3ra-872/17 — contestarea actului administrativ

3ra-872/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosar nr. 3ra-872/2017

judecător: S. Tizu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

D E C I Z I E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță, Maria Ghervas, Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Inspectoratul General de Poliție,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Afanasie

Terenti și Nicolae Cornescu împotriva Inspectoratului General de Poliție,

intervenient accesoriu Sindicatul „Demnitate” cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017, prin care s-

a respins apelul declarat de Inspectoratul General de Poliție cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 martie 2016,

c o n s t a t ă :

La 28 ianuarie 2016, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin ordinul pârâtului nr.

891 ef din 21 decembrie 2015 au fost sancționați disciplinar cu avertisment pentru

încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b) și d) din Legea nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6 lit. a)

și g) din Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006 cu privire la

aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului, pct. 1, 3 și 4 din

compartimentul „Sarcini de bază”, pct. 1 și 4 din compartimentul „Atribuții”, lit.

a), c) și d) din compartimentul „Responsabilități” ale fișei de post, abateri

manifestate prin atitudine iresponsabilă și neprofesionalism, control superficial și

necalitativ a materialelor acumulate de ofițerul de sector Gheorghe Martin în baza

plângerilor depuse de către Mariana Saachian, acceptarea abaterilor admise de la

procedura legală de documentare a contravenției.

Consideră că, aplicarea sancțiunii disciplinare - avertisment prin ordinul

enunțat este ilegală și nefondată.

Menționează că, conform pct. 36 din Statutului disciplinar al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013, faptele care

constituie abateri disciplinare sunt: absența fără motive întemeiate de la serviciu;

1

prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau consumul de băuturi alcoolice, de

stupefiante ori de substanțe toxice în timpul serviciului; săvârșirea unei sustrageri

(inclusiv în proporții mici) din patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, a

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia; comiterea unei

fapte ilegale ce discreditează imaginea Poliției; aplicarea violenței fizice;

neexecutarea ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorului ierarhic superior;

neexecutarea sarcinilor și atribuțiilor stabilite în fișa postului și în Regulamentul

intern al subdiviziunii în care activează polițistul; alte fapte (acțiuni sau inacțiuni)

care rezultă din prezentul Statut și din alte acte normative, iar conform pct. 63 din

Statut, polițiștii sunt sancționați disciplinar pentru comiterea de abateri

disciplinare, respectiv în funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție li se

aplică următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment, mustrare, mustrare aspră,

retrogradare cu un grad special, retrogradare din funcție, concediere.

Susțin că, conform pct. 38 din Statut, sarcinile anchetei de serviciu sunt:

examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor

disciplinare comise de către polițiști; stabilirea cauzelor și condițiilor care au

condus la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea persoanelor vinovate și

asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care

a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o

persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

Afirmă că, pârâtul, contrar prevederilor legal enunțate, a aplicat în privința

lor sancțiunea disciplinară, deoarece nu a fost efectuată o anchetă de serviciu în

urma căreia să rezulte clar și evident că, ei au comis abaterile incriminate, or, a

fost efectuată ancheta cu grave abateri de la prevederile legale cu privire la

desfășurarea anchetei de serviciu prevăzută de legislația națională și în special de

Statutul disciplinar al polițistului.

Relevă că, conform pct. 21 din Statut, în cazul încălcării disciplinei de

serviciu și a prevederilor legislației în vigoare de către subaltern, conducătorul

nemijlocit inițiază ancheta de serviciu pentru examinarea multiaspectuală,

completă și obiectivă a circumstanțelor încălcării, iar dacă subalternului i se

stabilește vinovăția - să propună, în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și

gradul vinovăției, o sancțiune disciplinară, ori dacă rezultă date și indici că a fost

săvârșită o contravenție sau o infracțiune, transmite materialele acumulate

organelor competente.

Mai relevă că, conform pct. 22 din Statut, conducătorul nemijlocit este

persoana căruia polițistul i se subordonează pe linie ierarhică de serviciu, inclusiv

temporar, conform fișei postului.

Invocă că, ancheta de serviciu a fost dispusă cu încălcarea gravă a

competenței, deoarece a fost inițiată de către Serviciul protecție internă și

anticorupție, care este o subdiviziune din subordinea Ministerului Afacerilor

Interne și care este împuternicită conform ordinului Ministrului Afacerilor Interne

nr. 79 din 19 martie 2010, însă acest ordin este inferior, după puterea juridică a

Hotărârii Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea

2

Statutului disciplinar al polițistului, care stabilește foarte clar o altă modalitate de

inițiere a anchetei de serviciu și de sancționare.

Menționează că, la 04 noiembrie 2015, Mariana Saachian s-a adresat cu o

plângere la Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor

Interne, prin care a reclamat presupusele acțiuni ilegale comise de către ofițerul de

sector Gheorghe Martin și de către ei, iar ulterior, pe marginea circumstanțelor

expuse în plângere, serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea

anchetei de serviciu, în rezultatul căreia prin ordinul nr. 823 ef. din 23 noiembrie

2015 a fost sancționat disciplinar cu „mustrare” doar ofițerul de sector Gheorghe

Martin, fără a se face careva mențiuni referitor la presupusele abateri de la

legislație comise de către ei.

Consideră că, cazul pe marginea plângerii referitoare la presupusele

acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani, Gheorghe

Martin, Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti a fost cercetat.

Susțin că, conform pct. 67 din Statut, pentru o singură abatere disciplinară

se inițiază o singură anchetă și se aplică o singură sancțiune disciplinară, însă

necătînd la aceasta, contrar prevederilor legale, deși cet. Mariana Saachian, la data

de 23 noiembrie 2015, a depus la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI

o explicație, în care a specificat faptul că, este un supliment la plângerea din 04

noiembrie 2015, Serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea unei

anchete de serviciu repetată, pe un caz deja consumat și cu decizie la activ, iar la

data de 21 decembrie 2015, a dispus ilegal sancționarea lor disciplinară cu

avertisment.

Afirmă că, conform pct. 84 din Statut, sancțiunile disciplinare se aplică, de

regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună

din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării în concediu anual de

odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical. Or, cet. Mariana Saachian

a depus plângerea cu referire la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților

Inspectoratului de Poliție Buiucani la data de 04 decembrie 2015, astfel, termenul

limită de aplicare a sancțiunii disciplinare s-a consumat la data de 04 decembrie

2015, însă ordinul de sancționare disciplinară nr. 891 ef a fost emis la data de 21

decembrie 2015, astfel, termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost omis.

Invocă că, cet. Mariana Saachian a adresat o plângere analogică cu referire

la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani

menționați și la Procuratura Buiucani mun. Chișinău, iar la data de 29 octombrie

2015, prin răspunsul nr. 25-705/15-956, a fost informată că, s-au constatat

încălcări comise doar de ofițerul de sector Gheorghe Martin și ca urmare, a fost

sesizată conducerea Inspectoratului de Poliție Buiucani în vederea reluării și

examinării suplimentar a plângerilor din 17 august 2015 și 18 august 2015 sub

aspectul comiterii contravențiilor prevăzute de art. 69 și 104 din Codul

contravențional.

Mai invocă că, în urma examinării suplimentare a cererilor enunțate, prin

încheierile din 16 noiembrie 2015 emise pe marginea plângerilor din 17 august

2015 și 18 august 2015 depuse de cet. Mariana Saachian, careva probe

3

suplimentare nu au fost posibil de acumulat, iar ofițerul principal de sector Andrei

Pușcaș a fost nevoit să constate exact cele dispuse și constatate prin încheierea

emisă de ofițerul de sector Gheorghe Martin și semnată de superiorii Nicolae

Cornescu și Afanasie Terenti.

Menționează că, pe lângă șirul de abuzuri și ilegalități comise de Serviciul

protecție internă și anticorupție, nu este clar cum s-a ajuns la concluzia de

sancționare disciplinară cu avertisment a angajaților Inspectoratului de Poliție

Buiucani, Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti, întrucât ei nu au fost și nici nu au

participat în parte la examinarea cazurilor date, altfel decât în prezența probelor

administrate corespunzător de ofițerul de sector Gheorghe Martin au fost în

putință să deducă că, încheierile nu contravin legislației în vigoare.

Solicită anularea ordinului pârâtului nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu

privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului

de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului

General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”.

Ulterior, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cereri, prin care

au solicitat atragerea în proces a Sindicatului „Demnitate” în calitate de

intervenient accesoriu.

Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus o cerere, prin care au

solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată, invocând că, pe

parcursul lunilor decembrie 2015 și ianuarie 2016, au fost implicați la diverse

măsuri de menținere a ordinii publice, desfășurate pe întreg teritoriul municipiului

Chișinău, fapt care practic a și tergiversat întocmirea în termen a cererii de

chemare în judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08

februarie 2016 a fost atras în proces Sindicatul „Demnitate” în calitate de

intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 martie 2016 a

fost repusă în termen și admisă acțiunea și a fost anulat ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al

Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI,

Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” ca fiind ilegal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu,

casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu privind

repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și a fost respinsă

acțiunea ca tardivă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 noiembrie 2016 s-au admis

recursurile declarate de Afanasie Terenti și Nicolae cu casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 și remiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

4

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017 s-a respins apelul

declarat de Inspectoratul General de Poliție cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 02 martie 2016.

La 12 mai 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei (f.d. 228, Vol. II).

Iar, la 16 iunie 2017, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat la 16 iunie 2017, împotriva deciziei din 02 martie 2017 este depus în

termen, în cazul în care decizia a fost expediată în adresa participanților la proces

la 12 mai 2017, iar la materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării de

către părți a copiei deciziei.

În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a indicat că,

consideră ilegală și neîntemeiată decizia instanței de apel, deoarece a instanța a

dat o apreciere eronată materialului probator.

Remarcă recurentul că sunt eronate concluziile instanțelor precum că

conform circumstanțelor de fapt stabilite reclamanții au omis justificat termenul

de contestare, repunând acțiunea în termen, deoarece aceștia au fost antrenați la

menținerea ordinii publice doar două zile.

A mai indicat că, intimați făcând cunoștință cu ordinul de sancționare

disciplinară la 24 decembrie 2015, urmau a depune acțiune în instanță până la 24

ianuarie 2016, pe când aceștia au depus cererea de chemare în judecată abia la 28

ianuarie 2016.

Recurentul în susținerea recursului a mai invocat și motivele de fapt și de

drept în partea ce ține de fondul cauzei, indicând că instanțele au aplicat și

interpretat eronat normele materiale, precum și au dat o apreciere eronată

materialului probator.

Examinând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul declarat de Inspectoratul General al Poliție, întemeiat

care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, și cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca depusă cu

omiterea termenului de prescripție, din motivele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Înaintând acțiunea împotriva Inspectoratului General al Poliției, Afanasie

Terenti și Nicolae Cornescu în urma concretizării cerințelor au solicitat repunerea

în termenul de prescripție, anularea ordinului pârâtului nr. 891 ef din 21

5

decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din

cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”.

Fiind investită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea

din 02 martie 2016 a repus în termen și admis acțiunea cu anularea ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție

Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” ca fiind ilegal.

Pentru a soluționa astfel, prima instanță a reținut că la 13 și 16 ianuarie

2016, Terenti Afanasie și Cornescu Nicolae au fost implicați în acțiuni de

menținere a ordinii publice (f.d. 126-132, 144-145, vol. I).

La fel, instanța a luat în considerare că termenul de acțiune a prevederilor

dispoziției MAI nr. 27/19 din 12 ianuarie 2016 „cu privire la asigurarea ordinii

publice și securității cetățenilor la 13 ianuarie 2016” și Dispoziția MAI nr. 4/2 din

13 ianuarie 2016 „cu privire la unele măsuri suplimentare de asigurare a sediului

central al MAI pe parcursul întrunirilor desfășurate la 13 ianuarie 2016” a fost

extins pe un termen nedeterminat.

De asemenea, instanța a pus la baza restabilirii termenului și faptul că

zilele de 25 decembrie 2015, 01, 07 și 08 ianuarie 2016 au fost declarate zile

oficiale de odihnă, considerând că termenul de adresare în instanță a fost omis

întemeiat, fapt ce a servit temei de repunere în termen a acțiunii.

Iar, instanța de apel prin decizia din 02 martie 2017 a respins apelul

declarat de Inspectoratul General de Poliție și a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 02 martie 2016.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanțele greșit au ajuns la concluzia cu privire

la repunerea acțiunii în termenul de adresare în judecată, reieșind din

circumstanțele ce urmează.

Din materialele dosarului rezultă că atât în cadrul dezbaterilor judiciare în

prima instanță, în instanța de apel, cât și în recursul declarat împotriva hotărârilor

instanțelor ierarhic inferioare, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției a

insistat asupra faptului că acțiunea înaintată de Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Conform art. 271 Cod civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se

respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea

dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit

numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

Actele cauzei atestă faptul că, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu sunt

angajați a Inspectoratului General al Poliției, astfel la contestarea ordinului de

sancționare disciplinară se aplică procedura prevăzută de Legea contenciosului

administrativ.

6

Conform art. 16 alin. (1) - (2) al Legii contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în

drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea,

în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Acțiunea poate

fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres

prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un

drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii

prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (4) al Legii contenciosului

administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau

recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul

în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data comunicării actului

administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă. Termenul de

30 de zile specificat la alin.(1) este termen de prescripție, iar termenul de 6 luni

specificat la alin.(6) este termen de decădere.

În acest context, este cert faptul că Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu

urmau să conteste actul administrativ în instanța de contencios administrativ în

termen de o lună din momentul aducerii la cunoștință a acestuia.

Așadar, Colegiul reține că Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au sesizat

instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Inspectoratului General

al Poliției, privind contestarea ordinului IGP nr. 891 ef. din 21 decembrie 2015

prin care s-a dispus sancționarea lor cu „avertisment”.

