2r-634/17 — separarea în natură a cotei-părți din averea succesorală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- separarea în natură a cotei-părţi din averea succesorală
- Temei legal
- temeiurile recursului
2r-634/17 — separarea în natură a cotei-părți din averea succesorală (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: D. Croitor. dosarul nr.2r-634/17
instanța de apel: N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Muruianu.
D E C I Z I E
20 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de către recurentul Alexandru Pavel,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Otgon împotriva lui
Alexandru Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea
succesorală și la cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel împotriva Lidiei
Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea cotelor-părți,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a
fost respinsă cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în
termenul de declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de
către Alexandru Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel
a refuzat să efectueze repunerea în termen,
c o n s t a t ă
La 14 octombrie 2009, reclamanta Lidia Otgon a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Alexandru Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-
părți din averea succesorală.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea judecătoriei
Călărași din 10 decembrie 2007, întregul patrimoniu succesoral a fost împărțit în
cote-părți ideale între aceasta și pârât, dar separarea acestor cote nu a fost
efectuată. Pârâtului i-a fost atribuit 5/8 din cota-parte ideală, iar Lidiei Otgon 3/8
din cota-parte ideală.
Cere reclamanta Lidia Otgon, separarea în natură a cotei-părți atribuite
acesteia și anume 3/8 din masa succesorală, ceea ce constituie partea a doua a
variantei nr. 1 al actului de expertiză din 19 decembrie 2005, separarea în natură a
cotei-părți atribuite pârâtului și anume 5/8 din masa succesorală ceea ce constituie
partea întâi a variantei nr. 1 al actului de expertiză din 19 decembrie 2005,
separarea în natură, conform cotelor-părți a loturilor de pământ ce sunt parte a
masei succesorale.
La 30 martie 2010, Alexandru Pavel a depus cerere reconvențională
împotriva Lidiei Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea
cotelor-părți.
Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 acțiunea inițială a fost
admisă integral iar acțiunea reconvențională a fost admisă parțial. S-a dispus
partajarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală rămasă după decesul
părinților, 5/8 cotă-parte ideală lui Alexandru Pavel și 3/8 cotă-parte ideală Lidiei
Otgon, din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în s. Vălcineț, r-nul
Călărași, atribuindu-i Lidiei Otgon conform raportului de expertiză din 19
decembrie 2005 partea a 2, varianta nr. 1, iar lui Alexandru Pavel partea 1a,
varianta 1. Totodată i s-au atribuit în natură Lidiei Otgon loturile de teren cu nr.
cadastrale 2549117327, 2549111196, 2549124134 și 0,0760 ha din terenul de
lângă casă, nr. cadastral 2549129110, iar lui Alexandru Pavel loturile cu nr.
cadastrale 2549111070, 2549117584, 2549122059, 2549125402, 2549129018,
2549127329 și 0,1507 ha din terenul de lângă casă, cu nr. cadastral 2549129110. În
rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010, hotărârea
primei instanțe a fost menținută, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18
mai 2011 a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010 și
hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 cu restituirea cauzei spre
rejudecare la judecătoria Călărași.
La 17 noiembrie 2011, Alexandru Pavel a depus o cerere de majorare a
cuantumului cerințelor anterior invocate.
Ulterior, la 04 decembrie 2012, Lidia Otgon a depus o cerere de renunțare la
acțiune.
Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 13 decembrie 2012, a fost admisă
renunțarea Lidiei Otgon la acțiune cu dispunerea încetării procesului pe acțiunea
inițială a acesteia. A fost admisă cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel cu
atribuirea în natură a acestuia din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în
s. Vălcineț, r-nul Călărași, odaia de locuit cu nr. 1, coridorul nr. 2, odaia de locuit
cu nr. 3, bucătăria nr. 4, veranda a, wc, șopronul VI, șopronul VII, iar din terenuri:
terenurile cu nr. cadastrale 2549117584, 2549111196, 2549111070, 2549125402,
Iar Lidiei Otgon i s-a atribuit în natură din casa de locuit și
construcțiile auxiliare: bucătăria de vară 1, șura 2, anexa la bucătăria 3, beci 4, o
porțiune din gard IV, bazinul VIII, iar din terenuri: terenurile cu nr. cadastrale
2549117327, 2549124134, 2549122059, 2549129018.
