2ra-1392/17 — cu privire la încasarea pagubei materiale, penalității și acheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea pagubei materiale, penalităţii şi acheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Disponibilitatea în drepturi a participanţilor la proces
2ra-1392/17 — cu privire la încasarea pagubei materiale, penalității și acheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Arabadji nr. 2ra-1392/17
instanța de apel: A. Bostan, A. Minciuna, V. Negru
DECIZIE
20 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecători Tamara Chișcă-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Ala Cobăneanu
examinând recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Grawe Carat
Asigurări” Societate pe Acțiuni
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vadim Radov
împotriva Întreprinderii Mixte „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acțiuni cu
privire la încasarea pagubei materiale, încasarea penalității și a cheltuielilor de
judecată
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Întreprinderea Mixtă „Grawe Carat Asigurări”
Societate pe Acțiuni și menținută hotărârea primei instanțe
constată:
La 29 octombrie 2014, Vadim Radov a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA, intervenient accesoriu Mihai Cebotari
cu privire la încasarea pagubei materiale, încasarea penalității și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 11 decembrie 2013, între Viorica
Cebotari, proprietara mijlocului de transport de model „Suzuchi SX4”, cu numărul
de înmatriculare CM AI 745 și ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA, a fost perfectat
contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă cu eliberarea
poliței de asigurare seria RCAI nr. 000557011, prin care Viorica Cibotari a
transmis către ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA, răspunderea civilă în caz de
survenirea cazului asigurat.
Indică că la 14 iunie 2014, orele 16:15, pe str. Trandafirilor intersecție cu
bd. Dacia mun. Chișinău, s-a produs un accident rutier, în rezultatul căruia
automobilul de model „Suzuki SX4” cu numărul de înmatriculare CM AI 745,
1
condus de către Mihai Cebotari, a tamponat automobilul de model „Ford Fiesta” cu
numărul de înmatriculare CQG 153, proprietatea lui Vadim Radov, dar condus de
Vasile Balun, cauzând proprietarului un prejudiciu considerabil.
Susține că potrivit procesului - verbal și a deciziei agentului constatator -
ISDAR al SSTCR a DP mun. Chișinău din 14 iunie 2014, vinovat de comiterea
accidentului rutier a fost recunoscut conducătorul automobilului de model „Suzuki
SX4” cu numărul de înmatriculare CM AI 745, Mihai Cebotari, prin care ultimul a
fost sancționat cu amendă în mărime 40 unități convenționale (800 lei) și 5 puncte
de penalizare.
Menționează că la momentul accidentului, posesorul automobilului „Suzuki
SX4” cu numărul de înmatriculare CM AI 745, condus de către Mihai Cebotari,
deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă eliberată de ÎM „Grawe
Carat Asigurări” SA.
Explică că în urma producerii accidentului rutier de către ÎM „Grawe Carat
Asigurări” SA a fost pornit dosarul de daune pe marginea cazului, însă de către
compania de asigurări a fost refuzată despăgubirea.
Mai invocă că la 8 august 2014 de către Centru Național de Expertize
Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al RM a fost efectuat raportul de
constatare tehnico – științifică nr. 1404 privind stabilirea prejudiciului real cauzat
în urma accidentului rutier automobilului „Ford Fiesta” cu numărul de
înmatriculare CQG 153, iar conform devizului estimativ a mijlocului de transport,
prejudiciul material cauzat posesorului pentru defecțiunile tehnice a automobilului,
constituie suma de 12771 lei.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166 – 167 CPC, art. 19, 21,
22, 23, 24, 36 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă
pentru pagube produse de autovehicule, art. 6 alin. (6) din Legea cu privire la
asigurări, art. 14, 415, 1301, 1327, 1328, 1416 Cod civil.
Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA
în folosul său prejudiciul cauzat, în urma survenirii cazului asigurat, în sumă de
1277 lei cu titlu de pagubă materială conform raportului de constatare tehnico –
științifică nr. 1404 din 8 august 2014 a automobilului de model „Ford Fiesta” cu
numărul de înmatriculare CQG 153; 642,00 lei cheltuieli pentru efectuarea
raportului de constatare tehnico – științifică nr. 1404; 63,84 lei cheltuieli poștale,
penalitatea de întârziere de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere în mărime de
2425,83 lei; cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei, taxa de stat
în mărime de 478 lei și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 septembrie 2016,
acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasat de la ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA
în beneficiul lui Vadim Radov suma de 12771,00 lei cu titlu de despăgubire de
asigurare și cheltuielile de judecată - 383,00 lei taxa de stat, 624,00 lei cheltuieli
pentru efectuarea constatării, 63,84 lei cheltuieli poștale, 2500 lei cheltuieli pentru
asistență juridică, iar în total suma de 16359,84 lei.
