2rh-177/17 — partajarea proprietatii comune in devalmasie

2rh-177/17 — partajarea proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-177/17

prima instanță: G. Plămădeală

instanța de apel: D. Manole, I. Cotruță, V. Negru

instanța de recurs: V. Doagă, I. Druță, T. Chișca-Doneva

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de Cheianu Constantin, reprezentat

de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cheianu Silvia

împotriva lui Cheianu Constantin cu privire la partajarea proprietății comune în

devălmășie și la cererea reconvențională depusă de Cheianu Constantin împotriva

Silviei Cheianu, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu privire la

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, contractului de donație,

partajarea proprietății comune în devălmășie, încasarea sultei bănești și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, prin care

recursul declarat de către Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru

Pavel, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La data de 02 septembrie 2014, Cheianu Silvia a depus o cerere de chemare

în judecată împotriva lui Cheianu Constantin cu privire la partajarea proprietății

comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, în timpul căsătoriei a acumulat în comun

cu pârâtul avere, și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 0,12 ha, nr.

cadastral 8039000.899, amplasat în mun. Chișinău, com. Trușeni str. Ghidighici

nr.91.

Invocă că, la momentul divorțului a convenit cu Cheianu Constantin să

transmită integral ultimului suma de bani primită din vânzarea apartamentului nr.

39 din com. Ciorescu, str. Alexandru cel Bun, în schimbul terenului pentru

construcții din str. Ghidighici nr. 91, com. Trușeni, mun. Chișinău, cu suprafața de

0,12 ha, nr. cadastral 8039000.899.

1

Astfel, susține că suma de bani a fost transmisă integral așa cum s-a

convenit, însă reclamantul refuză de a transmite terenul nominalizat.

Solicită partajarea proprietății comune în devălmășie prin transmiterea

terenului pentru construcții cu suprafața de 0,12 ha, nr. cadastral 8039000.899 din

mun. Chișinău, c. Trușeni, str. Ghidighici 91, reclamantei Cheianu Silvia.

În cadrul ședinței de judecată din 25 februarie 2015 Cheianu Silvia a depus o

cerere suplimentară prin care și-a majorat pretențiile, solicitând și încasarea

venitului ratat.

A relatat că pe terenul cu suprafața de 0,12 ha, nr. cadastral 8039000.899,

amplasat în mun. Chișinău, com. Trușeni str. Ghidighici 91, este plantată viță-de-

vie cu o recoltă anuală de aproximativ 1 950 kg struguri de poamă, a cărei

beneficiar exclusiv este Cheianu Constantin.

În acest context, susține că venitul ratat ce urma să-l obțină în decursul a trei

ani constituie suma de 29 250 lei/1 950 kg x 3 ani x 5 lei/kg.

Pe parcursul judecării cauzei în fond, Cheianu Constantin a depus o cerere

reconvențională către Cheianu Silvia prin care a solicitat recunoașterea nulități

absolute a privatizării apartamentului nr. 12 din str. Florica Niță 12, mun. Chișinău,

cu declararea contractului de vânzare-cumpărare a locuinței în proprietate privată

din 16 noiembrie 2001 ca fiind simulat, constatarea privatizări apartamentului nr.

12 din str. Florica Niță 12, mun. Chișinău de către Cheianu Constantin și Cheianu

Silvia, cu recunoașterea acestui bun proprietate comună în devălmășie, declararea

nulității contractului de donație nr. 13549 din 21 decembrie 2001, partajarea

proprietății comune în devălmășie prin transmiterea în proprietatea exclusivă

Silviei Cheianu a apartamentului nr. 12 din str. Florica Niță 12, mun. Chișinău,

transmiterea în proprietatea lui Cheianu Constantin a terenului fără construcții din

com. Trușeni, str. Ghidighici 91 și încasarea din contul Silviei Cheianu în

beneficiul lui Cheianu Constantin a unei sulte bănești în mărime de 117 169,52 lei

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că fiind angajat al

Ministerului Culturii și din motivul lipsei spațiului locativ, i-a fost repartizat

apartamentul nr. 12 din str. Florica Niță 7, mun. Chișinău, după cum aceasta reiese

din bonul de repartiție nr. 000237, eliberat la 30 iunie 2000, în care, în calitate de

membru al familiei a fost inclusă și Cheianu Silvia.