La 01 aprilie 2015, Alexandru Pavel a depus o cerere cu privire la emiterea
unei hotărâri suplimentare și pronunțarea asupra cerinței cu privire la atribuirea
acestuia în natură a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă
cu nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest
teren.
Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Călărași din 06 iulie 2015, a fost
respinsă cererea lui Alexandru Pavel cu privire la atribuirea în natură în
proprietatea sa a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă cu
nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest teren,
ca fiind neîntemeiată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, a fost respinsă
cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de către Alexandru
Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
La 15 august 2017, recurentul Alexandru Pavel, a declarat recurs împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, cerând admiterea recursului,
casarea încheierii recurate, admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a
apelului și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că, încheierea instanței de apel
este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de casare, deoarece aceasta ar fi fost
emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept procedural, precum și că nu ar fi
fost elucidate pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
pricinii civile în cauză.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Din materialele dosarului urmează că, la 14 octombrie 2009, reclamanta
Lidia Otgon a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Pavel
cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală.
La 30 martie 2010, Alexandru Pavel a depus cerere reconvențională
împotriva Lidiei Otgon cu privire la partajarea averii succesorale prin separarea
cotelor-părți.
Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 acțiunea inițială a fost
admisă integral iar acțiunea reconvențională a fost admisă parțial. S-a dispus
partajarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală rămasă după decesul
părinților, 5/8 cotă-parte ideală lui Alexandru Pavel și 3/8 cotă-parte ideală Lidiei
Otgon, din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în s. Vălcineț, r-nul
Călărași, atribuindu-i Lidiei Otgon conform raportului de expertiză din 19
decembrie 2005 partea a 2, varianta nr. 1, iar lui Alexandru Pavel partea 1a,
varianta 1. Totodată i s-au atribuit în natură Lidiei Otgon loturile de teren cu nr.
cadastrale 2549117327, 2549111196, 2549124134 și 0,0760 ha din terenul de pe
lângă casă, nr. cadastral 2549129110, iar lui Alexandru Pavel loturile cu nr.
cadastrale 2549111070, 2549117584, 2549122059, 2549125402, 2549129018,
2549127329 și 0,1507 ha din terenul de pe lângă casă, cu nr. cadastral
În rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010, hotărârea
primei instanțe a fost menținută, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18
mai 2011 a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2010 și
hotărârea judecătoriei Călărași din 08 iunie 2010 cu restituirea cauzei spre
rejudecare la judecătoria Călărași.
Ulterior, la 04 decembrie 2012, Lidia Otgon a depus o cerere de renunțare la
acțiune.
Prin hotărârea judecătoriei Călărași din 13 decembrie 2012, a fost admisă
renunțarea Lidiei Otgon la acțiune cu dispunerea încetării procesului pe acțiunea
inițială a acesteia. A fost admisă cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel cu
atribuirea în natură a acestuia din casa de locuit și construcțiile auxiliare situate în
s. Vălcineț, r-nul Călărași, odaia de locuit cu nr. 1, coridorul nr. 2, odaia de locuit
nr. 3, bucătăria nr. 4, veranda a, wc, șopronul VI, șopronul VII, iar din terenuri:
terenurile cu nr. cadastrale 2549117584, 2549111196, 2549111070, 2549125402,
Iar Lidiei Otgon i s-a atribuit în natură din casa de locuit și
construcțiile auxiliare: bucătăria de vară 1, șura 2, anexa la bucătăria 3, beci 4, o
porțiune din gard IV, bazinul VIII, iar din terenuri: terenurile cu nr. cadastrale
2549117327, 2549124134, 2549122059, 2549129018.