Precum a constatat prima instanță, fapt confirmat și de către părți pe

parcursul examinării cauzei, ordinul respectiv a fost adus la cunoștința

reclamanților la data de 24 decembrie 2016, astfel din ziua respectivă începe a

curge termenul de prescripție, prevăzut la art. 17 Legea contenciosului

administrativ.

Prin urmare, Colegiul civil menționează că deoarece luna decembrie are

31 de zile, termenul de 30 zile prevăzut la art. 17 din Legea contenciosului

administrativ, având în vedere comunicarea actului la 24 decembrie 2015, a

expirat la data de 23 ianuarie 2016, iar în virtutea faptului că aceasta era o zi

nelucrătoare, reclamanții urmau să depună acțiunea până la data de 25 ianuarie

2016 (zi de luni – prima zi lucrătoare).

Însă, cu toate acestea, contrar celor indicate, reclamanții au depus acțiunea

abia la 28 ianuarie 2016, cu omiterea termenului de prescripție prevăzut supra.

De asemenea, Colegiul remarcă faptul că potrivit art. 17 alin. (5) al Legii

contenciosului administrativ, persoana care, din motive temeinic justificate, a

omis termenul de prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului de

procedură civilă.

Iar, în conformitate cu art. 116 alin. (1) Cod de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

7

Astfel, argumentele formulate de către reclamanți în cererile de repunere

în termen nu pot servi temei de admitere a acestora, în condițiile în care legea

prevede expres în art. 17 din Legea contenciosului administrativ, că termenul de

30 zile reprezintă termen de prescripție, care urmează a fi calculat cu includerea

zilelor calendaristice, fără a exclude zilele de odihnă (sărbătoare), libere conform

normelor legale.

Prin urmare, argumentele despre exercitarea atribuțiilor legale în perioada

21 decembrie 2015 - 25 ianuarie 2016 în vedere menținerii ordinii publice și

faptul că în perioada respectivă au fost multe zile de sărbătoare, nu pot servi temei

de repunere în termen a acțiunii, fapt ce duce la respingere cererii de repunere în

termen.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție notează că legiuitorul a prevăzut posibilitatea reprezentării

intereselor în mod personal, fie angajării unui avocat, cu drept de reprezentare a

intereselor în instanță, fie în vederea întocmirii cererii de chemare în judecată.

Așadar, având la dispoziție mecanismul reprezentării, reclamanții au optat

pentru apărarea intereselor sale în mod personal, prin ce și-au asumat riscul și

consecințele corespunzătoare, la caz fiind evidentă depășirea termenului de

adresare în judecată cu prezenta acțiune.

În situația dată, restabilirea termenului de adresare în judecată cu prezenta

acțiune, pe temeiurile invocate de către reclamanți, ar putea fi privită drept o

repunere în termen a cererii în lipsa unor temeiuri obiective, or, chiar și în situația

obligației de exercitare a atribuțiilor de serviciu, fie în prezența zilelor

nelucrătoare, partea nu este eliberată de la respectarea termenului de prescripție

instituit prin lege.

Colegiul civil notează că lipsa unor temeiuri argumentate și obiective la

repunerea în termen a acțiunii, are ca efect ingerința în securitatea raportului

juridic, fapt ce prin prisma art. 6 CEDO este inacceptabil, respectiv „lipsa

timpului pentru întocmirea și depunerea cererii” nu poate fi privit drept temei de

repunere în termen a acțiunii.

Astfel, Colegiul reiterează că cererea de repunere în termen a acțiunii

urmează a fi respinsă, or, depășirea termenului de prescripție are ca efect

respingerea acțiunii ca fiind tardivă, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea

contenciosului administrativ, care prevede că judecând acțiunea, instanța de

contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri respinge acțiunea ca

fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin urmare, norma vizată acordă posibilitate instanței de a respinge

acțiunea pe temei de tardivitate a acesteia, fără a fi examinat fondul cauzei.

În consecință se atestă incontestabil că Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu au depus cererea de chemare în judecată cu încălcarea prevederilor art.

17 al Legii contenciosului administrativ, respectiv cu omiterea termenului de

prescripție.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că circumstanțele cauzei

au fost stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind

8

necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și

de a emite o nouă hotărâre, prin care a respinge cererea de repunere în termen și

acțiunea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu împotriva Inspectoratului

General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind depusă

cu omiterea termenului de prescripție.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Inspectoratul General de Poliție.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 martie 2016, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu împotriva Inspectoratului General de Poliție, intervenient accesoriu

Sindicatul „Demnitate” cu privire la contestarea actului administrativ, și se emite

o nouă hotărâre prin care:

Se respinge cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu cu privire la

repunerea în termenul de adresare în instanță de judecată.

Se respinge acțiunea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu împotriva

Inspectoratului General de Poliție, intervenient accesoriu Sindicatul „Demnitate”

cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

9