Indică că după o perioadă de trai, având premise legale și faptice, au decis

asupra privatizării comune a acestui apartament, iar Cheianu Silvia i-a comunicat

că pentru a achita tarife mai mici, ar fi mai bine de perfectat privatizarea pe numele

mamei sale, Bacalîm Liubovi, care este pensionară și care are facilități la

privatizare.

Susține că în acest scop, au înscris-o pe Bacalîm Liubovi în calitate de

chiriaș al apartamentului, după cum reiese din extrasul din fișa locuinței nr. 190 din

care se vede că Cheianu Constantin era chiriaș, și pe urmă a fost inclusă Bacalîm

Liubovi.

Insistă, că după această înlocuire, au fost acumulate actele necesare care au

fost prezentate Departamentului privatizării și administrări proprietății de stat, și

2

prin hotărârea nr. 400 din 28 iunie 2001 s-a hotărât a transmite în proprietate

privată locuințele de stat din mun. Chișinău cu plata suprafeței surplus, poziția

30308 Bacalîm Liubovi, mun. Chișinău, str. Florica Niță 7, ap. 12, cu costul total

de 503,10 lei, din care surplus 67,20 lei, iar suprafața echivalentă acordată gratuit –

435,9 lei.

Relatează că după aceasta la 16 noiembrie 2011 a fost perfectat și semnat

contractul de vânzare-cumpărare a locuinței în proprietate privată lui Bacalîm

Liubovi.

Menționează că la scurt timp după aceasta, Bacalîm Liubovi, prin contractul

de donație nr. 13549 din 21 decembrie 2001, a donat apartamentul privatizat fiicei

sale, Cheianu Silvia.

Insistă că privatizarea apartamentului pe numele lui Bacalîm Liubovi a fost

simulată, deoarece aceasta a ascuns procurarea apartamentului pe numele acestora.

Consideră că instanța de judecată urmează să recunoască ca fiind nule actele

și raporturile juridice de privatizare a apartamentului indicat pe numele lui Bacalîm

Liubovi, dat fiind simularea lor, cu constatarea faptului privatizării acestuia de fapt

de către Cheianu Constantin și Cheianu Silvia, iar drept rezultat acest bun urmează

a fi recunoscut drept proprietate comună a părților și urmează a fi partajat.

Afirmă că prețul apartamentului nr. 12 din str. Niță Florica 7, mun. Chișinău

este de 419 538,04 lei, dintre care ½ cotă-parte îi aparține lui de drept, iar cealaltă

îi aparține pârâtei.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05

noiembrie 2015 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Agenția

Proprietății Publice.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10 decembrie 2015

acțiunea înaintată de Cheianu Silvia a fost admisă parțial, și s-a constatat imobilul

nr. 91 din str. Ghidighici, com. Trușeni, mun. Chișinău, cu suprafața de 0,12 ha,

sub nr. cadastral 8039000.899 – cu regim juridic de proprietate comună în

devălmășie a lui Constantin Cheianu și Silvia Cheianu, s-a atribuit lui Cheianu

Constantin și Cheianu Silvia cîte ½ cotă-parte ideală din imobilul nr. 91 din str.

Ghidighici, com. Trușeni, mun. Chișinău, cu suprafața de 0,12 ha, sub nr. cadastral

8039000.899, în rest, cererea de chemare în judecată depusă de Cheianu Silvia a

fost respinsă.

S-a încasat de la Cheianu Constantin suma de 2 777,98 lei și de la Cheianu

Silvia suma de 2 627,98 lei în beneficiul statului cu titlu de taxă de stat.

Acțiunea reconvențională depusă de Cheianu Constantin a fost respinsă ca

fiind tardivă.

