2ri-189/17 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL Vavilex
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL Vavilex
- Temei legal
- Temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate
2ri-189/17 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL Vavilex (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță – M. Moraru dosarul nr. 2ri-189/17 DECIZIE 06 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Tamara Chișcă-Doneva Svetlana Filincova Ion Druță Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Victor Moraru în cauza civilă la cererea introductivă a lui Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Vavilex” împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 3 aprilie 2017, prin care a fost respinsă cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Vavilex”, ca fiind neîntemeiată constată: La 5 decembrie 2016, Victor Moraru a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”.
În motivarea cererii introductive a invocat că debitorul SRL „Vavilex” îi datorează suma de 8428,42 lei, constituită în baza contractului de cesiune de creanță nr. 01/V/16 din 26 octombrie 2016, încheiat cu cedentul SRL „Volta”, la baza căruia se află contractul de vânzare-cumpărare nr. 278 din 24 martie 2014, încheiat între SRL „Vivalex” și SRL „Volta” și facturilor fiscale nr. DV 9673535, 9675500, 9292291, 9292290, 9293535, 9674964. Indică că conform contractului de vânzare-cumpărare a mărfurilor nr. 278 din 24 martie 2014 și facturilor fiscale anexate, SRL „Volta” a vândut iar SRL „Vavilex” a cumpărat marfa, astfel la data de 15 ianuarie 2016 datoria de bază constituind suma de 10645,75 lei.
Menționează că conform pct. 5.1 din contractul de vânzare-cumpărare nominalizat, SRL„Volta” a calculat și penalitatea în sumă de 12 101,59 lei pentru perioada de 180 zile, iar dobânda de întârziere calculată pentru perioada 01 februarie 2015 – 31 ianuarie 2016 constituia suma de 3117,01 lei. Remarcă că la data de 24 octombrie 2016, SRL „Vavilex” a achitat către SRL „Volta” suma de 10645,72 lei. 1 Indică că din datoria totală a SRL „Vavilex”, suma achitată de 10 645, 72 lei a fost redirecționată pentru stingerea dobânzii de întârziere, apoi a penalității, iar datoria de bază neachitată a debitorului SRL „Vavilex” constituie suma de 8428,42 lei. Subliniază că la data de 26 octombrie 2016, SRL „Volta” a cesionat creanța sa față de SRL „Vavilex” în sumă de 8 428, 42 lei către noul creditor Victor Moraru care a achitat această sumă integral, ca dovadă servind chitanța la dispoziția de încasare nr. 10823 și bonul fiscal.
Susține că până în prezent debitorul SRL „Vavilex”, nu și-a executat obligația pecuniară față de el, iar la momentul depunerii prezentei cereri introductive, suma datoriei debitorului SRL „Vavilex” față de el constituie suma de 8428, 42 lei cu titlu de datorie. Având în vedere prevederile art. 10 din Legea insolvabilității, notează că nu există o altă posibilitate de încasare a datoriei decât prin intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL „Vavilex”. Indică că SRL „Vavilex” a fost notificat în procedura prealabilă de către dânsul prin care a înștiințat despre faptul că SRL „Vavilex” se află în întârziere și a solicitat în termen de 3 zile să execute benevol datoria în sumă de 8 428, 42 lei.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 10,18, 19, 20, 21 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, art. 355-356 CPC, art. 14, 585, 619 Cod civil. Solicită admiterea spre examinare a cererii introductive, cu desemnarea administratorului autorizat Oleg Munteanu în calitate de administrator provizoriu al SRL „Vavilex” și aplicarea măsurilor de asigurare prevăzute de Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”, cu desemnarea în calitate de administrator al insolvabilității (lichidator) a administratorului autorizat Oleg Munteanu, deținătorul autorizației nr. 30 din 14 ianuarie 2015, admiterea și validarea creanței creditorului Victor Moraru în sumă de 8428,42 lei.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la declararea insolvabilității SRL „Vavilex”, cu aplicarea măsurilor de asigurare de rigoare și numit în calitate de administrator provizoriu al SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu, deținătorul autorizației nr. 30 din 14 ianuarie 2015. A fost obligat administratorul provizoriu să prezinte până la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate față de debitorul SRL „Vavilex” indicate în pct. 2 din încheiere, să verifice existența temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, mărimea și componența masei debitoare, oportunitatea și posibilitatea continuării activității economice a întreprinderii, în perioada derulării procesului de insolvabilitate.
