2rh-169/17 — apărarea dreptului de vecinătate prin demolarea construcției

Dosarul nr.2rh-169/17

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni – I. Chiroșca

Instanța de apel: CA Chișinău – V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Instanța de revizuire: CSJ– S. Filincova, I. Oprea, I. Bejenaru, G. Stratulat, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru,

Galina Stratulat, Maria Ghervas,

examinând cererea de revizuire declarată de către Vera Dragoman,

în cauza civilă la acțiunea lui Gheorghe Iordachi împotriva lui Simion

Dragoman și Vera Dragoman privind apărarea dreptului de vecinătate prin demolarea

construcției,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 26 octombrie 2016,

prin care s-a admis recursul declarat de avocatul Igor Conoval în interesele lui

Gheorghe Iordachi, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 august 2015,

C O N S T A T Ă:

Gheorghe Iordachi la data de 11 martie 2014 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Simion Dragoman și Vera Dragoman privind demolarea

construcției auxiliare construită fără autorizație și cu încălcarea prevederilor art. 389

Cod Civil ( f.d. 1).

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din data de 04 august 2015 s-a admis

acțiunea lui Gheorghe Iordachi, s-a obligat Simion Dragoman și Vera Dragoman să

demoleze, în limitele dreptului de vecinătate construcția auxiliară edificată

neautorizat pe hotarul comun cu gospodăria lui Gheorghe Iordachi ( f.d. 47).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 martie 2016 a admis cererea

de apel, a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 august 2015, a emis o hotărâre

nouă, prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Iordachi

ca fiind neîntemeiată ( f.d. 81).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 26 octombrie 2016 s-a admis

recursul declarat de avocatul Igor Conoval în interesele lui Gheorghe Iordachi, s-a

casat decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 04 august 2015 ( f.d. 108-112).

Vera Dragoman la data de 03 martie 2017, prin intermediul Judecătoriei Strășeni

a depus cerere de revizuire asupra hotărârii Judecătoriei Strășeni din data de 04

august 2015, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii cu rejudecarea

1

cauzei și adoptarea unei hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în

judecată ( f.d. 117-119).

În motivarea cererii de revizuire Vera Dragoman, a invocat prevederile art. 449

lit. b) al CPC, indicând, că prin răspunsul președintelui consiliului raional Strășeni nr.

D-2/17 din 31 ianuarie 2014 s-a confirmat că gospodăria se află în zonă de pericol de

inundații, iar potrivit constatărilor efectuate de către arhitectorul șef al raionului și al

șefului serviciului relații funciare și cadastru construcția ar putea avea dreptul la

existență fiindcă nu prezintă un oarecare pericol de incendiu, ori în preajmă nu se află

nici o construcție a vecinului.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni (sediul central) din data de18 iulie 2017 s-a

ridicat de la examinare cauza civilă la acțiunea lui Simion Dragoman și Vera

Dragoman privind apărarea dreptului de vecinătate prin demolarea construcției cu

remiterea în adresa Curții Supreme de Justiție pentru examinarea cererii de revizuire

( f.d. 199-200).

Conform prevederilor art. 451 alin.1 în coroborare cu art. 447 lit. a) CPC cererea

de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce

le confirmă.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră, că cererea de

revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 449 CPC revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

2

Revizuenta a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC

“au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii”, prezentând ca probe certificatul eliberat de președintele

consiliului raional Strășeni prin care se confirmă că gospodăria sa se află în zona de

pericol permanent de inundații precum și concluziile arhitectorului șef al raionului, al

șefului serviciului relații funciare și cadastru potrivit cărora construcția ar putea avea

dreptul la existență fiindcă nu prezintă un oarecare pericol de incendiu, ori în preajmă

nu se află nici o construcție a vecinului.

Argumentul invocat în cererea de revizuire precum că gospodăria sa se află în

zonă de pericol permanent de inundații a fost deja obiect de dezbateri în cadrul

judecării fondului cauzei, ori la materialele dosarului ( f.d. 29) este actul din 31 iunie

2014, nefiind o circumstanță nouă care nu era cunoscută revizuentei.

Referitor la argumentul recurentei precum că construcția nu prezintă pericol de

incendiu, ori în preajmă nu se află careva construcii vecine, nu poate fi reținut ca

probă nouă în prezentul litigiu, ori nu se confirmă faptul respectării la construcția

acesteia a distanței prevăzute de lege, fiind construită cu abateri de la normele bunei

vecinătăți.

Colegiul precizează, că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi

criticată în raport cu probatoriul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri,

dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțări.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de

revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare

a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept

irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea

de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Argumentele susținute de revizuentă nu pot fi acceptate drept noi circumstanțe,

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei.

Colegiul constată, că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție menționează, că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

3

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate instanța de revizuire invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca

contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o

parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru

obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a

instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui

apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată

doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caractere substanțiale și

obligatorii.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate,

Colegiul consideră, că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. b, 453, lit. a ale CPC Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Vera Dragoman.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Maria Ghervas

4