Decizia nr. 218/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 335/1/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 335/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăguşin, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnată în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.293/40/2023* şi nr. 275/40/2024*.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulat un punct de vedere de către pârât.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii şi obiectul sesizărilor

Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 10 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.293/40/2023*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarelor chestiuni de drept: – în interpretarea şi aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi al Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensaţii? – în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, beneficiază de salariu sau de indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 335/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrată, cu nr. 748/1/2025, sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: – dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, derogatorii de la dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege? – dacă sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25 %, ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15 % acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcţie la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024 conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, în aplicarea art. 35 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prin excepţie de la prevederile alin. (1) ale articolelor anterior menţionate? – dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, este exceptată sau nu de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?

Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 748/1/2025 la Dosarul nr. 335/1/2025. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) ” Art. 21. – Sporul pentru munca suplimentară (…) (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (…)” Anexa nr. V – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei ” Art. 5. – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare.” Anexa nr. VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” Capitolul II Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ” Art. 4. – (1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar. (2) Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.” Anexa nr. VII – Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului Capitolul II Sporuri şi alte drepturi ” Art. 12. – Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri şi cheltuieli.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013) ” Art. 13. – (…) (5) Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1), pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 75% din baza de calcul prevăzută la alin. (4). (6) Dreptul prevăzut la alin. (5) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective şi se determină pe baza raportului dintre baza de calcul şi durata normală a timpului de lucru. (…) (8) Condiţiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (5) şi (6) se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.” Este de menţionat că art. 13 alin. (5), (6) şi (8) a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 153/2017.”

Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015) ” Art. 3. – (1) Majorarea se acordă pentru personalul care desfăşoară activităţi: a) în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, denumite în continuare zile de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de muncă; b) în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, peste durata normală a timpului de muncă. (2) Majorarea se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective şi se determină pe baza raportului dintre solda lunară/salariul de bază prevăzut(ă) de legislaţia în vigoare la data de 31 decembrie 2009 şi durata normală a timpului de muncă din luna în care s-au desfăşurat activităţile. (3) Pentru activitatea care se desfăşoară în cadrul timpului normal de lucru, inclusiv în ture sau schimburi, în zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plăteşte prin adăugare la drepturile salariale cuvenite în luna în care se efectuează plata. (4) Pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru, în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, indiferent de modul de organizare a programului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plăteşte prin adăugare, după caz: a) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sâmbătă şi/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător; b) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la drepturile salariale corespunzătoare activităţii desfăşurate în zilele de sâmbătă şi/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător; c) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător; d) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la drepturile salariale corespunzătoare activităţii în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător.”

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal) ” Art. 154. – Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (…): i) persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele aflate în concedii medicale în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care indemnizaţiile nu sunt cuprinse în categoriile de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 155 alin. (1) lit. i), pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale; (…).”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005) ” Art. 2. – (1) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt: a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii; (…) Art. 17. – (…) (2) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgenţe medico-chirurgicale, precum şi de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condiţiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (…) Art. 61. – (…) (2) Pentru personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, drepturile băneşti aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează şi se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.”

Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003) ” Art. 37. – (1) Poliţiştii, pe timpul cât se află în delegare, detaşare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate şi alte concedii plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute. În cazul în care detaşarea se face pe un post cu un nivel de salarizare superior, poliţiştii beneficiază de salariul funcţiei respective şi de celelalte drepturi băneşti legal cuvenite. (…)”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018) ” Art. 35. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în perioada 2020-2021, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii din penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă). (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…)”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021) ” Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2022, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…)”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022) ” Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2023, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2023 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…)”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) ” Art. III. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2024 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 70% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (…)” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept A. Dosarul nr. 1.293/40/2023* al Tribunalului Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia I civilă la 31 mai 2023, iar ulterior la 10 iulie 2023 pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi instanţe, reclamantul C.C.M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, a contestat cuantumul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă din perioada 1 noiembrie 2019-31 ianuarie 2022, motivat de faptul că pârâtul nu i-a acordat drepturile băneşti calculate conform legislaţiei în vigoare.

În esenţă, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea drepturilor salariale/indemnizaţiilor de concediu de odihnă/incapacitate temporară de muncă şi plata diferenţelor dintre salariile, indemnizaţiile de concediu de odihnă/pentru incapacitate temporară de muncă rezultate în urma recalculării şi cele plătite, precum şi acordarea/returnarea sumelor aferente contribuţiei pentru asigurări de sănătate reţinute fără drept, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală.

În motivare, reclamantul a arătat că a fost poliţist, angajat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, până la 12 ianuarie 2022, dată la care au încetat raporturile de serviciu prin pensionare.

Reclamantul a susţinut că, deşi angajatorul avea obligaţia de a-i plăti salariul de funcţie/indemnizaţia de concediu de odihnă, indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă cu salariul de funcţie (adjunct al şefului poliţiei municipiului Botoşani) şi cele două sporuri (cu caracter permanent) în cuantumul rezultat prin aplicarea procentului de 10% la salariul de funcţie (inclusiv orele suplimentare prestate), acesta nu i-a plătit sporul pentru condiţii grele şi toxicitate pentru perioada în care s-a aflat în condiţii de refacere a capacităţii de muncă, acelaşi spor pentru toate orele (respectiv, cele suplimentare normei de 160/168 ore pe lună), sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică pentru orele în care a desfăşurat activitatea profesională în zilele libere, acelaşi spor începând cu 8 februarie 2022, nu a plătit, în perioada 4 ianuarie-31 ianuarie 2022, salariul de funcţie în cuantumul corespondent/aferent funcţiei, ci în cuantum diminuat.

În plus, pentru perioada în care s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, angajatorul a procedat la reţinerea (ilegală) din indemnizaţia cuvenită a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

A precizat că, în perioada 30 ianuarie 2020-2 februarie 2020, respectiv 15 noiembrie 2021-3 ianuarie 2022, a avut raportul de serviciu suspendat, în conformitate cu art. 27 25 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

La termenul din 10 decembrie 2024, Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea instanţei supreme în vedere pronunţării unei hotărâri prealabile şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea sesizării. B. Dosarul nr. 275/40/2024* al Tribunalului Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia I civilă la 13 februarie 2024, cu numărul 275/40/2024, şi ulterior pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi instanţe la 20 mai 2024, cu numărul 275/40/2024*, ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale a Secţiei I civile – complet litigii de muncă şi asigurări sociale, reclamantul D.D.I., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, a arătat că înţelege să conteste salarizarea aferentă perioadei 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, precum şi faptul că, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, i s-au reţinut, fără drept, sume din venitul cuvenit, în considerarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale neachitate (sporurile pentru condiţii grele şi de risc şi suprasolicitare neuropsihică) pentru orele prestate în afara programului normal de lucru, pentru perioada concediilor de odihnă şi de incapacitate temporară de muncă, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală; returnarea sumelor reţinute (nelegal) în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, în considerarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală; acordarea zilelor de repaus săptămânal de care nu a beneficiat, motivat de faptul că a efectuat activităţi profesionale, iar, în cazul imposibilităţii acordării zilelor respective, compensarea (cu titlul de daune) timpului respectiv cu sumele aferente, prin raportare la salariul aferent perioadei de timp.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că, în fapt, este angajat al pârâtei şi, în perioada 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, a efectuat activităţi profesionale în afara programului normal de lucru, din dispoziţia angajatorului, în zilele şi intervalul orar conform situaţiei anexă. Pentru activitatea profesională desfăşurată pârâtul i-a plătit doar un procent de 75% din salariul de funcţie, iar nu întregul salariul de funcţie, inclusiv sporurile cuvenite.

A precizat, de asemenea, că nu a beneficiat de timpul liber necesar refacerii capacităţii de muncă, că angajatorul a recunoscut faptul că a prestat activităţile respective şi a procedat la plata drepturilor salariale, însă într-un cuantum mai mic decât cel la care era îndreptăţit, şi, totodată, a refuzat acordarea sporului de condiţii grele în perioada concediilor de odihnă, iar, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, a refuzat acordarea sporului pentru condiţii grele şi pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică. A mai arătat că, în perioada concediilor de incapacitate temporară de muncă, angajatorul i-a reţinut fără drept contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

La termenul din 10 ianuarie 2025, Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea instanţei supreme în vedere pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării. IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens au arătat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluţionarea, pe fond, a cauzelor, că nu au fost formulate sesizări prealabile cu privire la chestiunea de drept invocată şi nici nu au fost pronunţate decizii de către instanţa supremă cu privire la această chestiune. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Completul de judecată care a formulat prima sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 335/1/2025, a apreciat că legiuitorul nu a reglementat, în mod expres, excluderea de la plată, pentru perioada corespunzătoare orelor suplimentare, a sporului pentru risc şi solicitare neuropsihică şi a sporului pentru condiţii grele de muncă, referindu-se, exclusiv, la modalitatea de calcul al majorării prevăzute de lege pentru aceste ore suplimentare, nerecompensate cu timp liber corespunzător.

Astfel, opinia instanţei cu privire la această chestiune de drept a fost în sensul admiterii sesizării şi stabilirii că, în interpretarea textelor de lege indicate în precedent, pe lângă majorarea corespunzătoare orelor suplimentare nerecompensate cu timp liber, se acordă şi sporurile de care beneficiază reclamantul.

S-a arătat că, în ceea ce priveşte utilizarea termenului „indemnizaţie” din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aceasta nu exclude aplicarea actului normativ enunţat, cu caracter general, şi categoriei profesionale a poliţiştilor, câtă vreme art. 61 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă face trimitere directă la categoria respectivă.

Prin urmare, instanţa a considerat că sesizarea trebuie admisă, în sensul de a se stabili că, pentru perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, poliţiştii sunt exceptaţi de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Completul de judecată care a formulat cea de-a doua sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 748/1/2025, a considerat, asupra problemelor de drept de la pct. 1 şi 2, că instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege, pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

Totodată, consideră instanţa de trimitere că sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15%, acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, ar trebui incluse în calculul salariului de funcţie, la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023).

În ceea ce priveşte problema de drept de la pct. 3, s-a stabilit că soluţia exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice ce se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 priveşte toate categoriile de persoane ce se află în concedii medicale de genul celor prevăzute în acest act normativ.

Împrejurarea că în conţinutul textului de lege s-a folosit expresia „pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale” nu are semnificaţia faptului că legiuitorul a dorit să restrângă sfera de aplicare a acestei excepţii doar la persoanele fizice care primesc indemnizaţii pentru concediile medicale calculate şi acordate potrivit ordonanţei de urgenţă. Expresia citată trebuie interpretată extensiv, în sensul că se referă la toate indemnizaţiile acordate pentru concediile medicale, indiferent de modul de calcul al acestora, voinţa legiuitorului exprimată explicit în nota de fundamentare fiind aceea ca angajatul aflat în incapacitate temporară de muncă să nu suporte contribuţia de asigurări sociale de sănătate din drepturile băneşti primite pentru perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă, în considerarea situaţiei speciale în care se află, având în vedere faptul că beneficiază de o prestaţie socială pentru care a contribuit.

A concluzionat instanţa de trimitere că prevederile art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 nu infirmă teza exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

Faţă de conţinutul întrebărilor adresate instanţei supreme nu a mai fost necesară consultarea instanţelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 731 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 24 mai 2024, şi nr. 198 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 august 2024, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.

Prin Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, a instanţei de contencios constituţional, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 din capitolul VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii

Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 679/1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 4 august 2022, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?

Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1.641/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept: Condiţiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, prin raportare la dispoziţiile art. 5 şi 6 din acest act normativ, în situaţia în care munca suplimentară efectiv prestată depăşeşte fondurile bugetare acordate cu această destinaţie.

Decizia nr. 67 din 28 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.792/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1288 din 19 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, vizând următoarele chestiuni de drept: 1. Dacă la calculul indemnizaţiilor de concediu de odihnă, medical, zilelor de învoire plătită, incapacitate temporară de muncă şi oricăror alte concedii plătite acordate salariaţilor din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se iau în calcul sau nu şi sporurile de care beneficiază salariaţii, cum ar fi sporul de condiţii grele, condiţii vătămătoare, spor izolare, spor de noapte, spor de pază şi supraveghere, compensaţiile de risc/pericol; 2. Dacă la calculul indemnizaţiei de concediu acordate cadrelor didactice, didactice auxiliare şi nedidactice pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 iunie 2023 se include sau nu şi indemnizaţia de hrană acordată acestora.

Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1935/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate, formulate de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: Dacă pentru plata orelor suplimentare este necesară emiterea unui ordin scris, conform art. 35 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv plata orelor prestate peste programul normal de lucru, potrivit prevederilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 27/2023 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată în cursul anului 2023 de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1.998/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 14 februarie