3ra-988/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-988/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 3ra-988/17
prima instanță: (judecătoria Florești) M. Nicorici
instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) Gh. Scutelnic, A. Albu, A. Toderaș
Î N C H E I E R E
13 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecători Valentina Clevadî
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de gospodăria țărănească
”Leancă Boris”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de gospodăria
țărănească ”Leancă Boris” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul
Florești cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, prin care a fost
admis apelul declarat de gospodăria țărănească ”Leancă Boris”, casată hotărârea
Judecătoriei Florești din 29 septembrie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care
a fost respinsă cererea înaintată de gospodăria țărănească ”Leancă Boris” privind
repunerea în termen și respinsă ca tardivă acțiunea înaintată de gospodăria
țărănească ”Leancă Boris”.
c o n s t a t ă :
La 21 august 2015 gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a înaintat cerere de
chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Florești cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a menționat că din lipsă de material semincer și situația
economică precară a gospodăriei țărănești ”Leancă Boris”, în primăvara anului 2014
a încheiat un contract de subarendă cu societatea cu răspundere limitată ”Floreti
RC” pe un termen de un an pe o suprafață de 33 ha, cu condiția că ultima achită
impozitul funciar și achită cotașilor platan de arendă pentru anul 2014.
De asemenea, a menționat că conform certificatului eliberat de Primăria
satului Sevirova, raionul Florești, societatea cu răspundere limitată ”Floreti RC”
arendează de la cotașii satului Sevirova 53,6 ha, dar din informația pentru calculul
1
impozitului funciar prezentată Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Florești, sunt
86 ha, fapt ce denotă că societatea cu răspundere limitată ”Floreti RC” și-a mărit
suprafața de impozitare cu 33 ha, care este arendată de la gospodăria țărănească
”Leancă Boris”.
Reiterează că conform certificatului din 06 octombrie 2014, se confirmă
faptul că suprafețele sechestrate prin Actul de sechestru nu aparțin gospodăriei
țărănești ”Leancă Boris”, dar sunt prelucrate de societatea cu răspundere limitată
”Floreti RC”.
Totodată, a relatat că la 16 martie 2015, reprezentantul societatea cu
răspundere limitată ”Floreti RC”, Gălățianu Constantin s-a adresat Inspectoratului
Fiscal de Stat pe raionul Florești cu cerere privind anularea deciziei nr. 15 din 15
ianuarie 2015, prin care a fost aplicată amendă în sumă de 80.000 lei, însă răspuns
la cerere nu au primit.
Gospodăria țărănească ”Leancă Boris” solicită anularea deciziei
Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Florești nr. 15 din 15 ianuarie 2015.
Ulterior, la 29 aprilie 2016, gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a depus
cerere, prin care a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată
și anularea Actului de sechestru din 24 iulie 2014 întocmit de Inspectoratul Fiscal
de Stat pe raionul Florești (f.d. 77-79).
Prin hotărârea Judecătoriei Florești din 29 septembrie 2016, acțiunea înaintată
de gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, a fost admis apelul
declarat de gospodăria țărănească ”Leancă Boris”, casat hotărârea Judecătoriei
Florești din 29 septembrie 2016 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost
respinsă cererea înaintată de gospodăria țărănească ”Leancă Boris” privind
repunerea în termen și respinsă ca tardivă acțiunea înaintată de gospodăria
țărănească ”Leancă Boris”.
Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a
reținut că, prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Florești nr. 15 din 15 ianuarie
2015, în privința gospodăriei țărănești ”Leancă Boris” a fost aplicată sancțiunea
fiscală sub formă de amendă în mărime de 80.000 lei pentru încălcarea legislației
fiscale, egală cu valoarea bunurilor sechestrat.
Ulterior, la 16 martie 2015 gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a contestat
decizia nr. 15 din 15 ianuarie 2015.
În urma examinării cererii, la 25 martie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat
Florești a emis răspunsul, care a fost expediat în aceiași dată, 25 martie 2015, fapt
ce se confirmă prin ștampila oficiului poștal (f.d. 26).
De asemenea, instanța de apel a reținut că decizia Inspectoratului Fiscal de
Stat Florești urma să fie contestată cu cerere prealabilă în termen de 30 de zile, însă
cererea prealabilă a fost înregistrată la 16 martie 2015, cu întîrziere de o lună de
zile. Cu atît mai mult că prin răspunsul Inspectoratului Fiscal de Stat Florești din 25
martie 2015, cererea prealabilă a fost respinsă ca tardivă.
La fel, instanța de apel a constatat că nefiind de acord cu răspunsul la cererea
prealabilă, la 21 august 2015 gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a înaintat cerere
de chemare în judecată cu privire la anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat
2
Florești nr. 15 din 15 ianuarie 2015.
Astfel, instanța de apel a constatat că și termenul de înaintare a cererii de
chemare în judecată a fost încălcat, iar motive întemeiate pentru repunerea în
termenul de adresare în instanța de judecată nu au fost prezentate.
La 11 iulie 2017, prin intermediul oficiului poștal, gospodăria țărănească
”Leancă Boris” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
Recurentul gospodăria țărănească ”Leancă Boris”, în motivarea recursului a
menționat că cererea de chemare în judecată a fost înaintată la data de 21 august
2015, cu încălcarea termenului de adresare în instanța de contencios administrativ,
din motive de sănătate a reprezentantului recurentului.
La fel a relatat că motivele invocate privind repunerea în termenul de adresare
în instanța de contencios administrativ sunt temeinice, din care considerente cererea
depusă urma a fi admisă.
Astfel, consideră că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept
material, fără a verifica și aprecia probele administrate și deci hotărârile
judecătorești urmează a fi casate.
La 11 septembrie 2017, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul
declarat de gospodăria țărănească ”Leancă Boris”, menționînd că instanța de apel,
verificînd toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au dat
apreciere corectă suportului probatoriu al pricinii.
Solicită respingerea recursului declarat de gospodăria țărănească ”Leancă
Boris”.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis decizia la 04 aprilie 2017, iar la 24 mai
2017 gospodăria țărănească ”Leancă Boris” a recepționat decizia motivată a
instanței de apel (f.d. 199).
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Recursul a fost declarat la 11 iulie 2017, respectiv se consideră depus în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.
45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
4
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de gospodăria
țărănească ”Leancă Boris” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de gospodăria țărănească ”Leancă
Boris”.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
5