2ra-1669/17 — încasarea sumei

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1669/17

Judecător: V. Jomiru-Niculița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Detișin Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Braga Vasile

împotriva lui Detișin Constantin privind încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Detișin Constantin și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 02 aprilie 2015 Braga Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Detișin Constantin privind încasarea datoriei în mărime de 80 000 lei.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantul a invocat, că la 24 septembrie

2012, reclamantul i-a împrumutat lui Detișin Constantin suma de 80 000 lei, pe care

ultimul s-a obligat să o restituie la data de 31.01.2013, fapt ce nu a avut loc.

Specifică, că până la momentul înaintării cererii de chemare în judecată Detișin

Constantin nu și-a executat obligațiile asumate, eschivând-se de la restituirea sumei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîscani mun. Chișinău din 25 mai 2016 a fost

admisă parțial cererea înaintată de Braga Vasile și s-a încasat de la Detișin

Constantin în beneficiul lui Braga Vasile suma de 59 800 lei cu titlu de datorie și

suma de 150 lei ca taxă de stat, iar în total 59 950 lei. S-a încasat de la Detișin

Constantin în beneficiul statului suma de 1 644 lei cu titlu de taxă de stat. În rest

acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017 a fost respins apelul

declarat de Detișin Constantin și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 25 mai 2016. S-a încasat de la Detișin Constantin în beneficiul lui

Braga Vasile cheltuielile de judecată în mărime de 6000 lei.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 10 aprilie 2017, în termenul prevăzut

de lege, Detișin Constantin a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017 și a hotărârii Judecătoriei

Rîscani mun. Chișinău din 25 mai 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au apreciat greșit

probele, au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Detișin Constantin nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești

contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,

care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Detișin Constantin ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Detișin Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță