2ra-1720/17 — cu privire la încasarea datoriei, rezilierea contractului, obligarea recalculării calculelor și îndreptării țevilor, repararea prejudiciului moral

prima instanță: O. Parfeni dosarul nr. 2ra-1720/17

instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole și G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în următoarea componență:

Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu

Judecători Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Gribova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe

Acțiuni „Moldovagaz” împotriva Nataliei Gribova cu privire la încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională înaintată de Natalia Gribova împotriva Societății

pe Acțiuni „Moldovagaz” cu privire la rezilierea contractului de furnizare a gazelor

naturale, obligarea de efectuare a recalculării datoriei și de acceptare a eșalonării

rambursării datoriei necontestate, obligarea de îndepărtare a țevilor și repararea

prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Natalia Gribova și menținută hotărârea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 16 iunie 2016

constată:

La 29 octombrie 2015, SA „Moldovagaz” a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Gribova cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că începând cu 8 iunie 2005, SRL „Chișinău-

Gaz” s-a obligat să furnizeze Nataliei Gribova gaze naturale la locul de consum, iar

prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 513 din

12 martie 2013, au fost modificate Condițiile la Licența seria AA nr. 064736 din

19 august 2011, deținută de SA „Moldovagaz”, astfel încât întreprinderea dată a

preluat activitatea de furnizare a gazelor naturale în mun. Chișinău la tarife

reglementate.

Notează că la 10 aprilie 2013 a încheiat cu SRL „Chișinău-Gaz” contractul

de cesiune nr. 55, în baza căruia a obținut dreptul la revendicările ce decurg din

obligațiile de furnizare a gazelor naturale consumatorilor din mun. Chișinău.

1

Afirmă că obligația de furnizare a gazelor naturale către Natalia Gribova a

fost executată integral, dar aceasta nu și-a executat obligația corelativă de a achita

prețul gazelor naturale consumate, acumulând o datorie în sumă de 4789,77 lei

pentru perioada decembrie 2011 – ianuarie 2015.

Menționează că la 23 martie 2015 a expediat în adresa Nataliei Gribova o

somație privind achitarea datoriei, recepționată de aceasta la 24 martie 2015, care a

rămas fără răspuns și executare.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. art. 572, 573, 602, 970,

971 Cod civil și art. art. 94, 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul Nataliei Gribova în

beneficiul SA „Moldovagaz” a datoriei în sumă de 4789,77 lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 270 lei.

La 25 noiembrie 2015, Natalia Gribova a depus împotriva SA „Moldovagaz”

cerere reconvențională cu privire la rezilierea contractului de furnizare a gazelor

naturale, obligarea de efectuare a recalculării datoriei și de acceptare a eșalonării

rambursării datoriei necontestate, obligarea de îndepărtare a țevilor și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii reconvenționale invocă că începând cu iunie 2011, SRL

„Chișinău-Gaz” a majorat de două ori volumul gazelor naturale facturate, din care

motiv nu recunoaște datoria pretinsă.

Susține că în anul 2013 s-a adresat furnizorului cu propunerea de achitare

eșalonată a datoriei necontestate, care însă nu a fost acceptată.

Solicită rezilierea contractului nr. 3081333 din 8 iunie 2005, încheiat cu SRL

„Chișinău-Gaz”, obligarea SRL „Chișinău-Gaz” și SA „Moldovagaz” de a efectua

recalcularea datoriei începând cu iulie 2011 și de a accepta eșalonarea rambursării

datoriei necontestate în dependență de suma pensiei sale, obligarea SRL „Chișinău-

Gaz” de a îndepărta țevile amplasate în apartamentul de pe str. Calea Ieșilor nr. 7,

ap. 37, mun. Chișinău și repararea din contul SA „Moldovagaz” a prejudiciului

moral cauzat în sumă de 4789,77 lei.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

21 decembrie 2015, cererea reconvențională a fost primită spre examinare.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

2 februarie 2016, SRL „Chișinău-Gaz” a fost atras în proces în calitate de

intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 iunie 2016,

acțiunea inițială a fost admisă integral.

A fost încasat de la Natalia Gribova în beneficiul SA „Moldovagaz” suma de

4 789, 77 lei cu titlu de datorie și suma de 270 lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de plată a taxei de stat, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2017, apelul declarat de

Natalia Gribova a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 16 iunie 2016.

2

La 10 iulie 2017, Natalia Gribova a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 9 martie 2017, solicitând casarea integrală a acesteia și

admiterea cerințelor formulate în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și instanța de apel au

examinat superficial materialele dosarului și nu au ținut cont de faptul că în

apartamentul nr. 37 din str. Calea Ieșilor nr. 7, mun. Chișinău, locuiește o singură

persoană, încălcându-i dreptul la un proces echitabil.

La 29 august 2017, SA „Moldovagaz” a depus referință la cererea de recurs

declarată de Natalia Gribova, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 21 iunie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d.230), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 martie 2017, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Gribova nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

3

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Natalia Gribova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Natalia Gribova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Natalia Gribova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

4