A fost obligat administratorul provizoriu să notifice despre aplicarea măsurilor de asigurare toate registrele publice, precum și persoanele vizate în lege. A fost obligat administratorul provizoriu să notifice în cel mult 10 zile toți creditorii pentru înaintarea creanțelor certe și exigibile și necesitatea prezentării referinței asupra cererii introductive într-un termen de cel mult 30 de zile. 2 A fost obligat debitorul să pună la dispoziția administratorului provizoriu documentele activității economice și contabile, titlurile de valoare pentru documentare. A fost stabilită examinarea cererii introductive cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate pentru data de 23 ianuarie 2017, ora 14:00.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017, a fost respinsă cererea administratorului debitorului SRL „Vavilex”, Valeriu Petrovici cu privire la accelerarea procedurii de examinare a cererii introductive depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL „Vavilex”, ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017, a fost respins demersul lui Victor Moraru cu privire la strămutarea cauzei pentru examinare în altă instanță de judecată de același grad, iar cauza civilă la cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex” a fost restituită pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2017, a fost respinsă cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”, ca fiind neîntemeiată. Au fost anulate măsurile de asigurare instituite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembri9e 2016, față de debitorul SRL „Vavilex”. La 18 aprilie 2017, Victor Moraru a declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 3 aprilie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea recurată considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.
Menționează că instanța de insolvabilitate nu a supus aprecierii raportul administratorului provizoriu care a solicitat amânarea ședinței de judecată. Indică că debitorul SRL „Vavilex” nu a prezentat administratorului provizoriu informațiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor, astfel, până la data examinării cauzei, acesta nu a putut prezenta instanței de insolvabilitate raportul în care să indice situația juridică a debitorului SRL „Vavilex”. Consideră că instanța de insolvabilitate a încălcat prevederile art. 27 alin. (2) și art. 34 alin. (3) din Legea insolvabilității, care indică expres obligativitatea examinării și aprecierii raportului administratorului la examinarea chestiunii cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”.
Astfel, relevă că este prematură concluzia instanței de insolvabilitate despre solvabilitatea SRL „Vavilex”, deoarece la dosar lipsește raportul administratorului provizoriu, care ca specialist independent trebuia să se expună la acest capitol. Consideră eronată concluzia instanței de insolvabilitate care a invocat că dânsul nu ar deține o creanță față de SRL „Vavilex”, deoarece în actul de verificare dintre SRL „Vavilex” și SRL „Volta”, ultima nu și-a rezervat dreptul de a calcula penalitatea la datoria de bază. În acest sens evidențiază că legea nu stabilește că acest fapt urmează a fi făcut anume în actul de verificare dintre părți, or acțiunea poate îmbrăca forma unui înscris distinct de actul de verificare.
Explică că datoria SRL „Vavilex” apare conform contractului de cesiune a 3 creanței care atestă că SRL „Volta”, din suma achitată de SRL „Vavilex”, a stins întâi plățile accesorii calculate conform legii, iar suma de 8428,42 lei constituie datoria de bază. Cu referire la prevederile art. 206 alin. (5) CPC, indică că administratorul provizoriu a solicitat amânarea ședinței de judecată, din considerentul aflării peste hotarele țării, însă instanța a examinat cauza în lipsa acestuia. Consideră că instanța de insolvabilitate a încălcat dreptul administratorului provizoriu de a se expune vis-a-vis de necesitatea intentării procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”, conform prevederilor legale.
Obiectează că decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016 prin care a fost respinsă cererea introductivă a SRL „Entarzia” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex” nu poate fi luată în considerație, fiind lipsită de actualitate la momentul examinării în fond cererii introductive, or decizia nominalizată este datată cu 12 octombrie 2016, iar hotărârea recurată a fost adoptată la data de 03 aprilie 2017, adică practic peste jumătate de an de la emiterea deciziei. La 21 iunie 2017, reprezentantul debitorului SRL „Vavilex”, Valeriu Petrovici a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Victor Moraru, ca fiind nefondat.
Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 18 aprilie 2017 împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2017, în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii instanței de insolvabilitate din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. După cum denotă actele cauzei, la 05 decembrie 2016, Victor Moraru a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”.
Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la declararea insolvabilității SRL „Vavilex” cu aplicarea măsurilor de asigurare de rigoare și numit în calitate de administrator provizoriu al SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu, deținătorul autorizației nr. 30 din 14 ianuarie 2015. A fost obligat administratorul provizoriu să prezinte până la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate față de debitorul SRL „Vavilex” indicate în pct. 2 din încheiere, să verifice existența 4 temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, mărimea și componența masei debitoare, oportunitatea și posibilitatea continuării activității economice a întreprinderii, în perioada derulării procesului de insolvabilitate.
A fost obligat administratorul provizoriu să notifice despre aplicarea măsurilor de asigurare toate registrele publice, precum și persoanele vizate în lege. A fost obligat administratorul provizoriu să notifice în cel mult 10 zile toți creditorii pentru înaintarea creanțelor certe și exigibile și necesitatea prezentării referinței asupra cererii introductive într-un termen de cel mult 30 de zile. A fost obligat debitorul să pună la dispoziția administratorului provizoriu documentele activității economice și contabile, titlurile de valoare pentru documentare.
A fost stabilită examinarea cererii introductive cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate pentru data de 23 ianuarie 2017, ora 14:00 (f. d. 25). Este cert și faptul că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2017, a fost respinsă cererea introductivă depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”, ca fiind neîntemeiată și au fost anulate măsurile de asigurare instituite prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, față de debitorul SRL „Vavilex” . Verificând legalitatea hotărârii instanței de insolvabilitate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca întemeiată soluția instanței de insolvabilitate de respingere a cererii introductive depusă de Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”.
În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 10 din Legea insolvabilității, potrivit cărora intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existența unui temei. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supra îndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă acest fapt este posibil. În interpretarea corectă a normei date este de înțeles că legiuitorul, pentru intentarea unui proces de insolvabilitate, a prevăzut un temei general care constă în incapacitatea de plată a debitorului.
La caz, însă, se constată că Victor Moraru care a depus cererea introductivă nu a prezentat instanței de insolvabilitate probe certe și pertinente, care ar dovedi cu certitudine faptul pericolului intrării SRL „Vavilex” în incapacitate de plată față de creditori. Astfel, potrivit dispozițiilor art.18 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate și își poate argumenta creanțele și temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. Prin prisma acestei norme legale, la caz se atestă ca, la 24 martie 2014 între SRL „Volta” și SRL „Vavilex” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor nr. 278 (f. d. 10-12).
Potrivit actului bilateral de verificare reciprocă semnat de către reprezentantul 5 SRL „Volta” și reprezentantul SRL „Vavilex”, la situația din 01 octombrie 2016, SRL „Vavilex” avea o restanță neachitată pentru mărfurile recepționate față de SRL ,,Volta” în mărime de 10 645,72 lei (f. d. 47). Se mai constată că suma de 10645,72 lei a fost achitată de SRL „Vavilex” în beneficiul SRL,,Volta” la data de 24 octombrie 2016, fapt confirmat prin chitanța la dispoziția de încasare cu nr. 10702 din 24 octombrie 2016 și bonul fiscal din 24 octombrie 2016 (f. d. 73). La 26 octombrie 2016, SRL „Volta” a semnat cu Victor Moraru acordul nr. 01/V/16 de cesiune a creanței, prin care a cesionat ultimului dreptul de creanță față de SRL „Vavilex” în sumă de 8428,42 lei, indicând că această sumă constituie datoria de bază care izvorăște din contractul nr. 278 din 24 martie 2014 cu Acordul nr. 1 de fidejusiune, facturile fiscale DV 9673535, 9675500, 9292291, 9292290, 9293535, 9674964 etc. (f. d. 23). Tot în acordul de cesiune a creanței nr. 01/V/16 din 26 octombrie 2016, a fost indicat că suma respectivă de 8428,42 lei s-a format ulterior achitării parțiale de către SRL „Vavilex” a sumei de 10645,72 lei la data de 24 octombrie 2016 și că, potrivit prevederilor art. 586 alin. (4) Cod civil, de către debitor au fost stinse mai întâi cheltuielile de judecată, apoi plățile accesorii (dobânda etc.),
restanța de 8428,42 lei constituind datoria de bază. Instanța de recurs ține să menționeze că deși Victor Moraru indică că suma pretinsă în mărime de 8428,42 lei se întemeiază pe acordul de cesiune a creanței nr. 01/V/16 din 26 octombrie 2016, actul menționat nu justifică indubitabil certitudinea și exigibilitatea acestei creanțe față de SRL „Vavilex”. Or, după cum corect a stabilit și instanța de insolvabilitate, în actul bilateral de verificare reciprocă semnat de către reprezentantul SRL „Volta” și reprezentantul SRL „Vavilex” la data de 01 octombrie 2016, SRL ,,Volta” nu și-a rezervat dreptul de a calcula în continuare penalități, dobânzi de întârziere, precum și alte plăți după achitarea datoriei în sumă de 10645,72 lei, iar o hotărâre judecătorească care ar confirma existența acestei datorii, instanței nu a fost prezentată.
Mai mult, la caz, important este de notat și faptul că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 administratorul provizoriu al SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu, a fost obligat să prezinte până la data examinării cauzei, stabilită pentru 23 ianuarie 2017, ora 14:00, un raport cu privire la existența temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, mărimea și componența masei debitoare, oportunitatea și posibilitatea continuării activității economice a întreprinderii, în perioada derulării procesului de insolvabilitate (f. d. 25). Cu toate acestea, până la data de 23 ianuarie 2017, ora 14:00, administratorul provizoriu al SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu nu a prezentat raportul cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate față de debitorul SRL „Vavilex” și verificarea existenței temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, dar a solicitat instanței amânarea ședinței de judecată din 23 ianuarie 2017 cu acordarea unui termen suplimentar întru prezentarea raportului.
Cererea administratorului provizoriu a fost admisă și ședința de judecată amânată pentru data de 26 ianuarie 2017, fapt ce se oglindește direct din procesul- verbal anexat la materialele cauzei (f. d. 79). Însă, nici la data de 26 ianuarie 2017, administratorul provizoriu al 6 SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu, prezent în ședința de judecată, nu a oferit raportul cu privire la executarea măsurilor de asigurare aplicate față de debitorul SRL „Vavilex” și verificare a existenței temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, fapt ce la fel, rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată din această dată (f. d. 90). Drept urmare, instanța de recurs va reține că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, în cauza civilă la cererea introductivă a SRL „Entarzia” și cererile de alăturare la cererea introductivă a Casei de Comerț „Stejaur-Market” SA, SRL „Vidian-Prim”, SA „TDA”, SRL „Disicom Computer”, SRL „Viking”, SRL „Covas Mobila”, SRL „Mabvaro-M”, SRL „Volta” și Marcel Butnaru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”, a fost constatat că SRL „Vavilex”, conform bilanțului contabil din 17 martie 2016, deține active în sumă de 15359256 lei (f. d. 36-46).
Potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.
Pentru aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de insolvabilitate întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea introductivă depusă de Victor Moraru, având la bază prevederile art. 34 alin. (1) din Legea insolvabilității, care stipulează că instanța de insolvabilitate hotărăște, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate și a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.
Instanța de recurs va respinge argumentele recurentului precum că administratorul provizoriu a solicitat, prin cerere, amânarea ședinței de judecată din 3 aprilie 2017, din considerentul aflării acestuia peste hotarele țării, iar instanța de insolvabilitate a examinat cauza în lipsa lui, astfel, încălcându-i dreptul de a se expune vis-a-vis de necesitatea intentării procesului de insolvabilitate față de SRL „Vavilex”. În acest sens instanța de recurs relevă prevederile art. 206 alin. (5) CPC, potrivit cărora neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.
Cu referire la prevederile enunțate, se va reitera că administratorul provizoriu al SRL „Vavilex”, Oleg Munteanu a solicitat la 23 ianuarie 2017 amânarea cauzei cu acordarea unui termen suplimentar întru prezentarea raportului, instanța de insolvabilitate acordându-i un termen suplimentar până la data de 26 ianuarie 2017. Mai mult că la cererea de amânare nu a fost anexat niciun act care ar dovedi aflarea administratorului provizoriu Oleg Munteanu în deplasare de serviciu peste hotarele țării. Pe când, în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța 7 judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Față de cele ce preced și având în vedere că hotărârea instanței de insolvabilitate este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt nejustificate și se combat prin cele relatate mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea instanței de insolvabilitate. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Victor Moraru. Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 3 aprilie 2017, în cauza civilă la cererea introductivă a lui Victor Moraru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Vavilex”.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișcă-Doneva Svetlana Filincova Ion Druță Ala Cobăneanu 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.