2r-634/17 — separarea în natură a cotei-părți din averea succesorală

2r-634/17 — separarea în natură a cotei-părți din averea succesorală (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Croitor. dosarul nr.2r-634/17

instanța de apel: N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Muruianu.

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către recurentul Alexandru Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Otgon împotriva lui

Alexandru Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea

succesorală și la cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel împotriva Lidiei

Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea cotelor-părți,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a

fost respinsă cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în

termenul de declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de

către Alexandru Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel

a refuzat să efectueze repunerea în termen,

c o n s t a t ă

La 14 octombrie 2009, reclamanta Lidia Otgon a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandru Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-

părți din averea succesorală.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea judecătoriei

Călărași din 10 decembrie 2007, întregul patrimoniu succesoral a fost împărțit în

cote-părți ideale între aceasta și pârât, dar separarea acestor cote nu a fost

efectuată. Pârâtului i-a fost atribuit 5/8 din cota-parte ideală, iar Lidiei Otgon 3/8

din cota-parte ideală.

Cere reclamanta Lidia Otgon, separarea în natură a cotei-părți atribuite

acesteia și anume 3/8 din masa succesorală, ceea ce constituie partea a doua a

variantei nr. 1 al actului de expertiză din 19 decembrie 2005, separarea în natură a

cotei-părți atribuite pârâtului și anume 5/8 din masa succesorală ceea ce constituie

partea întâi a variantei nr. 1 al actului de expertiză din 19 decembrie 2005,

separarea în natură, conform cotelor-părți a loturilor de pământ ce sunt parte a

masei succesorale.

La 30 martie 2010, Alexandru Pavel a depus cerere reconvențională

împotriva Lidiei Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea

cotelor-părți.

Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 acțiunea inițială a fost

admisă integral iar acțiunea reconvențională a fost admisă parțial. S-a dispus

partajarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală rămasă după decesul

părinților, 5/8 cotă-parte ideală lui Alexandru Pavel și 3/8 cotă-parte ideală Lidiei

Otgon, din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în s. Vălcineț, r-nul

Călărași, atribuindu-i Lidiei Otgon conform raportului de expertiză din 19

decembrie 2005 partea a 2, varianta nr. 1, iar lui Alexandru Pavel partea 1a,

varianta 1. Totodată i s-au atribuit în natură Lidiei Otgon loturile de teren cu nr.

cadastrale 2549117327, 2549111196, 2549124134 și 0,0760 ha din terenul de

lângă casă, nr. cadastral 2549129110, iar lui Alexandru Pavel loturile cu nr.

cadastrale 2549111070, 2549117584, 2549122059, 2549125402, 2549129018,

2549127329 și 0,1507 ha din terenul de lângă casă, cu nr. cadastral 2549129110. În

rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010, hotărârea

primei instanțe a fost menținută, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18

mai 2011 a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010 și

hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 cu restituirea cauzei spre

rejudecare la judecătoria Călărași.

La 17 noiembrie 2011, Alexandru Pavel a depus o cerere de majorare a

cuantumului cerințelor anterior invocate.

Ulterior, la 04 decembrie 2012, Lidia Otgon a depus o cerere de renunțare la

acțiune.

Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 13 decembrie 2012, a fost admisă

renunțarea Lidiei Otgon la acțiune cu dispunerea încetării procesului pe acțiunea

inițială a acesteia. A fost admisă cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel cu

atribuirea în natură a acestuia din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în

s. Vălcineț, r-nul Călărași, odaia de locuit cu nr. 1, coridorul nr. 2, odaia de locuit

cu nr. 3, bucătăria nr. 4, veranda a, wc, șopronul VI, șopronul VII, iar din terenuri:

terenurile cu nr. cadastrale 2549117584, 2549111196, 2549111070, 2549125402,

construcțiile auxiliare: bucătăria de vară 1, șura 2, anexa la bucătăria 3, beci 4, o

porțiune din gard IV, bazinul VIII, iar din terenuri: terenurile cu nr. cadastrale

2549117327, 2549124134, 2549122059, 2549129018.

La 01 aprilie 2015, Alexandru Pavel a depus o cerere cu privire la emiterea

unei hotărâri suplimentare și pronunțarea asupra cerinței cu privire la atribuirea

acestuia în natură a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă

cu nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest

teren.

Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Călărași din 06 iulie 2015, a fost

respinsă cererea lui Alexandru Pavel cu privire la atribuirea în natură în

proprietatea sa a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă cu

nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest teren,

ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, a fost respinsă

cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de către Alexandru

Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La 15 august 2017, recurentul Alexandru Pavel, a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, cerând admiterea recursului,

casarea încheierii recurate, admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a

apelului și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, încheierea instanței de apel

este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de casare, deoarece aceasta ar fi fost

emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept procedural, precum și că nu ar fi

fost elucidate pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii civile în cauză.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din materialele dosarului urmează că, la 14 octombrie 2009, reclamanta

Lidia Otgon a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Pavel

cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală.

La 30 martie 2010, Alexandru Pavel a depus cerere reconvențională

împotriva Lidiei Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea

cotelor-părți.

Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 acțiunea inițială a fost

admisă integral iar acțiunea reconvențională a fost admisă parțial. S-a dispus

partajarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală rămasă după decesul

părinților, 5/8 cotă-parte ideală lui Alexandru Pavel și 3/8 cotă-parte ideală Lidiei

Otgon, din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în s. Vălcineț, r-nul

Călărași, atribuindu-i Lidiei Otgon conform raportului de expertiză din 19

decembrie 2005 partea a 2, varianta nr. 1, iar lui Alexandru Pavel partea 1a,

varianta 1. Totodată i s-au atribuit în natură Lidiei Otgon loturile de teren cu nr.

cadastrale 2549117327, 2549111196, 2549124134 și 0,0760 ha din terenul de pe

lângă casă, nr. cadastral 2549129110, iar lui Alexandru Pavel loturile cu nr.

cadastrale 2549111070, 2549117584, 2549122059, 2549125402, 2549129018,

2549127329 și 0,1507 ha din terenul de pe lângă casă, cu nr. cadastral

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010, hotărârea

primei instanțe a fost menținută, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18

mai 2011 a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010 și

hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 cu restituirea cauzei spre

rejudecare la judecătoria Călărași.

Ulterior, la 04 decembrie 2012, Lidia Otgon a depus o cerere de renunțare la

acțiune.

Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 13 decembrie 2012, a fost admisă

renunțarea Lidiei Otgon la acțiune cu dispunerea încetării procesului pe acțiunea

inițială a acesteia. A fost admisă cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel cu

atribuirea în natură a acestuia din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în

s. Vălcineț, r-nul Călărași, odaia de locuit cu nr. 1, coridorul nr. 2, odaia de locuit

nr. 3, bucătăria nr. 4, veranda a, wc, șopronul VI, șopronul VII, iar din terenuri:

terenurile cu nr. cadastrale 2549117584, 2549111196, 2549111070, 2549125402,

construcțiile auxiliare: bucătăria de vară 1, șura 2, anexa la bucătăria 3, beci 4, o

porțiune din gard IV, bazinul VIII, iar din terenuri: terenurile cu nr. cadastrale

2549117327, 2549124134, 2549122059, 2549129018.

La 01 aprilie 2015, Alexandru Pavel a depus o cerere cu privire la emiterea

unei hotărâri suplimentare și pronunțarea asupra cerinței cu privire la atribuirea

acestuia în natură a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă

cu nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest

teren.

Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Călărași din 06 iulie 2015, a fost

respinsă cererea lui Alexandru Pavel cu privire la atribuirea în natură în

proprietatea sa a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă cu

nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest teren,

ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, a fost respinsă

cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de către Alexandru

Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La 15 august 2017, recurentul Alexandru Pavel, a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, cerând admiterea recursului,

casarea încheierii recurate, admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a

apelului și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Din materialele dosarului urmează că, recurentul Alexandru Pavel nu a fost

prezent la ședința instanței de judecată din 06 iulie 2015, însă a fost citat legal

pentru această ședință ( f.d.180 ). Cu atât mai mult, din cererea privind adoptarea

unei hotărâri suplimentare (f.d.173), recurentul Alexandru Pavel, a cerut

examinarea acesteia în lipsa sa, cu participarea reprezentantului său, avocatul

Vladislav Negură.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 06 iulie 2015, (f.d. 191-193),

urmează că, reprezentantul recurentului Alexandru Pavel, Vladislav Negură a fost

prezent atât la ședința instanței de judecată cât și la pronunțarea dispozitivului

hotărârii suplimentare.

Or, în conformitate cu art. 75 alin. (4) CPC, actele procedurale efectuate de

reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului

este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel.

În astfel de circumstanțe, consideră instanța de recurs, recurentul nemijlocit,

sau prin intermediul reprezentantului său, din 06 iulie 2015, data pronunțării

dispozitivului hotărârii suplimentare a primei instanțe, a avut timp suficient și

posibilitate, să atace hotărârea judecătorească contestată.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

În opinia instanței de recurs, recurentul Alexandru Pavel nu a prezentat

careva probe, în sensul art. 116 alin. (3) CPC, în favoarea repunerii în termen a

apelului, care să confirme temeinicia omiterii termenului.

Or, consideră instanța de recurs, nu poate fi reținut, pentru repunerea în

termenul de declarare a apelului, argumentul invocat de către Alexandru Pavel cu

privire la faptul că, el a primit copia dispozitivului hotărârii suplimentare la 03

aprilie 2017, deoarece la ședința instanței de judecată din 06 iulie 2015, a fost

prezent reprezentantul acestuia și în acest sens sunt aplicabile prevederile art.75

alin. (4) CPC.

Astfel, cert este că cererea de apel a fost depusă de apelantul Alexandru

Pavel, la 28 aprilie 2017 (f.d. 197), peste aproape 2 ani din momentul pronunțării

dispozitivului hotărârii suplimentare, respectiv se atestă că apelul a fost declarat

vădit neîntemeiat peste termenul legal.

În astfel de circumstanțe, consideră instanța de recurs, instanța de apel,

întemeiat și legal a dispus respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.(b) CPC, a dispus

restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Van Harn vs Germania, Istrate vs

Republica Moldova, Ponomariov vs Ucraina, Duca vs Republica Moldova, Kemp

vs Luxemburg.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de

recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

către recurentul Alexandru Pavel și de a menține încheierea Curții de Apel

Chișinău din 11 iulie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către recurentul Alexandru Pavel.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Otgon împotriva lui Alexandru

Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală și la

cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel împotriva Lidiei Otgon cu privire la

partajarea averii succesorale prin separarea cotelor-părți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Mihai Poalelungi

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari