2ra-2693/16 — încasarea datoriei

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău Dosarul nr.2ra-2693/16

Judecător: V. Chisilița

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, I. Cimpoi, V. Brașoveanu

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă,

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală și Iuliana Oprea

examinînd recursul declarat de către Boicenco Alexandr,

în cauză civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Decencu

Mihail împotriva lui Boicenco Alexandr privind încasarea datoriei și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016,

C O N S T A T Ă :

La data de 24 aprilie 2015, Decencu Mihail a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Boicenco Alexandr, solicitând încasarea din contul pârâtului

în beneficiul său a sumei împrumutului în mărime de 122 978,20 lei și a tuturor

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul, Decencu Mihail a indicat că, la 26 aprilie

2012, i-a împrumutat lui Boicenco Alexandr suma de 122 978,20 lei, iar ultimul la

rândul său a semnat recipisa prin care s-a obligat să restituie suma împrumutată

până la 20 august 2012 și să achite 2% din sumă pentru fiecare zi de întârziere.

Reclamantul a menționat că la 26 februarie 2015, a expediat în adresa

pârâtului somația privind restituirea sumei, însă fără careva rezultat.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 18 decembrie 2015,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Decencu Mihail împotriva lui

Boicenco Alexandr cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 21 decembrie 2015, în

termen legal, Decencu Mihail a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău din 18 decembrie 2015, solicitând admiterea cererii de

1

apel și casarea integrală a acesteia, cu încasarea din contul intimatului a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii apelantul a indicat că, instanța de fond a neglijat

valabilitatea recipisei din 26 aprilie 2015, semnată de Boicenco Alexandru, care

chiar din declarațiile ultimului rezultă că a fost semnată de acesta fără a avea o

presiune sau influență asupra sa. Ca consecință, având la materialele dosarului

originalul acestei recipise, necontestate și valabile, instanța a considerat că această

recipisă nu este o tranzacție de împrumut aplicînd în acest sens explicațiile

pârâtului care este cointeresat de a nu întoarce suma.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, s-a admis apelul

declarat de Decencu Mihail, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis

acțiunea înaintată Decencu Mihail, s-a încasat din contul lui Boicenco Alexandr în

beneficiul lui Decencu Mihail suma datoriei în mărime de 111978, 20 lei,

cheltuielele de judecată sub forma taxei de stat încasate la instanța de fond în

mărime de 3689, 34 lei și în instanța de apel în mărime de 2767 lei. Totodată s-a

dispus încasarea cheltuielelor pentru asistența juridică în mărime de 5000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

iar argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel la 26 august 2016, Boicenco

Alexandr, a declarat recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 21.06.2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii înaintate.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de

drept material și procedural pertinente cauzei.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21.06.2016

a fost contestată cu recurs de către recurent la 26 august 2012. Astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acestuia.

Pînă la data examinării recursului depus de către Boicenco Alexandr,

reclamantu/intimat Decencu Mihail nu a depus referința în vederea expunerii

argumentelor asupra celor menționate.

În conformitate cu art.441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este declarat admisibil un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art.444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

2

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

Boicenco Alexandr întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În favoarea concluziei sus-enunțate se invocă urmăroarele argumente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, instanța

după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din actele pricinii s-a constatat cu certitudine că, la 25 aprilie 2012, între SA

„Mif", în persoana directorului Mihail Decencu și SRL „Tesanol" în persoana

directorului Alexandr Boicenco, a fost încheiat contractul de depozit nr.25/04,

conform căruia SA „Mif" transmite iar SRL „Tesanol" primește pentru păstrare

temporară bunuri materiale - materiale de construcție, care au fost transmise

pârâtului conform facturilor de expediție la 26 aprilie 2012.

La 26 aprilie 2012, pârâtul Alexandr Boicenco a semnat recipisa conform

căreia s-a obligat să restituie lui Mihail Decencu până la 20 august 2012 suma de

122 978 lei 20 bani. În caz de nerestituire, s-a obligat să achite 2% din suma

împrumutată pentru fiecare zi de întârziere.

La 12 iulie 2012, între SA „Mif”, în persoana directorului Mihail Decencu și

SRL „Tesanol" în persoana directorului Alexandr Boicenco, a fost semnat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 12/07-1, conform căruia SA „Mif” s-a obligat

să livreze SRL „Tesanol" marfă - materiale de construcție în valoare de 122 978 lei

20 bani.

La 26 februarie 2015, Decencu Mihail a expediat pîrîtului/recurent o somație,

potrivit căreia îl obligă pe ultimul de a restitui suma împrumutată în cuantumul

stabilit în recipisă.

La 24 aprilie 2016, Decencu Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Boicenco Alexandr, solicitând încasarea din contul pârâtului în

beneficiul său a sumei împrumutului în mărime de 122 978,20 lei și a tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prima instanța fiind investită să judice pricina în fond a respins acțiunea ca

fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, s-a admis apelul

declarat de Decencu Mihail, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis

acțiunea înaintată Decencu Mihail, s-a încasat din contul lui Boicenco Alexandr în

beneficiul lui Decencu Mihail suma datoriei în mărime de 111978, 20 lei,

cheltuielele de judecată sub forma taxei de stat încasate la instanța de fond în

mărime de 3689, 34 lei și în instanța de apel în mărime de 2767 lei. Totodată s-a

dispus și încasarea cheltuielelor pentru asistența juridică în mărime de 5000 lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, examinînd decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016

3

și hotărîrea primei instanțe din 18 decembrie 2015, prin prisma prevederilor

legislației naționale în vigoare, în raport cu faptele constatatoare ale cazului dat, cu

probele administrate pe cauză în ansamblul lor, consideră decizia instanței de apel

ilegală și neîntemeiată pe motiv că nu au fost elucidate pe deplin toate temeiurile

legale invocate și a fost aplicată eronat norma de drept material care vine în

contradicție directă cu circumstanțele de fapt și de drept.

În conformitate cu art. 666. al. (1) și (2) Cod civil, contractul este acordul de

voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică

sau se sting raporturi juridice. Contractului îi sunt aplicabile normele cu privire la

actul juridic.

Conform art. 867 Cod Civil, prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date.

Pornind de la prevederile normelor de drept enunțate supra, Colegiul reține

că contractual este acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane

prin care se stabilesc, se modifică sau sting raporturi juridice în funcție de natura și

esența înțelegerii, precum și a scopului urmărit.

Prin urmare, la cazul din speță instanța de fond întemeiat a constatat că

recipisa întocmită și semnată de Alexandr Boicenco, nu atestă realizarea unui

raport juridic de împrumut, ori, pe lîngă celelalte condiții de valabilitate ale actului

juridic, consimțămîntul urmează a fi exprimat cu intenția de a produce anumite

efecte juridice, iar obiectul actului juridic civil urmează să existe.

Astfel, instanța de recurs conchide asupa netemeiniei concluziilor date de

către instanța de apel, ori, din speță este cert că odată cu semnarea recipisei din 26

aprilie 2012 de către Boicenco Alexandr, urma a fi executată obligația lui Decencu

Mihail cu privire la transmiterea sumei în mărime de 122987,20 lei, ori, alte probe

în acest sens la materialele cauzei ce ar susține contrariul nu au fost prezentate la

materialele dosarului.

Mai mult, cu trimitere la înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța

de recurs conchide că instanța de fond corect a constatat că de fapt între Boicenco

Alexandr și Decencu Mihail, nu au existat raporturi juridice specifice contractului

de împrumut, or, reclamantul Decencu Mihail nu a transmis efectiv banii sus-

menționați conform recipisei semnate nemijlocit de recurent, iar consimțămîntul

exprimat a fost îndreptat spre garantarea suplimentară a unei tranzacții încheiate

între SA „Mif” și SRL „Tesanol" în vederea asigurării achitării mărfurilor livrate.

În acest context, în opinia instanței de recurs, corect a fost constatat de către

instanța de fond, faptul că reclamantul Decencu Mihail nu a prezentat forța

probantă prestabilită cauzei, ori fiecatre probă se apreciază de către instanță

corespunzător pertinenței, admisibilității și veridicității lor.

4

Ca spectru legal vin și prevederile art 130 al. (1), al. (2) și al. (3)CPC, potrivit

cărora, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată

pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici

un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.

Prin urmare, cu trimitere la cele menționate în context, Completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

apreciază drept eronată și care nu poate fi reținută ca fiind întemeată concluzia

instanței de apel, or, cu referire la cele sus-meționate, instanța pentru a concluziona

o justă soluționare a litigiului nu poate reține în mod unilateral doar recipisa

prezentată de Decencu Mihail. Natura obligațiilor născute dintr-un contract trebuie

stabilită prin prisma voinței părților și a cauzei contractului, iar pentru aceasta este

necesară cercetarea tuturor împrejurărilor obiective existente la momentul

încheierii contractului precum și aplicabilitatea acestora.

În astfel de împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca argumentată soluția

instanței de fond care a concluzionat despre netemeinicia cerințelor invocate de

reclamantul Decencu Mihail, prin purcederea la respingerea acțiunii înaintate, or, la

cazul din speță este cert că sîntem în prezența lipsei acordului de voință a părților, a

lipse obiectului contractului, fapt din care considerente, recurentului Boicenco

Alexandru nu îi revine obligația contractuală de restituire a sumei reflecatate în

recipisă.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră recursul declarat de

către Boicenco Alexandru întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărîrii primei instanțe.

Astfel, din considerentele menționate, și avînd în vedere că instanța de apel

a interpretat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele, iar

hotărârea primei instanțe este legală, întemeiată și adoptată cu respectarea

normelor de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor în

conformitate cu art.130 Cod de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Boicenco Alexandr, a casa decizia Curții de Apel

Chișinău din 21 iunie 2016 și de a menține în vigoare hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 18 decembrie 2015.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Boicenco Alexandr.

5

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 și se menține

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 decembrie 2015, în cauză

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Decencu Mihail

împotriva lui Boicenco Alexandr privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

6