2ra-1143/17 — Compensarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1143/17

Prima instanță: Jud. Buiucani mun. Chișinău (jud. V. Hadîrca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău(jud. M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ceban Nicolae, prin

intermediul avocatului Prisac Alexandru și reprezentantul Ministerului Justiției, Pantea

Daniel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă către Ceban Nicolae

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire

la compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală, a fost admis

parțial apelul declarat de Ceban Nicolae și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 05 octombrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2016, Ceban Nicolae s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

către Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind

compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 iunie 2016 în privința sa o fost pornită

urmărirea penală în cauza nr. 2016031312, în baza elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin.(1) Cod Penal, pentru ce a fost recunoscut în calitate de bănuit.

Menționează că este invalid de gradul I, nu are nici mâini, nici picioare, are numai

un singur deget dintr-o parte rămasă la mâna stângă. A fost contactat de mai multe ori

de organul de urmărire penală pentru a se prezenta la desfășurarea acțiunilor

procesuale.

Afirmă că, nu se putea prezenta la o distanță așa de mare, de un kilometru față de

locul unde locuiește. Trebuia de fiecare dată să caute o persoană să-i împingă scaunul

cu rotile, însă nu găsea, deoarece toți apropiații lucrau ziua.

1

Susține că, în acea perioadă a fost grav bolnav, o parte din vârful piciorului ce i-a

mai rămas s-a umflat și nici nu se putea așeza în scaun. Stătea numai la pat. Era

bandajat, curgea sânge din picior, pentru ce a solicitat de mai multe ori de a veni

salvarea. Cu toate acestea ofițerul de urmărire penală și procurorul îl chemau la

audieri.

Relevă că unei persoane pe numele Andrei i s-a făcut milă și l-a ajutat să se

prezinte la audieri ce au avut loc la Inspectoratul de Poliție și Procuratura sectorului

Buiucani. Aceste situații i-au creat un stres profund.

Invocă reclamantul că fiind învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art.

2011 alin.(1) Cod Penal, era supus pericolului de a-i fi aplicată măsura de a părăsi

locuința în calitate de agresor.

Susține că nu a săvârșit această infracțiune. Organul de urmărire penală prin

acțiunile lor i-au creat o suferință mai mare decât în cea care se afla la momentul dat,

fiind fără mâini și picioare.

Relatează că, la 06 iulie 2016 procurorul Solovei din Procuratura sectorului

Buiucani iarăși l-a chemat să se prezinte la audieri. După audiere, Procuratura

sectorului Buiucani la aceiași data de 06 iulie 2016 a emis ordonanță de scoatere de

sub urmărirea penală și a clasat dosarul penal nr. 2016031312.

Opinează că, prin acțiunile organului de urmărire penală și a procurorului i s-a

cauzat un prejudiciu moral în mărime de 300 000 lei. Având în vedere, că nu are mâini

și picioare, suma de 300 000 lei îi va aduce satisfacția corespunzătoare.

Solicită reclamantul compensarea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei și

a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2016

acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Ceban

Nicolae suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 5 500 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistența juridică. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017 au fost respinse

apelurile declarate de către Ministerul Justiției și Procuratura Generală și a fost admis

apelul declarat de Ceban Nicolae.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie

2016 și s-a încasat în beneficiul lui Ceban Nicolae de la bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul moral în suma de 2 000 lei și cheltuielile

pentru asistența juridică de 5 500 lei.

La data de 14 martie 2017, în termenul prevăzut de lege, Ceban Nicolae, prin

intermediul avocatului Prisac Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral în mărime

de 300 000 lei.

În motivarea recursului a invocat că, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 05 octombrie 2016 și decizia Curții de Apel din 31 ianuarie 2017 sunt

2

ilegale în partea neadmiterii integrale a încasării prejudiciului moral în mărime de 300

000 lei.

Menționează că, instanțele inferioare nu au apreciat corect probele prezentate în

vederea confirmării suferințelor suportate în legătură cu prezentarea la audiere în

cadrul organelor de urmărire penală și procuratura.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 31 ianuarie 2017, la data de 18

aprilie 2017, și reprezentantul Ministerului Justiției, Pantea Daniel a declarat recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, a indicat că, soluția instanței de

apel este neîntemeiată, în condițiile în care Ceban Nicolae nu a fost tras la răspundere

penală și nici nu i s-a acordat statul de condamnat, or în privința acestuia nu a fost

emisă o sentință definitivă de condamnare.

Invocă că, soluția instanței de apel în partea ce ține de cheltuielile pentru asistența

juridică suportate la examinarea cauzei penale și a prezentei acțiuni civile este

nejustificată și neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de reprezentantul Ministerului

Justiției, Pantea Daniel a fost depus în termen, or, din materialele cauzei nu poate fi

stabilită cu certitudine momentul comunicării deciziei contestate pentru a determina

respectarea termenului de declarare a recursului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 16 mai 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

cererile de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 31 mai 2017, Procuratura Republicii Moldova a depus referință prin care a

solicitat respingerea recursului declarat de către Ceban Nicolae, prin intermediul

avocatului Prisac Alexandru ca inadmisibil și admiterea cererii de recurs declarate de

reprezentantul Ministerului Justiției.

Alte referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către Ceban Nicolae, prin

intermediul avocatului Prisac Alexandru și reprezentantul Ministerului Justiției, Pantea

Daniel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizând actele cauzei completul Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele

recurenților se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a

circumstanțelor de fapt a cauzei.

Prin urmare, argumentele invocate în cererile de recurs sunt similare

argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse

4

asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o

apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, apreciate conform art.130 CPC.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de

către Ceban Nicolae, prin intermediul avocatului Prisac Alexandru și reprezentantul

Ministerului Justiției, Pantea Daniel, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Ceban Nicolae, prin intermediul avocatului

Prisac Alexandru și reprezentantul Ministerului Justiției, Pantea Daniel ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de către Ceban Nicolae, prin intermediul avocatului Prisac

Alexandru și reprezentantul Ministerului Justiției, Pantea Daniel, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5