediul avocatului Furnică Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze, că motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cebotari Pavel prin intermediul avocatului Furnică Victor ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Cebotari Pavel prin intermediul avocatului Furnică Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță