3ra-1561/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 3ra-1561/16 instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu D E C I Z I E 23 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî Oleg Sternioală, Mariana Pitic examinând recursurile declarate de către Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Sindicatul ,,Demnitate” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 02 martie 2016 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea cererii lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu privind repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și respinsă acțiunea ca tardivă, c o n s t a t ă: La data de 28 ianuarie 2016, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin ordinul pârâtului nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 au fost sancționați disciplinar cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b) și d) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6 lit. a) și g) din Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006 cu privire la aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului, pct. 1, 3 și 4 din compartimentul „Sarcini de bază”, pct. 1 și 4 din compartimentul „Atribuții”, lit. a), c) și d) din compartimentul „Responsabilități” ale fișei de post, abateri manifestate prin atitudine iresponsabilă și neprofesionalism, control superficial și necalitativ a materialelor acumulate de ofițerul de sector Gheorghe Martin în baza plângerilor depuse de către Mariana Saachian, acceptarea abaterilor admise de la procedura legală de documentare a contravenției.

1 Consideră că, aplicarea sancțiunii disciplinare – avertisment prin ordinul enunțat este ilegală și nefondată.

Menționează că, conform pct. 36 din Statutului disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013, faptele care constituie abateri disciplinare sunt: absența fără motive întemeiate de la serviciu; prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau consumul de băuturi alcoolice, de stupefiante ori de substanțe toxice în timpul serviciului; săvârșirea unei sustrageri (inclusiv în proporții mici) din patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, a autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia; comiterea unei fapte ilegale ce discreditează imaginea Poliției; aplicarea violenței fizice; neexecutarea ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorului ierarhic superior; neexecutarea sarcinilor și atribuțiilor stabilite în fișa postului și în Regulamentul intern al subdiviziunii în care activează polițistul; alte fapte (acțiuni sau inacțiuni) care rezultă din prezentul Statut și din alte acte normative, iar conform pct. 63 din Statut, polițiștii sunt sancționați disciplinar pentru comiterea de abateri disciplinare, respectiv în funcție de gravitatea lor și de gradul de vinovăție li se aplică următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment, mustrare, mustrare aspră, retrogradare cu un grad special, retrogradare din funcție, concediere.

Susțin că, conform pct. 38 din Statut, sarcinile anchetei de serviciu sunt: examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor disciplinare comise de către polițiști; stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

Afirmă că, pârâtul, contrar prevederilor legale enunțate, a aplicat în privința lor sancțiunea disciplinară, deoarece nu a fost efectuată o anchetă de serviciu în urma căreia să rezulte clar și evident că, ei au comis abaterile incriminate, or, a fost efectuată ancheta cu grave abateri de la prevederile legale cu privire la desfășurarea anchetei de serviciu prevăzută de legislația națională și în special de Statutul disciplinar al polițistului.

Relevă că, conform pct. 21 din Statut, în cazul încălcării disciplinei de serviciu și a prevederilor legislației în vigoare de către subaltern, conducătorul nemijlocit inițiază ancheta de serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și obiectivă a circumstanțelor încălcării, iar dacă subalternului i se stabilește vinovăția - să propună, în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul vinovăției, o sancțiune disciplinară, ori dacă rezultă date și indici că a fost săvârșită o contravenție sau o infracțiune, transmite materialele acumulate organelor competente. Mai relevă că, conform pct. 22 din Statut, conducătorul nemijlocit este persoana căruia polițistul i se subordonează pe linie ierarhică de serviciu, inclusiv temporar, conform fișei postului.

2 Invocă că, ancheta de serviciu a fost dispusă cu încălcarea gravă a competenței, deoarece a fost inițiată de către Serviciul protecție internă și anticorupție, care este o subdiviziune din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și care este împuternicită conform ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 79 din 19 martie 2010, însă acest ordin este inferior, după puterea juridică a Hotărârii Guvernului RM nr. 502 din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului, care stabilește foarte clar o altă modalitate de inițiere a anchetei de serviciu și de sancționare.

Menționează că, la data de 04 noiembrie 2015, Mariana Saachian s-a adresat cu o plângere la Serviciul protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a reclamat presupusele acțiuni ilegale comise de către ofițerul de sector Gheorghe Martin și de către ei, iar ulterior, pe marginea circumstanțelor expuse în plângere, serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea anchetei de serviciu, în rezultatul căreia prin ordinul nr. 823 ef. din 23 noiembrie 2015 a fost sancționat disciplinar cu „mustrare” doar ofițerul de sector Gheorghe Martin, fără a se face careva mențiuni referitor la presupusele abateri de la legislație comise de către ei. Consideră că, cazul pe marginea plângerii referitoare la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani, Gheorghe Martin, Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti a fost cercetat.

Susțin că, conform pct. 67 din Statut, pentru o singură abatere disciplinară se inițiază o singură anchetă și se aplică o singură sancțiune disciplinară, însă necătând la aceasta, contrar prevederilor legale, deși cet. Mariana Saachian, la data de 23 noiembrie 2015, a depus la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI o explicație, în care a specificat faptul că, este un supliment la plângerea din 04 noiembrie 2015, Serviciul protecție internă și anticorupție a dispus inițierea unei anchete de serviciu repetată, pe un caz deja consumat și cu decizie la activ, iar la data de 21 decembrie 2015, a dispus ilegal sancționarea lor disciplinară cu avertisment. Afirmă că, conform pct. 84 din Statut, sancțiunile disciplinare se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical.

Or, cet. Mariana Saachian a depus plângerea cu referire la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani la data de 04 decembrie 2015, astfel, termenul limită de aplicare a sancțiunii disciplinare s-a consumat la data de 04 decembrie 2015, însă ordinul de sancționare disciplinară nr. 891 ef a fost emis la data de 21 decembrie 2015, astfel, termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost omis. Invocă că, cet. Mariana Saachian a adresat o plângere analogică cu referire la presupusele acțiuni ilegale ale angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani menționați și la Procuratura Buiucani mun.

Chișinău, iar la data de 29 octombrie 2015, prin răspunsul nr. 25-705/15-956, a fost informată că, s-au constatat încălcări comise doar de ofițerul de sector Gheorghe Martin și ca urmare, a fost sesizată 3 conducerea Inspectoratului de Poliție Buiucani în vederea reluării și examinării suplimentar a plângerilor din 17 august 2015 și 18 august 2015 sub aspectul comiterii contravențiilor prevăzute de art. 69 și 104 din Codul contravențional. Mai invocă că, în urma examinării suplimentare a cererilor enunțate, prin încheierile din 16 noiembrie 2015 emise pe marginea plângerilor din 17 august 2015 și 18 august 2015 depuse de cet. Mariana Saachian, careva probe suplimentare nu au fost posibil de acumulat, iar ofițerul principal de sector Andrei Pușcaș a fost nevoit să constate exact cele dispuse și constatate prin încheierea emisă de ofițerul de sector Gheorghe Martin și semnată de superiorii Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti.

Menționează că, pe lîngă șirul de abuzuri și ilegalități comise de Serviciul protecție internă și anticorupție, nu este clar cum s-a ajuns la concluzia de sancționare disciplinară cu avertisment a angajaților Inspectoratului de Poliție Buiucani, Nicolae Cornescu și Afanasie Terenti, întrucât ei nu au fost și nici nu au participat în parte la examinarea cazurilor date, altfel decît în prezența probelor administrate corespunzător de ofițerul de sector Gheorghe Martin au fost în putință să deducă că, încheierile nu contravin legislației în vigoare. Solicită anularea ordinului pârâtului nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”. Ulterior, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cereri, prin care au solicitat atragerea în proces a Sindicatului ,,Demnitate” în calitate de intervenient accesoriu. Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus o cerere, prin care au solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată, invocând că, pe parcursul lunilor decembrie 2015 și ianuarie 2016, au fost implicați la diverse măsuri de menținere a ordinii publice, desfășurate pe întreg teritoriul municipiului Chișinău, fapt care practic a și tergiversat întocmirea în termen a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 08 februarie 2016 a fost atras în proces Sindicatul ,,Demnitate” în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 martie 2016 a fost repusă în termen și admisă acțiunea și a fost anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” ca fiind ilegal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 a fost admis apelul declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu privind repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și a fost respinsă acțiunea ca tardivă. 4 La data de 05 septembrie 2016, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au declarat recursuri împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestora, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursurilor au indicat că, decizia instanței de apel este ilegală, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Menționează că, ei au luat cunoștință de ordinul intimatului nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 la data de 24 decembrie 2015, iar în perioada de 30 zile disponibilă pentru contestarea acestui ordin majoritatea zilelor au fost nelucrătoare. Susțin că, ei sunt funcționari publici cu statut special și fac parte din corpul de comandă al Inspectoratului de Poliție Buiucani mun. Chișinău, iar conform actelor de dispoziție anexate la materialele cauzei, pe parcursul lunilor decembrie 2015 și ianuarie 2016, au fost implicați la diverse măsuri de menținere a ordinii publice, desfășurate non-stop pe întreg teritoriul mun. Chișinău, fapt care a și tergiversat întocmirea în termen a cererii de chemare în judecată Consideră că, instanța de apel eronat a concluzionat că, existența mecanismelor de reprezentare sunt variabile, iar ei și-au asumat personal riscul, optând pentru apărarea drepturilor sale personal.

Or, instanța de apel a examinat superficial cauza și nu a apreciat în modul corespunzător probele prezentate. Afirmă că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a ignorat în mod vădit toate probele și prevederile legislației în vigoare, inclusiv și Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 07 iulie 2010 ,,Cu privire la aplicarea legislației procesuale civile la întocmirea hotărârii și încheierii judecătorești și pct. 6 și 9 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 11 noiembrie 2013 ,,Privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de apel”.

Relevă că, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 09 decembrie 1994 în cauza Hiro Balani contra Spaniei). Prin referința depusă la data de 07 octombrie 2016 reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu a solicitat respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile și menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 02 noiembrie 2016 a considerat recursurile admisibile și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și 5 care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Inspectoratului de poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a IGP al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au fost sancționați disciplinar cu avertisment pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a), b) și d) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, ale pct. 6 lit. a) și g) din Hotărârea Guvernului RM nr. 481 din 10 mai 2006 cu privire la aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale pct. 1, 3 și 4 din compartimentul „Sarcini de bază”, ale pct. 1 și 4 din compartimentul „Atribuții”, lit.a), c) și d) din compartimentul „Responsabilități” ale fișei de post, ale lit. a), e), f) și k) din compartimentul „Atribuții de serviciu” ale fișei de post, abateri manifestate prin atitudine iresponsabilă și neprofesionalism, control superficial și necalitativ a materialelor acumulate de ofițerul de sector Gheorghe Martin în baza plângerilor depuse de către Mariana Saachian, acceptarea abaterilor admise de la procedura legală de documentare a contravenției.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au solicitat repunerea în termen și anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”. Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia de a repune în termen și admite acțiunea, anulând ca fiind ilegal ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef din 21 decembrie 2015 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu”. Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Dorin Sîrbu, a ajuns la concluzia de a admite apelul, de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu privind repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată și a respins acțiunea ca tardivă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că, concluziile instanței de apel sunt 6 bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural. În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză. Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (4) din Legea menționată, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data comunicării actului administrativ. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripție. În acest context, este cert faptul că, recurenții urmau să conteste actul administrativ în instanța de contencios administrativ în termen de o lună din momentul aducerii la cunoștință a acestui act. Este incontestabil faptul că, recurenții au luat cunoștință cu ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 891 ef.

din 21 decembrie 2015 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților poliției din cadrul Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI, Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu” la data de 24 decembrie 2015, însă au depus prezenta cerere de chemare în judecată la data de 28 ianuarie 2016. Astfel, recurenții Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu au depus cererea de chemare în judecată cu omiterea termenului stabilit de art. 17 din Legea contenciosului administrativ, fiind solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată. 7 La caz, urmează de remarcat și dispozițiile art. 17 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ, care direct indică că, persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, expunându-și opinia cu privire la motivele care au constituit drept temei de omitere a termenului de adresare în instanța de judecată, instanța de apel în mod evaziv s-a referit la faptul că, acesta a fost omis din motive neîntemeiate.

Faptul dat a fost stabilit fără a se ține cont că, la data de 13 și 16 ianuarie 2016, recurenții au fost implicați în acțiuni de menținere a ordinii publice (f. d. 126-132, 144, 145, vol. I). Totodată, conform telefonogramei nr. 4/64 din 14 ianuarie 2016, termenul de acțiune a prevederilor dispozițiilor Ministerului Afacerilor Interne nr. 27/19 din 12 ianuarie 2016 „Cu privire la asigurarea ordinii publice și securității cetățenilor la 13 ianuarie 2016” și nr. 4/2 int. din 13 ianuarie 2016 „Cu privire la unele măsuri suplimentare de asigurare a sediului central al MAI pe parcursul întrunirilor desfășurate la 13 ianuarie 2016” a fost prelungit pe un termen nedeterminat (f. d. 125, vol. I). Mai mult ca atît, conform art. 111 alin. (1) lit. a), b) și i1) din Codul muncii, zilele de 25 decembrie 2015, 01, 07 și 08 ianuarie 2016 au fost declarate zile oficiale de odihnă.

Sub acest aspect, se menționează că, instanța de apel urma să examineze cererea de repunere a lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu în termenul de adresare în instanța de judecată și să verifice motivele imposibilității îndeplinirii actului procedural în termen prin prisma art. 116 CPC. Acest fapt indică la examinarea unilaterală a cauzei, ce constituie o încălcare a dreptului recurenților de a se bucura de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului egalității armelor în proces. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu. Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Afanasie Terenti și Nicolae Cornescu 8 împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu Sindicatul ,,Demnitate” cu privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru judecătorul Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Valentina Clevadî Oleg Sternioală Mariana Pitic 9