S-a încasat de la Cheianu Constantin în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 9 071,14 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie

2015, s-a corectat eroarea materială și de calcul în partea dispozitivă a hotărârii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10 decembrie 2015, prin care s-a încasat

de la Cheianu Constantin suma de 2 777,98 lei și de la Cheianu Silvia suma de 2

3

627,98 lei, taxa de stat în beneficiul statului, s-a înlocuit cu sintagma se încasează

de la Cheianu Constantin în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 900,48 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Cheianu Constantin și Cheianu Silvia și menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10 decembrie 2015 prin care acțiunea

inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca tardivă.

La data de 31 martie 2017, Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul

Dumitru Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 recursul declarat

de către Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel a fost

considerat inadmisibil.

La 10 iulie 2017, Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru

Pavel a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând

admiterea cererii, casarea integrală a încheierii instanței de recurs, cu dispunerea

rejudecării cererii de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că din completul de judecată

care a considerat ca fiind inadmisibil recursul declarat de către Cheianu

Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, fac parte și judecători care anterior au

examinat în aceeași cauză civilă recursul declarat de către Cheianu Silvia

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care cererea

de apel depusă de Cheianu Silvia a fost restituită pentru neîndeplinirea indicațiilor

instanței de apel.

Menționează că judecătorii din completul de judecată care au considerat ca

fiind inadmisibil recursul declarat de către Cheianu Constantin, reprezentat de

avocatul Dumitru Pavel împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2016, au fost anterior dur criticați de către revizuent în cadrul

activității sale la televiziune.

Susține că acestea sunt fapte esențiale ale cauzei care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării hotărârii și au fost

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Insistă că potrivit constatărilor Curții Europene a Drepturilor Omului,

există un caz excepțional de aplicare a art. 6 a Convenției Europene a Drepturilor

Omului într-o procedură de revizuire, în situația în care acesta reprezintă singura

cale legală națională pentru a soluționa încălcarea intereselor civile, astfel încât

rezultatul acesteia să fie considerat decisiv pentru drepturile și obligațiile cu

caracter civil ale reclamantului (cauza melis c. Greciei, hotărârea din 22 iulie

2010).

Prin referința depusă la 06 septembrie 2017, Cheianu Silvia a invocat

dezacordul cu revizuirea declarată, considerând-o lipsită de temei și a solicitat

respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Cheianu Constantin,

reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, cu referire la prevederile art. 449 lit. b)

CPC, a invocat că membrii completului de judecată care au declarat ca fiind

inadmisibil recursul depus de către Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul

Dumitru Pavel împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016

au examinat anterior și recursul depus de către Cheianu Silvia împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce

încheierea judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu

a știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Așadar, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

încheierii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

încheierii. Faptele noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu

o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

5

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, în susținerea cererii de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or

revizuentul invocând faptul că membrii completului de judecată care au declarat ca

fiind inadmisibil recursul depus de către Cheianu Constantin, reprezentat de

avocatul Dumitru Pavel împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2016 au examinat anterior și recursul depus de către Cheianu Silvia

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, care în opinia sa

confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date, condiție

însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă din temeiurile invocate, prin decizia Curții Supreme

de Justiție din 24 august 2016 a fost admis recursul declarat de către Cheianu

Silvia și casată încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care

cererea de apel depusă de Cheianu Silvia a fost restituită pentru neîndeplinirea

indicațiilor instanței de apel și restituită cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru

judecarea cauzei în fond, decizia dată însă nu este legată de încheierea revizuirea

căreia se solicită, și acesta nu poate constitui un motiv pentru revizuire.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul

Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel în cererea de revizuire

nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza

căruia se poate solicita revizuirea încheierii, ci din contra a oferit împrejurări care

nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

6

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Cheianu Constantin, reprezentat de

avocatul Dumitru Pavel ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Cheianu Constantin, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Cheianu Silvia împotriva lui Cheianu Constantin cu privire

la partajarea proprietății comune în devălmășie și la cererea reconvențională

depusă de Cheianu Constantin împotriva Silviei Cheianu, intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare, contractului de donație, partajarea proprietății comune în

devălmășie, încasarea sultei bănești și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

7