2
În rest cererea lui Vadim Radov împotriva ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA,
intervenient accesoriu Mihai Cebotari privind încasarea penalității și a cheltuielilor
de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, a fost respins
apelul declarat de ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA și menținută hotărârea primei
instanțe.
La 30 mai 2017, ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii ca neîntemeiată și încasarea taxei de stat achitată la depunerea cererii de
apel și a cererii de recurs.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Obiectează că instanța de apel a examinat cauza în absența ambelor părți, la
o altă oră decât cea fixată anterior în cadrul ședinței de lichidare a incidentelor
procesuale, ceea ce efectiv a privat părțile de posibilitatea de a-și expune poziția.
Explică, în acest sens, că în cadrul ședinței de judecată din 24 ianuarie 2017,
examinarea cauzei a fost amânată pentru data de 14 februarie 2017, ora 14:30,
conform recipisei, dar la ședința din 14 februarie 2017 la orele 14:30,
reprezentantului apelantului i-a fost comunicat că dosarul deja a fost examinat, din
greșeală, anterior și a fost adoptată decizia de respingere a apelului.
Evidențiază că conform procesului - verbal al ședinței de judecată în cauza
civilă din 14 februarie 2017, ședința de judecată a fost deschisă la ora 14:07, părțile
nefiind prezente, iar colegiul civil a dispus examinarea cauzei în lipsa părților
neprezente din considerentul că este dovada citării legale la materialele cauzei, fapt
ce se confirmă prin înregistrarea audio a ședințelor de judecată.
Mai indică recurentul că soluțiile instanțelor judecătorești au fost adoptate în
discordanță dintre norma legală aplicată și materialele cauzei, deoarece cuantumul
prejudiciului constatat de către instanțe contravine prevederilor art. 23 alin. (2) din
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube
produse de autovehicule.
Remarcă că suportul normativ al instanței de apel la adoptarea soluției este
bazat pe deduceri subiective, optându-se pentru o motivare evazivă și superficială a
soluției, fiind practic identic motivării expuse de către prima instanță.
Subliniază că Vadim Radov nu a prezentat probe care ar demonstra faptul
reparării autovehiculul deteriorat cu suportarea unor cheltuieli efective reale,
superioare sumei calculate de către ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA.
Având în vedere prevederile art. 130 alin. (1) CPC, susține că din conținutul
deciziei instanței de apel denotă o apreciere inconsecventă și arbitrară a probelor.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
3
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 10 aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 142).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017,
în termenul legal.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC după parvenirea dosarului, un
complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție, prin încheierea din 2 august 2017 a considerat recursul
admisibil.
În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat
admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat
împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în
baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel din considerentele ce urmează.
Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este
în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită
pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară
nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Iar alin.(4) din același articol prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
La caz, prin prisma acestor prevederi legale, se constată că ședința de
judecată din 24 ianuarie 2017 a fost amânată pentru data de 14 februarie 2017, la
ora 14:30, părțile fiind înștiințate pentru această dată și oră, fapt confirmat prin
recipisa anexată la dosar (f. d. 127).
4
Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 14 februarie 2017, rezultă
însă, că ședința de judecată în cauza dată a fost deschisă la ora 14:07, în lipsa
părților în proces, instanța de apel dispunând examinarea cauzei în lipsa părților
neprezente, constatând existența, la materialele pricinii, a dovezii citării legale a
acestora.
Articolul 379 alin. (1) CPC, acordă dreptul instanței de apel de a judeca
apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a reprezentanților acestora, precum și a
unui alt participant la proces, doar în cazul în care aceștia sunt citați legal despre
locul, data și ora ședinței.
Față de cele ce preced, se constată că instanța de apel a judecat cererea de
apel în lipsa reprezentantului ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA, care a fost citat
pentru o altă oră decât cea la care s-a desfășurat ședința de judecată, drept urmare,
nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce constă în
posibilitatea, în primul rând, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, astfel, fiind admisă încălcarea
prevederilor art. 27 alin. (1) CPC.
Ca consecință, este indubitabil că, prin examinarea apelului în lipsa
ÎM „Grawe Carat Asigurări” SA, a fost încălcat în mod direct și dreptul acestei la
un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor statuat de art. 6 al Convenției
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Or, unul din principiile procesului echitabil este contradictorialitatea între
părțile care sunt parte a procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului
enunțat procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter
contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Principiul
contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile în proces de a li
se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și de a face
comentarii în legătură cu ele.
Sub acest aspect și reieșind din constatările enunțate, instanța de recurs
reține că pricina a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, iar
având în vedere faptul că eroarea comisă nu poate fi corectată de instanța de recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel
cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.
În rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Grawe Carat
Asigurări” Societate pe Acțiuni.
5
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017 în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vadim Radov împotriva Întreprinderii
Mixte „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea
pagubei materiale, încasarea penalității și a cheltuielilor de judecată, cu restituirea
pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de
judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecători Tamara Chișcă-Doneva
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Ala Cobăneanu
6