3ra-1561/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1561/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 3ra-1561/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî

Oleg Sternioală, Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de către Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Afanasie Terenti și

Nicolae Cornescu împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient

accesoriu Sindicatul ,,Demnitate” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției,

Dorin Sîrbu, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din

02 martie 2016 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea cererii lui Afanasie

Terenti și Nicolae Cornescu privind repunerea în termenul de adresare în instanța de

judecată și respinsă acțiunea ca tardivă,

c o n s t a t ă:

La data de 28 ianuarie 2016, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin ordinul pârâtului nr. 891

ef din 21 decembrie 2015 au fost sancționați disciplinar cu avertisment pentru

încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b) și d) din Legea nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6 lit. a) și

g) din Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006 cu privire la aprobarea

Codului de etică și deontologie al polițistului, pct. 1, 3 și 4 din compartimentul

„Sarcini de bază”, pct. 1 și 4 din compartimentul „Atribuții”, lit. a), c) și d) din

compartimentul „Responsabilități” ale fișei de post, abateri manifestate prin

atitudine iresponsabilă și neprofesionalism, control superficial și necalitativ a

materialelor acumulate de ofițerul de sector Gheorghe Martin în baza plângerilor

depuse de către Mariana Saachian, acceptarea abaterilor admise de la procedura

legală de documentare a contravenției.

1

Consideră că, aplicarea sancțiunii disciplinare – avertisment prin ordinul

enunțat este ilegală și nefondată.

Menționează că, conform pct. 36 din Statutului disciplinar al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013, faptele care

constituie abateri disciplinare sunt: absența fără motive întemeiate de la serviciu;

prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau consumul de băuturi alcoolice, de

stupefiante ori de substanțe toxice în timpul serviciului; săvârșirea unei sustrageri

(inclusiv în proporții mici) din patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, a

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia; comiterea unei

fapte ilegale ce discreditează imaginea Poliției; aplicarea violenței fizice;

neexecutarea ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorului ierarhic superior;

neexecutarea sarcinilor și atribuțiilor stabilite în fișa postului și în Regulamentul

intern al subdiviziunii în care activează polițistul; alte fapte (acțiuni sau inacțiuni)

care rezultă din prezentul Statut și din alte acte normative, iar conform pct. 63 din

Statut, polițiștii sunt sancționați disciplinar pentru comiterea de abateri disciplinare,

respectiv în funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție li se aplică următoarele

sancțiuni disciplinare: avertisment, mustrare, mustrare aspră, retrogradare cu un grad

special, retrogradare din funcție, concediere.

Susțin că, conform pct. 38 din Statut, sarcinile anchetei de serviciu sunt:

examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor

disciplinare comise de către polițiști; stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus

la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea persoanelor vinovate și asigurarea

aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis

abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană

nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

Afirmă că, pârâtul, contrar prevederilor legale enunțate, a aplicat în privința

lor sancțiunea disciplinară, deoarece nu a fost efectuată o anchetă de serviciu în urma

căreia să rezulte clar și evident că, ei au comis abaterile incriminate, or, a fost

efectuată ancheta cu grave abateri de la prevederile legale cu privire la desfășurarea

anchetei de serviciu prevăzută de legislația națională și în special de Statutul

disciplinar al polițistului.

Relevă că, conform pct. 21 din Statut, în cazul încălcării disciplinei de serviciu

și a prevederilor legislației în vigoare de către subaltern, conducătorul nemijlocit

inițiază ancheta de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și

obiectivă a circumstanțelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabilește vinovăția

- să propună, în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul vinovăției, o

sancțiune disciplinară, ori dacă rezultă date și indici că a fost săvârșită o contravenție

sau o infracțiune, transmite materialele acumulate organelor competente.

Mai relevă că, conform pct. 22 din Statut, conducătorul nemijlocit este

persoana căruia polițistul i se subordonează pe linie ierarhică de serviciu, inclusiv

temporar, conform fișei postului.

2

Invocă că, ancheta de serviciu a fost dispusă cu încălcarea gravă a

competenței, deoarece a fost inițiată de către Serviciul protecție internă și

anticorupție, care este o subdiviziune din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

și care este împuternicită conform ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 79 din

19 martie 2010, însă acest ordin este inferior, după puterea juridică a Hotărârii

Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al polițistului, care stabilește foarte clar o altă modalitate de inițiere a

anchetei de serviciu și de sancționare.

Menționează că, la data de 04 noiembrie 2015, Mariana Saachian s-a adresat

cu o plângere la Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor

Interne, prin care a reclamat presupusele acțiuni ilegale comise de către ofițerul de

sector Gheorghe Martin și de către ei, iar ulterior, pe marginea circumstanțelor

expuse în plângere, serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea

anchetei de serviciu, în rezultatul căreia prin ordinul nr. 823 ef. din 23 noiembrie

2015 a fost sancționat disciplinar cu „mustrare” doar ofițerul de sector Gheorghe

Martin, fără a se face careva mențiuni referitor la presupusele abateri de la legislație

comise de către ei.

Consideră că, cazul pe marginea plângerii referitoare la presupusele acțiuni

ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani, Gheorghe Martin, Nicolae

Cornescu și Afanasie Terenti a fost cercetat.

Susțin că, conform pct. 67 din Statut, pentru o singură abatere disciplinară se

inițiază o singură anchetă și se aplică o singură sancțiune disciplinară, însă necătând

la aceasta, contrar prevederilor legale, deși cet. Mariana Saachian, la data de 23

noiembrie 2015, a depus la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI o

explicație, în care a specificat faptul că, este un supliment la plângerea din 04

noiembrie 2015, Serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea unei

anchete de serviciu repetată, pe un caz deja consumat și cu decizie la activ, iar la

data de 21 decembrie 2015, a dispus ilegal sancționarea lor disciplinară cu

avertisment.

Afirmă că, conform pct. 84 din Statut, sancțiunile disciplinare se aplică, de

regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din

ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării în concediu anual de odihnă, în

concediu de studii sau în concediu medical. Or, cet. Mariana Saachian a depus

plângerea cu referire la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de

Poliție Buiucani la data de 04 decembrie 2015, astfel, termenul limită de aplicare a

sancțiunii disciplinare s-a consumat la data de 04 decembrie 2015, însă ordinul de

sancționare disciplinară nr. 891 ef a fost emis la data de 21 decembrie 2015, astfel,

termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost omis.

Invocă că, cet. Mariana Saachian a adresat o plângere analogică cu referire la

presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani

menționați și la Procuratura Buiucani mun. Chișinău, iar la data de 29 octombrie

2015, prin răspunsul nr. 25-705/15-956, a fost informată că, s-au constatat încălcări

comise doar de ofițerul de sector Gheorghe Martin și ca urmare, a fost sesizată

3

conducerea Inspectoratului de Poliție Buiucani în vederea reluării și examinării

suplimentar a plângerilor din 17 august 2015 și 18 august 2015 sub aspectul

comiterii contravențiilor prevăzute de art. 69 și 104 din Codul contravențional.

Mai invocă că, în urma examinării suplimentare a cererilor enunțate, prin

încheierile din 16 noiembrie 2015 emise pe marginea plângerilor din 17 august 2015

și 18 august 2015 depuse de cet. Mariana Saachian, careva probe suplimentare nu

au fost posibil de acumulat, iar ofițerul principal de sector Andrei Pușcaș a fost

nevoit să constate exact cele dispuse și constatate prin încheierea emisă de ofițerul

de sector Gheorghe Martin și semnată de superiorii Nicolae Cornescu și Afanasie

Terenti.

Menționează că, pe lîngă șirul de abuzuri și ilegalități comise de Serviciul

protecție internă și anticorupție, nu este clar cum s-a ajuns la concluzia de

sancționare disciplinară cu avertisment a angajaților Inspectoratului de Poliție

Buiucani, Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti, întrucât ei nu au fost și nici nu au

participat în parte la examinarea cazurilor date, altfel decît în prezența probelor

administrate corespunzător de ofițerul de sector Gheorghe Martin au fost în putință

să deducă că, încheierile nu contravin legislației în vigoare.

Solicită anularea ordinului pârâtului nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu

privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de

Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”.

Ulterior, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cereri, prin care au

solicitat atragerea în proces a Sindicatului ,,Demnitate” în calitate de intervenient

accesoriu.

Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus o cerere, prin care au solicitat

repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată, invocând că, pe parcursul

lunilor decembrie 2015 și ianuarie 2016, au fost implicați la diverse măsuri de

menținere a ordinii publice, desfășurate pe întreg teritoriul municipiului Chișinău,

fapt care practic a și tergiversat întocmirea în termen a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08

februarie 2016 a fost atras în proces Sindicatul ,,Demnitate” în calitate de

intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 martie 2016 a fost

repusă în termen și admisă acțiunea și a fost anulat ordinul Inspectoratului General

al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară

a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de

poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti

și Nicolae Cornescu” ca fiind ilegal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost admis apelul

declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu,

casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu privind

repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și a fost respinsă acțiunea

ca tardivă.

4

La data de 05 septembrie 2016, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au

declarat recursuri împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestora,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire

la admiterea acțiunii.

În motivarea recursurilor au indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au

interpretat în mod eronat legea.

Menționează că, ei au luat cunoștință de ordinul intimatului nr. 891 ef din 21

decembrie 2015 la data de 24 decembrie 2015, iar în perioada de 30 zile disponibilă

pentru contestarea acestui ordin majoritatea zilelor au fost nelucrătoare.

Susțin că, ei sunt funcționari publici cu statut special și fac parte din corpul de

comandă al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, iar conform actelor

de dispoziție anexate la materialele cauzei, pe parcursul lunilor decembrie 2015 și

ianuarie 2016, au fost implicați la diverse măsuri de menținere a ordinii publice,

desfășurate non-stop pe întreg teritoriul mun. Chișinău, fapt care a și tergiversat

întocmirea în termen a cererii de chemare în judecată

Consideră că, instanța de apel eronat a concluzionat că, existența

mecanismelor de reprezentare sunt variabile, iar ei și-au asumat personal riscul,

optând pentru apărarea drepturilor sale personal. Or, instanța de apel a examinat

superficial cauza și nu a apreciat în modul corespunzător probele prezentate.

Afirmă că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a ignorat în mod vădit toate

probele și prevederile legislației în vigoare, inclusiv și Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 2 din 07 iulie 2010 ,,Cu privire la aplicarea legislației

procesuale civile la întocmirea hotărârii și încheierii judecătorești și pct. 6 și 9 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 11 noiembrie 2013 ,,Privind

procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de apel”.

Relevă că, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns

special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a

formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (hotărârea

CEDO din 09 decembrie 1994 în cauza Hiro Balani contra Spaniei).

Prin referința depusă la data de 07 octombrie 2016 reprezentantul

Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu a solicitat respingerea recursurilor ca

fiind inadmisibile și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 02 noiembrie 2016 a considerat recursurile

admisibile și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și

5

care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Inspectoratului de poliție Buiucani al

Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu” Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au fost sancționați disciplinar cu

avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b) și d) din Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

ale pct. 6 lit. a) și g) din Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006 cu privire

la aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale pct. 1, 3 și 4 din

compartimentul „Sarcini de bază”, ale pct. 1 și 4 din compartimentul „Atribuții”,

lit.a), c) și d) din compartimentul „Responsabilități” ale fișei de post, ale lit. a), e),

f) și k) din compartimentul „Atribuții de serviciu” ale fișei de post, abateri

manifestate prin atitudine iresponsabilă și neprofesionalism, control superficial și

necalitativ a materialelor acumulate de ofițerul de sector Gheorghe Martin în baza

plângerilor depuse de către Mariana Saachian, acceptarea abaterilor admise de la

procedura legală de documentare a contravenției.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu au solicitat repunerea în termen și anularea ordinului Inspectoratului

General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al

Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI,

Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia de a repune în termen și admite acțiunea, anulând ca fiind ilegal ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție

Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției

al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu, a ajuns la concluzia

de a admite apelul, de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă

hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae

Cornescu privind repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și a

respins acțiunea ca tardivă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă

a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că, concluziile instanței de apel sunt

6

bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în

contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii

în primă instanță. Instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de

recurs reține că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în

mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000, acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios

administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se

consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin

respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (4) din Legea menționată, cererea prin care

se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen

curge de la data comunicării actului administrativ. Termenul de 30 de zile specificat la

alin. (1) este termen de prescripție.

În acest context, este cert faptul că, recurenții urmau să conteste actul

administrativ în instanța de contencios administrativ în termen de o lună din momentul

aducerii la cunoștință a acestui act.

Este incontestabil faptul că, recurenții au luat cunoștință cu ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef. din 21 decembrie 2015 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție

Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al

MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” la data de 24 decembrie 2015, însă au

depus prezenta cerere de chemare în judecată la data de 28 ianuarie 2016.

Astfel, recurenții Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cererea de

chemare în judecată cu omiterea termenului stabilit de art. 17 din Legea contenciosului

administrativ, fiind solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată.

7

La caz, urmează de remarcat și dispozițiile art. 17 alin. (5) din Legea

contenciosului administrativ, care direct indică că, persoana care, din motive temeinic

justificate, a omis termenul de prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, expunându-și

opinia cu privire la motivele care au constituit drept temei de omitere a termenului de

adresare în instanța de judecată, instanța de apel în mod evaziv s-a referit la faptul că,

acesta a fost omis din motive neîntemeiate.

Faptul dat a fost stabilit fără a se ține cont că, la data de 13 și 16 ianuarie 2016,

recurenții au fost implicați în acțiuni de menținere a ordinii publice (f. d. 126-132, 144,

145, vol. I).

Totodată, conform telefonogramei nr. 4/64 din 14 ianuarie 2016, termenul de

acțiune a prevederilor dispozițiilor Ministerului Afacerilor Interne nr. 27/19 din 12

ianuarie 2016 „Cu privire la asigurarea ordinii publice și securității cetățenilor la 13

ianuarie 2016” și nr. 4/2 int. din 13 ianuarie 2016 „Cu privire la unele măsuri

suplimentare de asigurare a sediului central al MAI pe parcursul întrunirilor desfășurate

la 13 ianuarie 2016” a fost prelungit pe un termen nedeterminat (f. d. 125, vol. I).

Mai mult ca atît, conform art. 111 alin. (1) lit. a), b) și i1) din Codul muncii, zilele

de 25 decembrie 2015, 01, 07 și 08 ianuarie 2016 au fost declarate zile oficiale de

odihnă.

Sub acest aspect, se menționează că, instanța de apel urma să examineze cererea

de repunere a lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu în termenul de adresare în

instanța de judecată și să verifice motivele imposibilității îndeplinirii actului procedural

în termen prin prisma art. 116 CPC.

Acest fapt indică la examinarea unilaterală a cauzei, ce constituie o încălcare a

dreptului recurenților de a se bucura de drepturile sale procedurale în condițiile

normelor în vigoare, precum și a principiului egalității armelor în proces.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu

8

împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Sindicatul

,,Demnitate” cu privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

9