La 01 aprilie 2015, Alexandru Pavel a depus o cerere cu privire la emiterea
unei hotărâri suplimentare și pronunțarea asupra cerinței cu privire la atribuirea
acestuia în natură a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă
cu nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest
teren.
Prin hotărârea suplimentară a judecătoriei Călărași din 06 iulie 2015, a fost
respinsă cererea lui Alexandru Pavel cu privire la atribuirea în natură în
proprietatea sa a terenului cu suprafața de 0,0569 ha din terenul de pe lângă casă cu
nr. cadastral 2549129110, iar Lidiei Otgon suprafața de 0,0350 ha din acest teren,
ca fiind neîntemeiată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, a fost respinsă
cererea apelantului Alexandru Pavel cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel declarată de către Alexandru
Pavel, ca fiind depusă în afara termenului legal și instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
La 15 august 2017, recurentul Alexandru Pavel, a declarat recurs împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, cerând admiterea recursului,
casarea încheierii recurate, admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a
apelului și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Din materialele dosarului urmează că, recurentul Alexandru Pavel nu a fost
prezent la ședința instanței de judecată din 06 iulie 2015, însă a fost citat legal
pentru această ședință ( f.d.180 ). Cu atât mai mult, din cererea privind adoptarea
unei hotărâri suplimentare (f.d.173), recurentul Alexandru Pavel, a cerut
examinarea acesteia în lipsa sa, cu participarea reprezentantului său, avocatul
Vladislav Negură.
Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 06 iulie 2015, (f.d. 191-193),
urmează că, reprezentantul recurentului Alexandru Pavel, Vladislav Negură a fost
prezent atât la ședința instanței de judecată cât și la pronunțarea dispozitivului
hotărârii suplimentare.
Or, în conformitate cu art. 75 alin. (4) CPC, actele procedurale efectuate de
reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana
reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului
este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
În astfel de circumstanțe, consideră instanța de recurs, recurentul nemijlocit,
sau prin intermediul reprezentantului său, din 06 iulie 2015, data pronunțării
dispozitivului hotărârii suplimentare a primei instanțe, a avut timp suficient și
posibilitate, să atace hotărârea judecătorească contestată.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) CPC, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce
dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
În opinia instanței de recurs, recurentul Alexandru Pavel nu a prezentat
careva probe, în sensul art. 116 alin. (3) CPC, în favoarea repunerii în termen a
apelului, care să confirme temeinicia omiterii termenului.
Or, consideră instanța de recurs, nu poate fi reținut, pentru repunerea în
termenul de declarare a apelului, argumentul invocat de către Alexandru Pavel cu
privire la faptul că, el a primit copia dispozitivului hotărârii suplimentare la 03
aprilie 2017, deoarece la ședința instanței de judecată din 06 iulie 2015, a fost
prezent reprezentantul acestuia și în acest sens sunt aplicabile prevederile art.75
alin. (4) CPC.
Astfel, cert este că cererea de apel a fost depusă de apelantul Alexandru
Pavel, la 28 aprilie 2017 (f.d. 197), peste aproape 2 ani din momentul pronunțării
dispozitivului hotărârii suplimentare, respectiv se atestă că apelul a fost declarat
vădit neîntemeiat peste termenul legal.
În astfel de circumstanțe, consideră instanța de recurs, instanța de apel,
întemeiat și legal a dispus respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului și în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.(b) CPC, a dispus
restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența
Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Van Harn vs Germania, Istrate vs
Republica Moldova, Ponomariov vs Ucraina, Duca vs Republica Moldova, Kemp
vs Luxemburg.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de
recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de
către recurentul Alexandru Pavel și de a menține încheierea Curții de Apel
Chișinău din 11 iulie 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către recurentul Alexandru Pavel.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Otgon împotriva lui Alexandru
Pavel cu privire la separarea în natură a cotelor-părți din averea succesorală și la
cererea reconvențională a lui Alexandru Pavel împotriva Lidiei Otgon cu privire la
partajarea averii succesorale prin separarea cotelor-părți.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Mihai Poalelungi
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari